5,572 matches
-
datorate Elenei Forța, are o splendidă copertă, realizată de Daniel Nicolescu, după Sfânta familie, de Michelangelo. Nu Întâmplător am indicat ca enunț terminal... familia, care presupune armonie, unitate, Înțelegerea Între vârste diferite, iubirea aproapelui. Căci poetul de față este un martir al singurătății, prin forța profesiunii care te cere mereu flacără, om viu, contributor la toate etapele de realizare ale filmului. Iar ca scenarist, se cuvine să despici firul În patru și-n patruzeci și patru, deoarece viziunea cere legături, popasuri
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
de faptul că În cultura noastră populară Îi sunt consacrate 35 de zile pe an. Aceste zile În care apar practici dedicate lupului sunt concentrate În perioada de toamnă si iarnă a anului: Sânpetru (29 iunie), Circovii Marinei (15-17 iulie), Martirul Lupu (22 august), Teclele (24 septembrie), Berbecarii (26-28 septembrie), Osie (17 octombrie), Lucinul (18 octombrie), Sâmedru (26 octombrie), Ziua Lupului (13 noiembrie), Filipii de Toamnă (14-21 noiembrie), Filipul cel șchiop (21 noiembrie), Sf. Andrei (30 noiembrie), Sâmpetru de Iarnă (16
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
cine sunt și de unde vin - dar este adevărat că nimeni nu m-a Întrebat. Vis a vis de casa din bulevardul Dacia În care a locuit Eliade, locuiește acum un alt mare scriitor. Este vorba de Corneliu Leu, nepotul episcopului martir Grigorie Leu - cine nu a citit «Cartea episcopilor cruciați» să o citească. Este o carte cutremurătoare. Întâlnirea cu Maestrul, a fost pentru mine o adevărată sărbătoare. Mă consider deosebit de norocos că am avut această șansă de a cunoaște o așa
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
În moarte. 841. Ce s-ar face Întreaga fericire a acestei lumi fără de moarte? 842. Dacă nu am fi cunoscut posibilitatea de a spune nu am mai fi reușit vreodată să fim de acord cu ceva? 843. Să fim cu toții martirii Lui Dumnezeu pentru că ne naștem Într-o astfel de lume? 844. Fără deșertăciune și suferință ar mai exista sfințenia? 845. Cred că orice altceva ar fi fost mai bun dacă ar fi fost pus În locul acestei lumi a iluziei deșarte
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
puțin de Împlinit din drumul ce duce spre mâine! Ai din partea petuniilor julfa de lumină a sufletului și viața mea, unica de murit! Să vină, deci, colindătorii-n cete, nașterea Mântuitorului anunțând! În cele din urmă, sabia Sfântului Ștefan - primul martir pentru credința ploii, a pământului și a iubirii de omenire, nu și de oameni -, pios voi săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți de luați de la mine scutecele Domnului Înmiresmate: nuci, roșcove, acadele și mere - pelinci dezrobite
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
abia pâlpâind deasupra iadului nostru cel de toate zilele și nopțile în care se-aud sorii neputinței înfrunzind Când noaptea își trage-n tăcere obloanele peste cei singuri peste inocenți victime și călăi cu vesela cruzime a revoluțiilor împrăștiind cenușa martirilor Lângă inima ta enigmatic cufundată-n muțenie se zbenguie acum fluturele de noapte nepăsător ca adevărul morții Arborele magnetic Cu o carte de aur în mâini am rătăcit prin nesfârșitele câmpuri prin valurile unduitoare de semănături ale înaltului prin albia
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
său, ajuns maistru miner, era de viță aristocratică, iar mama - o servitoare. Originile amestecate îi dau umilințe, vinovății obscure, conștiința decăderii și obsesia salvării printr-o nebunie sfântă, de exaltat al credinței. Vrea să-și învingă limitele, să devină un martir adevărat (p. 45). Deznădăjduit și vulnerabil, voia să fie un profet, un vizionar, să facă "ceva șocant, scandalos, revoltător, incredibil, mistic" (p. 48-51). Îl intriga nepăsarea în fața suferinței semenilor, îl intriga cultivarea aparențelor. Fire dezechilibrată și irațională, el renunță din
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
o regulă a rugăciunii: un pensum de psalmi și lecturi. Această viață jertfelnică și de renunțare totală la tot ce e lumesc este o moarte mai degrabă, acceptată prin devotamentul față de strictețea credinței creștine și având, ca și cea a martirilor, valoare de mărturie. Fără îndoială, este cuprinsă de seninătate și bucurie: „în apropierea de Dumnezeu, cugetarea este mai obișnuită și se iluminează de trăiri sublime; dar această tactică strictă cere o putere excepțională, dobândită prin trezvie și înțelepciune”4. Credincioșii
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
pentru poet și pentru Îngerul lui. Nu-i așa că divinitatea Însăși este rezultatul jertfei sublime din iubire concretă? „Și ne-am sădit În datini demnitatea. Din troiți ne-a grăit Domnul Iisus; Să fim creștini, să dăm copii și cazne, Martiri În sacrificiul cel presus. .................................................. Chiar printre cei departe de obârșii Se poartă hâzi, români ce-au fost frumoși. Ei duc sărutul Iudei până-n cruce Și-i iartă lumea... pe acesti leproși...” (Crucea Demnității) Români ce-au fost frumoși... au fost
