524 matches
-
budincă cu mere, tort cu nuci, tort de ciocolată sau brânzoaice. Habotnicii nu erau nici ei uitați, acestora fiindu-le rezervate ghiveciul călugăresc sau iahnia de fasole/linte. Invariabil, listele de consumație sfârșesc prin afișarea băuturilor. Datorită prețului ridicat, cafeaua Marghiloman (cu romă se dovedea a fi aproape intangibilă (12 lei) - la concurență cu șnițelul vienez (15 lei). În aceste condiții, setea putea fi ostoită cu sfertul de vin alb de masă (6 lei), vinurile din podgoriile Atta Constantinescu, țuică (3
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în sfârșit, de înțelegerea cu conservatorii pentru înscrierea lor în Constituție. Regele, sub presiunea liberalilor, a acceptat reformele, deși personal regreta “convulsiile în care se arunca țara”, tocmai acum când problema externă a fost rezolvată. Din ărturisirile făcute lui Al. Marghiloman, la 4 ianuarie 1914, regele Carol I considera că era nevoie de încă “doi-trei ani de liniște absolută”, iar Constituția actuală putea fi menținută “încă 3 ani”. La 20 octombrie 1913 s-a desfășurat Congresul liberal. A fost adoptată o
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
a făcut resimțită imediat după publicarea scrisorii program a lui Ion I. C. Brătianu, dar au reacționat mai accentuat după Congresul liberalilor. Față de scrisoarea-program, partidele politice aflate la putere au căutat să-și definească pozițiile prin publicarea unor programe alternative. Al. Marghiloman a fost însărcinat cu redactarea noului program conservator, opus celui liberal, dându-i-se drept colaboratori pe C.C. Arion, D. Nenițescu și Constantin Argheloianu. Comitetul Executiv al Partidului Conservator a adoptat programul politic în ședința din 14 decembrie 1914. Se
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
și el poziția față de programul liberal. Crezând încă într-o revenire în rândurile Partidului Conservator, prin fuziune sau contopire, Take Ionescu căuta să nu se îndepărteze prea mult de programul conservator. Dar, în iunie 1914, când, împotriva așteptărilor sale, Al. Marghiloman a fost ales șeful partidului, el a părăsit vechea poziție. La 14 noiembrie 1913, Take Ionescu a trimis comitetelor județene o scrisoare-program, prin care își preciza poziția față de intențiile liberale. Șeful Partidului Conservator Democrat credea necesară revizuirea legii electorale prin
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
ales de relațiile personale. Propaganda electorală a conservatorilor dusă în acest fel, a stârnit indignarea elementelor mai democratice din partid. Profesorii universitari conservatori, precum Ermil Pangrati, Em. N. Antonescu, dr. Proca, P.P. Negulescu etc., au trimis o scrisoare lui Al. Marghiloman, locțiitorul șefului partidului, în care și-au exprimat dezacordul față de rigiditatea programului conservator și față de acțiunile întreprinse. În epocă s-a vorbit chiar de crearea unui nou partid conservator propagandist, în jurul intelectualilor care se retrăseseră din Partidul Conservator. Ulterior, pe
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Tronului. După cum observa și N. N. Săveanu în ședința din 4 martie 1914, la Senat, discuțiile începuseră cu câteva zile înainte ca problema revizuirii să fie pusă la ordinea zilei. Astfel, în cadrul discuției asupra proiectului de răspuns la Mesajul Tronului, Al. Marghiloman cerea lămuriri asupra reformelor preconizate, Constantin Argetoianu își exprima mirarea față de banalitatea textului Adresei, căci se aștepta la o mai mare dezvoltare a problemelor interne, iar N. Filipescu se pronunța împotriva revizuirii, cerând lămuriri asupra reformelor și alegeri libere. În
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
satisfacă, dacă nu pe toți, dar cel puțin să-i apropie, fără însă ca aceasta să ducă la o diluare a programului liberal”. Această atitudine moderată a șefului liberal se constată și la Senat, în răspunsul la cuvântarea lui Al. Marghiloman. Acesta din urmă interpreta atitudinea mult mai moderată a lui Ion I. C. Brătianu, în comparație cu aceea din Cameră din ziua precedentă, ca datorată “vizitei ce-a făcut azi dimineață regelui”. Printre obiecțiile de formă aduse băncii ministeriale se numără “tăcerea” asupra
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
pe care orice partid politic îl are atunci când și-a zis cuvântul său și l-a cristalizat într-o formă definitivă, care angajează amorul propriu al partidului”. Tot la Senat, înainte de a se trece la votul de după prima “citire”, Al. Marghiloman a luat cuvântul pentru a întreba guvernul dacă nu are de gând să răspundă întrebărilor puse de conservatori în scopul de a se aduce lumină în privința reformelor. În caz contrar, conservatorii considerau că participarea lor la discuțiile viitoare era inutilă
