727 matches
-
sector râul prezintă numeroase meandre albia minoră este destul de adâncită, ajungând până la 8 10 m, în zona de debușare a râului Buhalnița și la Cotnari (această situație împiedică uneori revărsările). În albia minoră a râului Bahlui s-a dezvoltat pe marnele și argilele bazale nivelul suport al apelor subterane de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută (V. Băcăuanu, 1968). În lungul malurilor albiei minore a râului Bahlui, se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate de existența
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
subterane de la baza aluviunilor șesului care ies sub formă de izvoare, subminând baza malurilor. Panta albiei minore este în jur de 2,6 m la 1 km (2,6%), cu trepte în albie și cu marmite săpate în argilele și marnele sarmatice. Albia majoră (șesul) În cursul său superior, acolo unde străbate unitatea înaltă a Dealului Mare și a Culmii Holmului, albia majoră a râului Bahlui lipsește sau este redusă la câteva mici suprafețe, situate de o parte și de alta
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bine exprimată în morfologie. Forajele executate în căteva puncte (Cotnari Ceplenița) din zona cercetată au scos în evidență trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic al Dealului Cireșului, la extremitatea nordică a Dealului Baban și Dealului lui Baltă precum și în Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fost aduse aici prin agenții de transport în masă sau de către torenții din partea superioară a abruptului ori chiar din interiorul Dealului Mare sau din Culmea Holmului. Soclul unor asemenea pinteni (Dealul Velnița, Lăgăria, Zagavia, Mohoreni) este format din argile și marne sarmatice, cu intercalații de gresii și microconglomerate, exploatate în cariere de locuitorii din satele apropiate (P. Stefan, 1989). Spre sud, la nivelul acestor orizonturi de prundișuri, apar terasele superioare ale Bahluiului care conțin unele elemente mari, ca în Dealul Cireșului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1. Unitatea hidrogeologică a dealurilor și platourilor înalte din zona Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru zona cercetată putem aminti: brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsoa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unde formează un complex ce însumează circa 1.500 ha, dar și câteva insule mai mici în zona Cotnari și Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați, pe argile, nisi marne, sub păduri de fag și șleauri de deal cu gorun și fag. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic submijlociu (0,47-0,60m3/m2), volumul determinat de apariția orizontului Ao, unde conținutul de argilă fină este de 19,9
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
200 240 m altitudine. Pseodorendzinele tipice sunt răspândite pe circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci, Tisa, Buhalnița, Scobinți, între 130 și 310 m altitudine. S-au format pe marne și argile (uneori salifere), sub amestecuri de gorun, stejar brumăriu și pufos, ulterior acestea fiind defrișate. Morfologic, solurile sunt superficiale până la mijlociu profunde. Textura variază de la un profil la altul, de la argiloasă la argilo prăfoasă, solul fiind bolovănos în stare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963). Solurile caracteristice depresiunii de contact sunt: cernoziomuri cambice (cu fertilitate mare); soluri neevoluate aluviale tipice) ocupă cea mai mare suprafață
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub raportul texturii, grosimii și substanțelor organice. S-a observat o localizare a argilei pe locuri mai așezate (platouri). Materialul parental, alcătuit din roci ușor dezagregabile, a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este format din lunca râului Prut (albia majoră); depozitele de terasă de pe acest teritoriu sunt formate din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere și nisipuri argiloase. Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a prezenței marnelor calcaroase și a gresiilor. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului, formate din marne argiloase, gresie, nisipuri și calcare. Argilele sunt localizate în locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai mare pe versanții cu pantă mică, ceea ce a generat formarea solurilor cu textura mai grea și stagnarea apei la baza orizontului B.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Podișul Sucevei. Rezervația este situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc depozite deluviale provenite din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Siret. Alimentarea pluvială superficială este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află pe un versant puternic înclinat cu expoziție estică; formațiunile geologice sunt de vârsta basarabeană, fiind formate din alternanțe de argile și marne argiloase. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul cernoziom cambic puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nisip, încastrat în loess și materiale loessoide. În trecut pe teritoriul actual al Grădinii Botanice au fost numeroase cariere de nisip, unele din ele asanându-se prin lucrări de organizare a Grădinii. În alte zone, substratul este alcătuit din argile, marne și chiar marne salifere. Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
loess și materiale loessoide. În trecut pe teritoriul actual al Grădinii Botanice au fost numeroase cariere de nisip, unele din ele asanându-se prin lucrări de organizare a Grădinii. În alte zone, substratul este alcătuit din argile, marne și chiar marne salifere. Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]