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
comparativ la ceea ce au dezvoltat mai târziu Grupul Capadocienilor, Sfinții Maxim Mărturisitorul, Dionisie Areopagitul, Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama etc. care au scris despre vederile fățișe ale lui Dumnezeu în lumină, nor, întuneric, extaz etc. Cu toate acestea, Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului au trasat câteva linii de interpretare în ce privește tema îndumnezeirii, de care vor profita Părinții secolelor următoare, care vor adânci, aprofunda și organiza tema din ce în ce mai sistematic. Personal, aș putea sublinia, fără a dori să fiu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
pildă, printre cele mai recente este cea a lui Norman Russell (The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006), pe care, așa cum se va putea observa, am citat-o în această lucrare. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful Unul dintre rivalii proto-ortodocși ai ereticului Valentin, care și-a condus propria didaskaleion în Roma, la sfârșitul lui 150, „deasupra băilor unui anume Martinus”<footnote footnote>, a fost Sfântul Iustin Martirul și Filosoful. Întâlnirile sale cu discipolii, care
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
citat-o în această lucrare. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful Unul dintre rivalii proto-ortodocși ai ereticului Valentin, care și-a condus propria didaskaleion în Roma, la sfârșitul lui 150, „deasupra băilor unui anume Martinus”<footnote footnote>, a fost Sfântul Iustin Martirul și Filosoful. Întâlnirile sale cu discipolii, care îi includeau pe Tațian și, posibil, Irineu, nu ne-au fost descrise, dar nu este improbabil că includeau tipul de interogări menționat de Porfir în prezentarea realizată de el școlii lui Plotin în
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
inima lui Iustin dorința de a cerceta scrierile Profeților și ale Apostolilor și se convinsese, că adevărata filosofie nu se găsește decât în creștinism. De acum înainte el își consacră întreaga viața în propovăduirea învățăturii creștine<footnote Mihai Popescu, „Iustin Martirul și ideile sale antropologice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul al XX-lea (18961897), Nr. 7, p. 631-632. footnote>. Sfântul Iustin însuși ne spune că a fost condus la creștinism prin întrebările care i s-au pus de către un bătrân misterios
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
se plimba pe țărmul Efesului ca tânăr student. Se aplecase și asupra perspectivelor stoice, peripateticiene și pitagoreice, dar, din diverse motive, le abandonase. Pentru un timp, platonicienii i-au satisfăcut setea de „știința ființei și cunoașterea adevărului”<footnote Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, III, traducere, și note de Pr. Prof. Dr. Olimp Căciulă, în vol. Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1980, p. 122. footnote>. Telos-ul sau scopul omului în platonism, după cum spune Sfântul Iustin, este
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
filosofice doar ca pregătire pentru răspunsul de credință la mesajul profeților și la iluminarea care urmează, ca dar de la Dumnezeu. Sfântul Iustin, „acest pionier al gândirii patristice”<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Elemente de antropologie în operele Sfântului Iustin Martirul și Filozoful”, în Ortodoxia, Anul XX (1968), Nr. 3, p. 378. footnote>, era conștient de faptul că prezentarea lui Hristos ca împlinirea spuselor profeților nu urma să însemne mult pentru un auditoriu păgân. În cele două Apologii ale sale, adresate
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
care ne vine de la El”<footnote Apologia a II-a, XIII, p. 114-115. footnote>. Deci, grație „seminței rațiunii înnăscute”, toți scriitorii au putut să vadă adevărul nelămurit<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Elemente de antropologie în operele Sfântului Iustin Martirul și Filozoful ...”, p. 388. footnote>. Căci un lucru este sămânța a ceva și imitarea acestuia pe cât este posibil și altceva este lucrul însuși la care se participă și este obiect de imitație<footnote Apologia a II-a, XIII, p. 115
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
55, 88-89. footnote>. O astfel de conformare interioară la Hristos a întregii persoane umane în manieră paveliană este echivalentă cu restaurarea credinciosului la starea adamică, stare pe care, după Sfântul Iustin, Evanghelia o consemnează a fi fost divină. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful a știut să profite de ideile antropologice ale culturii elene pe care o cunoștea fundamental și de la care ne-a transmis, în chip deosebit, cultul rațiunii. În viziunea lui, rațiunea are un rol și o forță considerabilă în