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cuvântul pentru a întreba guvernul dacă nu are de gând să răspundă întrebărilor puse de conservatori în scopul de a se aduce lumină în privința reformelor. În caz contrar, conservatorii considerau că participarea lor la discuțiile viitoare era inutilă. Lui Al. Marghiloman i-a răspuns chiar președintele Consiliului de Miniștri. Acesta susținea că “prin aceste discuții, guvernul dorește să afle dacă se poate aștepta de la opoziție la o colaborare menită să dea reformelor maximum de eficacitate. Dacă Partidul Conservator admite principiul exproprierii
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
între marea și mica proprietate, propunând soluții pentru atenuarea acesteia. Dar dacă în problema agrară au manifestat totuși un anumit mod de înțelegere, în sensul unei cedări treptate, în aceea a modificării sistemului electoral au adoptat o atitudine intransigentă. Al. Marghiloman declara că partidul său înțelege și acceptă orice îmbunătățire a corpului electoral, dar niciodată nu va fi de acord cu formarea colegiului unic. Asigurările date de guvern că împroprietărirea nu se va repeta, că se face acum odată pentru totdeauna
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
acum odată pentru totdeauna, nu puteau fi luate în considerare - arăta I. N. Lahovari deoarece colegiul unic „are să spargă imediat ușa ce vreți s-o închideți”. În timpul dezbaterilor au avut loc și unele tratative între Ion I. C. Brătianu și Al. Marghiloman. Astfel, la 18 martie 1914, Al. Marghiloman a primit, din partea lui M. Pherekyde, o propunere de convorbiri cu șeful liberal, iar a doua zi, George Știrbei îl informa că „a găsit pe Rege hotărât de a sacrifica proprietatea și mai
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
luate în considerare - arăta I. N. Lahovari deoarece colegiul unic „are să spargă imediat ușa ce vreți s-o închideți”. În timpul dezbaterilor au avut loc și unele tratative între Ion I. C. Brătianu și Al. Marghiloman. Astfel, la 18 martie 1914, Al. Marghiloman a primit, din partea lui M. Pherekyde, o propunere de convorbiri cu șeful liberal, iar a doua zi, George Știrbei îl informa că „a găsit pe Rege hotărât de a sacrifica proprietatea și mai puțin partizan de o reformă electorală”. În
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
lui M. Pherekyde, o propunere de convorbiri cu șeful liberal, iar a doua zi, George Știrbei îl informa că „a găsit pe Rege hotărât de a sacrifica proprietatea și mai puțin partizan de o reformă electorală”. În aceeași zi, Al. Marghiloman, N. Filipescu și I.N. Lahovari au căzut de acord cu acceptarea principiului exproprierii, dar „ca garanție pentru viitor, abandonarea colegiului unic” Convorbirea dintre șeful liberal și Al. Marghiloman a avut loc la 14 aprilie 1914. În urma acesteia, Al. Marghiloman consemna
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
și mai puțin partizan de o reformă electorală”. În aceeași zi, Al. Marghiloman, N. Filipescu și I.N. Lahovari au căzut de acord cu acceptarea principiului exproprierii, dar „ca garanție pentru viitor, abandonarea colegiului unic” Convorbirea dintre șeful liberal și Al. Marghiloman a avut loc la 14 aprilie 1914. În urma acesteia, Al. Marghiloman consemna: „În rezumat: nici o înțelegere posibilă; legea agrară a trecut pe planul al doilea; colegiul unic este marele cal de bătaie” În prealabil, Al. Marghiloman prezentase propunerile Partidului Conservator
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Al. Marghiloman, N. Filipescu și I.N. Lahovari au căzut de acord cu acceptarea principiului exproprierii, dar „ca garanție pentru viitor, abandonarea colegiului unic” Convorbirea dintre șeful liberal și Al. Marghiloman a avut loc la 14 aprilie 1914. În urma acesteia, Al. Marghiloman consemna: „În rezumat: nici o înțelegere posibilă; legea agrară a trecut pe planul al doilea; colegiul unic este marele cal de bătaie” În prealabil, Al. Marghiloman prezentase propunerile Partidului Conservator cu privire la reforma agrară în ședința partidului din 12 martie 1914. În
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
șeful liberal și Al. Marghiloman a avut loc la 14 aprilie 1914. În urma acesteia, Al. Marghiloman consemna: „În rezumat: nici o înțelegere posibilă; legea agrară a trecut pe planul al doilea; colegiul unic este marele cal de bătaie” În prealabil, Al. Marghiloman prezentase propunerile Partidului Conservator cu privire la reforma agrară în ședința partidului din 12 martie 1914. În linii generale, liderul conservator dezvolta prevederile programatice din decembrie 1913. Conservatorii propuneau atenuarea disproporției dintre marea și mica proprietate prin împărțirea la țărani a proprietăților
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
preț foarte ridicat, ceea ce nu va duce la îmbunătățirea situației lui. Dacă statul va refuza să cumpere, dreptul de preempțiune devenea literă moartă. În ceea ce privește băncile populare, I.G. Duca spune că nu a înțeles prea bine ce vrea să spună Al. Marghiloman: „Cerea ca băncile populare să cumpere moșiile particularilor cu bani? Dar tot el susține că statul nu are destui bani ca să cumpere toate terenurile ce trebuiesc expropriate. Dacă statul nu e în stare să cumpere cu bani moșiile particulare, o
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
