49,464 matches
-
baltă, sau bucăți mici de pipotă de pasăre. Musai să fie roșie pipota, altfel guvidul nu mușcă. Fratele stătea în pupa, eu la ancoră. Așa este rânduiala. Mâine ne schimbăm între noi. Guvidul mușcă frumos. Are poftă de mâncare când marea este agitată. Numai stomacurile noastre să reziste la această legănare continuă. Să nu avem rău de mare. Dacă nu este hulă (furtună de fund), totul este în regulă. Te leagănă ca într-un balansoar și atât. Cât timp trage peștele
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
timp trage peștele, nu ai timp să te gândești la mare. Aceasta este și greșeala noastră. Peștele trăgea ca apucatul, prindeam numai bucăți mari, negre și cel puțin doi la fiecare ridicare a voltei. Nu am băgat de seamă că marea era acum cu valuri largi și înalte de peste doi metri. Vântul între timp își schimbase direcția. Bătea dinspre mal spre larg. - Frate, hai s-o tăiem că nu mai ajungem la mal. - Gata, scot voltele. Ridicăm ancora și pornim spre
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
când mă gândeam că am de tras la rame să parcurg contra valului și vântului aproape doi kilometri, mă apuca groaza. Vom ajunge oare la mal sau ne va duce furtuna spre larg? În caz că nu vom reuși să învingem furia mării, telefoanele mobile erau singura scăparea. Anunțăm poliția de frontieră să ne salveze. Cu amenda vedem noi ce v-om face. După vreo jumătate de oră de tras la vâsle, nu am parcurs nici trei sute de metri. Eu eram deja în
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
ieșim de sub protecția digului spart, am constatat că riscăm să fim aruncați pe stabilopozii digului din dreptul spitalului. Am abandonat ideea. Acolo era o micuță plaje și ne-am ridicat barca pe nisip fiind la adăpost de orice urgie a mării. Ne odihneam la adăpostul digului și mulțumeam cerului că am scăpat iarăși cu viață. Timp de aproape trei ore, doi oameni unul de șaizeci și cinci de ani, altul de șaptezeci, s-au luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și cu moartea
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
prin toată barca. Și noi că am rămas în viață și nu am devenit hrana celor pe care ne-am dus să-i capturăm. Speram să fie ultima experiență de acest gen. Cine mai știe ce ne va rezerva viitorul? Marea este mai năzuroasă ca o femeie. Încă o dată omul a învins natura. Virgil Stan - Mangalia 2010 Referință Bibliografică: INVINGEREA STIHIILOR / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 179, Anul I, 28 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
nu se stinge de teamă că suprimă verdele frunzei fragede ceruite de rouă, când o sărută dimineața în zori? Oare vântul nu încetează sub macii subțiri ai câmpiei, de teamă că le smulge florile, vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
Cei doi au descoperit atunci o combinație surprinzătoare de compuși carbonici, extrem de reactivi pe Terra, iar concluzia studiului lor a fost una fără echivoc: viața a început în urma căderii fragmentelor de praf din cozile cometelor în apa oceanelor și a mărilor. De atunci și până în prezent, nimeni nu a putut contrazice această ipoteză; dimpotrivă, ea și-a câștigat de-a lungul timpului tot mai mulți adepți. De altfel, scenariul descris aici a fost și singurul care a primit aprobarea lui Wlodzimierz
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
săi colegi de litere, de condei, consacrați, l-au umplut de lumină, de bunătate, de farmec, de ambiție, de mărinimie, uneori de tristețe, de succes, de curaj, de rafinament, de bucurie, de responsabilitate, dar și de dor și cinstire pentru Marele sau Neam. Măreția unui Om ales înflorește din aură Chipului în care se reflectă harul Duhului Sfânt prin care odrăslesc virtuțiile morale ale Asemănării intru Atotcreator, prin mireasma îndumnezeirii sale: din Adevărul lui Dumnezeu spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