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
în om i-a dat acestuia conștiința că el este solidar cu cosmosul în care el trebuie să realizeze deplinul echilibru ontologic și moral al ființei sale”<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Elemente de antropologie în operele Sfântului Iustin Martirul și Filozoful ...”, p. 393. footnote>. În concepția Sfântului Iustin, „Toți cei care trăiesc cu logos sunt creștini (Apologia I, 61, 10)”. Aceasta înseamnă că toată umanitatea a fost și este creștină. Acest act de creștinare retrospectivă a tuturor oamenilor „n-
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
kerygma creștină: eșecul lui Adam și al Evei a fost reversat prin succesul lui Hristos. Destinul pentru Adam și Eva poate fi realizat de către creștini, pentru că au devenit copíi ai lui Dumnezeu prin supunerea în fața poruncilor lui Hristos. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful a transformat obediența iudaismului față de Tora în obediență față de poruncile lui Hristos. O astfel de ascultare este posibilă prin faptul că noi suntem „creați” de Hristos Dumnezeu. Dar implicațiile baptismale ale interpretării iustiniene a Psalmului 81, 6 nu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
și la acei care au primit înfierea, anume, adunarea Bisericii lui Hristos, adică, acei care au primit slava înfierii, prin care strigăm, «Abba, Părinte!»” (Rom. 8, 16). Psalmul 81, 6 fusese discutat într-o manieră similară anterior, de către Sfântul Iustin Martirul. Dar Sfântul Iustin rămâne încă aproape de exegeza rabinică, care considera că oamenii devin „Dumnezei” prin supunerea în fața Legii. Sfântul Irineu este primul care s-a aplecat asupra implicațiilor baptismale pe care Sfântul Iustin le indică, dar nu le dezvoltă. În timp ce
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
prigoană, dar și populația Îi distingea limpede. În Epistola creștinilor din Smirna, care istorisește martiriul lui Policarp, este scris că iudeii au colaborat la condamnarea și uciderea episcopului din Smirna (Martyr. Pol. 12,2; 13,1; 18,2). În Faptele martirilor, pentru a fi condamnați, cei care credeau În Cristos se mărgineau să spună „sunt creștin”. Autorii păgâni din veacul al II-lea, Începând cu Plinius În 111 aproximativ, nu-i confundă pe creștini cu iudeii. Păgânul Lucian de Samosata, deși
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
medicină! Este dreptul vostru să nu mă credeți, dar atunci vă asumați o mare responsabilitate și un mare risc în primul rând față de sănătatea voastră. Pentru un candidat la președinție e bine uneori să i se creeze o aură de martir. De aceea s-a emis versiunea de otrăvire cu dioxină. Dar de unde dioxină? Medicii de la clinica din Viena au infirmat acest diagnostic și au spus că nu este vorba de nici o otrăvire. Totuși s-au făcut presiuni asupra doctorilor ca
Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond! [Corola-blog/BlogPost/93785_a_95077]
-
altul... Doar Tu prea-înaltul Fii judecătorul faptelor noastre. Domnul nostru Eminescu Fii-ne mereu aproape. @ Dan Laurențiu 28 octombrie 2013 - Urziceni - Miercuri 30 octombrie a.c., la locul tragicei întâmplări de la Coșereni, a avut loc ceremonia comemorării celor doi mari artiști martiri ai neamului românesc, oficiată de preotul Parohiei locale, în prezența unor personalități, oameni apropiați ai marilor dispăruți, între care domnii Constantin Bebe Ivanovici, Victor Crăciun, general Mircea Chelaru, Dan Laurențiu, primarul comunei Radu Ion, profesori, intelectuali ai comunei, un numeros
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
de marcată de diferite evenimente contradictorii. O istorie plină de multe și interesante momente critice, dar și cu altele spectaculoase. Începând cu DROMIHETE, conducătorul geților din nordul Dunării, cu regele BUREBISTA, primul rege unificator al triburilor traco-geto-dace, cu DECEBAL, regele martir pentru demnitate și dragoste față de pământ străbun, în lupta sa împotriva cotropitorului Romei trufașe și desfrânate,Traian, regele MARE PREOT, DECENEU, cu primii cneji și voievozi: GELU, GLAD și MENUMORUT, cu BOGDAN DESCĂLECĂTORUL, cu ALEXANDRU CEL BUN, cu ȘTEFAN CEL
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
haosul Europei vestice? Noi avem oameni, noi știm sa trăim, noi râdem că fugim cu nașu de acasă o săptămână,în munți, cu corturile. Noi ne salutăm cu „Doamne ajută!” Noi avem un pamânt binecuvântat de oasele și sângele atâtor martiri... De ce s-au sacrificat atâția români pentru viitorul nostru și noi fugim ca vitele, în Occident? De ce acceptăm ca securiștii comuniști să ne conducă în continuare prin politică și educație? De ce acceptăm ideile occidentale cu brațele deschise? De ce acceptăm ca
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]