de conservatori în acest sens, având în vedere faptul că a mai existat o experiență asemănătoare. Este vorba despre legea islazurilor comunale din 1907. Darea islazurilor nefiind sancționată de lege, ci lăsată la bunăvoința proprietarilor, n-a dat rezultate. Al. Marghiloman a luat apărarea marilor proprietari, susținând că nu era vina lor că nu s a ajuns la rezultatele sperate. Dacă nu s-au realizat mai multe islazuri, ”vina este a consiliului superior agricol, a procedurilor încete, a formalismului extrem”. Dar
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
rezultatele sperate. Dacă nu s-au realizat mai multe islazuri, ”vina este a consiliului superior agricol, a procedurilor încete, a formalismului extrem”. Dar dacă de data aceasta, proprietarii, având mijloacele la dispoziție, n-ar respecta angajamentul de a ceda, Al. Marghiloman declara că Partidul Conservator era dispus să accepte sancțiuni. Recunoscând necesitatea schimbării raportului dintre marea și mica proprietate, conservatorii refuzau în continuare să accepte necesitatea revizuirii Constituției. Temându-se de legiferarea exproprierii, conservatorii susțineau că acest raport se poate modifica
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
forță contestatară împotriva intenției liberale de democratizare a sistemului electoral. Pentru combaterea lui, fruntașii conservatorii s-au întrunit de mai multe ori pentru a-și armoniza pozițiile. Existau unele divergențe. Dacă N. Filipescu și Constantin Argetoianu respingeau prioritar exproprierea, Al. Marghiloman considera colegiul unic „cel mai mare pericol”. Deși recunoștea că sistemul censitar era anormal, I. N. Lahovari respingea colegiul unic, căci astfel, încă neevoluată economic și educațional la nivelul straturilor de jos, societatea ar fi ajuns la discreția a 155
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cele din urmă la Țibănești, moșia sa din Iași. Alegerile au fost câștigate de liberali. Totuși, la colegiul I de la Senat, ei au pierdut numeroase voturi, ceea ce dovedește aversiunea marilor proprietari, care dominau acest colegiu. Înainte de deschiderea Parlamentului Constituant Al. Marghiloman (devenit din 4 iunie 1914 șeful Partidului Conservator) i-a convocat pe fruntașii conservatori, pentru a stabili tactica partidului. În timpul acestor discuții Constantin Argetoianu și N. Filipescu s-au erijat în apărătorii celor care nu admiteau nici o concesie, cel puțin
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
admiteau nici o concesie, cel puțin față de reforma agrară, căci „sufragiul universal nu mai reprezenta demult un principiu revoluționar și fusese introdus în mai toate țările Europei, fără să provoace nici o catastrofă". Spre deosebire de poziția acestora, gruparea conservatoare în frunte cu Al. Marghiloman considera că trebuie să se ajungă la o înțelegere cu liberalii, mai ales în problema agrară, întrucât conservatorii, prin numărul lor, nu erau în măsură să împiedice adoptarea reformelor. Intransigenți trebuiau să fie mai ales în problema electorală pentru că, afirma
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
că trebuie să se ajungă la o înțelegere cu liberalii, mai ales în problema agrară, întrucât conservatorii, prin numărul lor, nu erau în măsură să împiedice adoptarea reformelor. Intransigenți trebuiau să fie mai ales în problema electorală pentru că, afirma Al. Marghiloman, votul universal reprezenta un pericol mai mare decât reforma agrară, care trebuia să efectueze o expropriere odată pentru totdeauna, pe când o Cameră bazată pe sufragiul universal ar proceda ”desigur la o serie de expropieri”. Sesiunea extraordinară a Constituantei a început
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
răspuns la Mesajul Tronului care exprima încrederea în sprijinul parlamentarilor la revizuirea Constituției. Conservatorii încercau să devieze discuțiile prin atacuri îndreptate împotriva guvernului referitoare la alte probleme decât revizuirea. Ei veneau cu acuzații referitoare la ingerințele din campania electorală. Al. Marghiloman a abandonat principiul intransigenței asupra reformei agrare, afirmând că acum se iviseră condiții în vederea desfășurării unor discuții favorabile soluțiilor liberale. În schimb, nu admitea nici o discuție referitoare la colegiul unic. Prin glasul lui C.C. Arion, Partidul Conservator condiționa discutarea rezolvării
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
sânul elitei politice. În condițiile în care mulți recunoșteau, într-o oarecare măsură, existența problemelor puse în discuție, diferențiindu-se doar modalitățile concrete de rezolvare, era cu putință realizarea, în cele din urmă, a unui compromis. Astfel, în Senat, Al. Marghiloman recunoștea existența unei disproporții între marea și mica proprietate pe care o punea pe seama prelungirii în timp inalienabilității lotului împroprietăriților reformei din 1864 și a inexistenței unei industrii capabilă să absoarbă brațele de muncă disponibile din mediul rural, unde pământul
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]