a impresionat mult la Artur dragostea lui față de originea și istoria românilor și, ca o continuitate normală a acesteia, angajamentul lui în toate problemele de păstrare și afirmare a tot ceea ce este frumos și bun la români”. (ibid. p. 151) Marele Pedagog român Virgiliu Radulian. colaborator și susținător al filosofului culturii, conchidea că: „Artur Silveștri avea sentimentul responsabilității vremurilor ce le trăim. Cred că a fost o făclie a contemporaneității noastre... A fost întotdeauna drept și demn, om luminos, credincios, optimist
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. (Op. cît. p. 206) Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate și locul arhimeritoriu al Nației noastre în lumea Culturii ortodoxe universale, convingerea în puterea harului sfânt
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
în vastă opera clasică a omenirii. Dușmanii din lăuntru și din afara au distrus cea mai mare parte a izvoarelor scrise, dar geniile, eroii, martirii, cuvioșii și sfinții au mărturia Neamului scrisă în ceruri, unde cei răi nu pot niciodată ajunge. Marele General, om de știință, scriitor, pictor Vasile Parizescu i-a conturat cu mult sârg și căldura sufletească portretul-icoană: „A strâns bucurie cu bucurie, fericire cu fericire, lacrima cu lacrima și le-a prins în sufletul său dogoritor, însetat și luminat
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
de tablouri cu tematică interesantă, pe care a intitulat-o "Copii muzicali". Înfățișați cu dragoste și duioșie, micii interpreți cântă cu pasiune la diverse instrumente, adesea mai mari decât ei, amănunt care permite un zâmbet discret și cumsecade. Fermecată de marea în aproprierea căreia locuiește, Nitza Naar se inspiră de peisajul marin, dar și de cel din imediata apropiere, care sugerează o caldă intimitate. Iată tabloul pe care îl numește "Terasă cu vedere la mare", tablou optimist, luminos și elegant. Pictorul
BOGĂŢIE CROMATICĂ ŞI IMAGINAŢIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1481533861.html [Corola-blog/BlogPost/362839_a_364168]
-
Am răspuns în cor. Atunci, hai să facem o călătorie în jurul Europei, plecând cu vaporul de la Constanța! A fixat cu creta un punct pe tablă: - Aici este Constanța! Acum mergem cu vaporul aproape de malul Mării Negre până la strâmtoarea Bosfor. Intrăm în Marea Marmara, prin Dardanele... Și creta din mâna domnului Arsu lăsa pe tablă o dâră albă, care contura Europa. Când ajungea la Istanbul, Atena și alte țări, capitale și orașe importante, creta se oprea în acel punct și nu pleca mai
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
sa magică de valuri spumoase, care desprindea conturul continentului din întunericul de pe suprafața tablei. Urmăream, fără să mai respirăm, dâra de cretă prin Marea Adriatică, mângâiam „cizma italică” apoi litoralul iberic, treceam triumfători Gibraltarul, înfruntam furtunile din golful Biscaia, treceam prin Marea Mânecii, conturând arhipelagul britanic și...ce să vă mai spun? După ce ne-am bălăcit prin Marea Baltică, conturându-i golfurile și țărmurile riverane, după ce am urcat amețiți prin puzderia de fiorduri norvegiene, am înfruntat furtuni de zăpadă și gerul arctic, am
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
A exclamat triumfătoare colega, crezând că toate țările astea de la apus sunt niște... Slavii. A rămas mut domnul Arsu și, în hohotele clasei, i-a șoptit calm: - Bine, treci la loc! Altădată, tot la geografie, era vorba despre Grecia și mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era Dică, talentatul povestitor cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Altădată, tot la geografie, era vorba despre Grecia și mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era Dică, talentatul povestitor cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent pe o, l-a corectat domnul Arsu în râsetele noastre. - Marea Ionică! A insistat Dică, tot cu accent pe i. - I...onică, mă! A șuierat domnul Arsu, în hohotele clasei. - Ba
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
vorba despre Grecia și mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era Dică, talentatul povestitor cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent pe o, l-a corectat domnul Arsu în râsetele noastre. - Marea Ionică! A insistat Dică, tot cu accent pe i. - I...onică, mă! A șuierat domnul Arsu, în hohotele clasei. - Ba, Ionică, s-a enervat Dică
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent pe o, l-a corectat domnul Arsu în râsetele noastre. - Marea Ionică! A insistat Dică, tot cu accent pe i. - I...onică, mă! A șuierat domnul Arsu, în hohotele clasei. - Ba, Ionică, s-a enervat Dică. Adică... Marea lui Ionică (vă închipuiți râsetele). Domnul Arsu l-a întrebat foarte calm: - De ce
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
mă! Cu accent pe o, l-a corectat domnul Arsu în râsetele noastre. - Marea Ionică! A insistat Dică, tot cu accent pe i. - I...onică, mă! A șuierat domnul Arsu, în hohotele clasei. - Ba, Ionică, s-a enervat Dică. Adică... Marea lui Ionică (vă închipuiți râsetele). Domnul Arsu l-a întrebat foarte calm: - De ce, mă, Dică, de ce crezi tu că îi zice Marea lui Ionică? - Pentru că așa scrie pe hartă, nu se vede? Uite, Marea Ionică! Clasa, să leșine de râs
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
i. - I...onică, mă! A șuierat domnul Arsu, în hohotele clasei. - Ba, Ionică, s-a enervat Dică. Adică... Marea lui Ionică (vă închipuiți râsetele). Domnul Arsu l-a întrebat foarte calm: - De ce, mă, Dică, de ce crezi tu că îi zice Marea lui Ionică? - Pentru că așa scrie pe hartă, nu se vede? Uite, Marea Ionică! Clasa, să leșine de râs. Iar domnul Arsu, foarte calm: - Da, așa scrie, dar se citește Ionică! Ai înțeles? I-onică! - Ba, Ionică! O ținea pe a lui
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Ionică, s-a enervat Dică. Adică... Marea lui Ionică (vă închipuiți râsetele). Domnul Arsu l-a întrebat foarte calm: - De ce, mă, Dică, de ce crezi tu că îi zice Marea lui Ionică? - Pentru că așa scrie pe hartă, nu se vede? Uite, Marea Ionică! Clasa, să leșine de râs. Iar domnul Arsu, foarte calm: - Da, așa scrie, dar se citește Ionică! Ai înțeles? I-onică! - Ba, Ionică! O ținea pe a lui Dică, în râsetele colegilor. - Atunci, explică-ne, Dică, de ce crezi tu că
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
să leșine de râs. Iar domnul Arsu, foarte calm: - Da, așa scrie, dar se citește Ionică! Ai înțeles? I-onică! - Ba, Ionică! O ținea pe a lui Dică, în râsetele colegilor. - Atunci, explică-ne, Dică, de ce crezi tu că-i zice Marea lui Ionică? - Nu știu! Poate vreun Ion de-al nostru, împreună cu ai lui or fi fost pe acolo și când au ajuns la mare Ion le-a spus: „Bă, asta este marea mea, pentru că eu am văzut-o primul!” Și
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
-ne, Dică, de ce crezi tu că-i zice Marea lui Ionică? - Nu știu! Poate vreun Ion de-al nostru, împreună cu ai lui or fi fost pe acolo și când au ajuns la mare Ion le-a spus: „Bă, asta este marea mea, pentru că eu am văzut-o primul!” Și ceilalți așa i-au zis: Marea lui Ionică. Copiii, să se prăpădească de râs, însă domnul Arsu l-a privit lung și calm. - Așa o fi, Dică, dacă spui tu! Poate...ai
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
vreun Ion de-al nostru, împreună cu ai lui or fi fost pe acolo și când au ajuns la mare Ion le-a spus: „Bă, asta este marea mea, pentru că eu am văzut-o primul!” Și ceilalți așa i-au zis: Marea lui Ionică. Copiii, să se prăpădească de râs, însă domnul Arsu l-a privit lung și calm. - Așa o fi, Dică, dacă spui tu! Poate...ai dreptate... N-a mai râs nimeni. Încurajat de îndoielile domnului Arsu, Dică ni s-
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
se lăsase peste Florența. S-a oprit din scris și a început să gândească că, poate, peste veacuri , în India în mod sigur, și-a zis în gând, va trăii poetul Rudyard Kipling, care v-a fi un om al mării și va scrie despre fenicieni. El v-a concepe viața ca o viață a mării. La drept vorbind, pentru noi, gândea Borges, anonimii marinara fenicieni au murit cum și Kipling a murit, ce contează care din aceste fantasme a scris
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reverberatii_povestire_de_al_al_florin_tene_1379659296.html [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]