231 matches
-
urmând să se ia legătura și cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana pe acea moșie atât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
i)sale Neculai Bucium, și despre ace(a) parte au rămas neale(a)să dând samă Neculai Bucium c-ar trece Frănciucii piste apa Stavnicu(lui) și arătând că ar mergi pără În timilie casălor Crucerescului, și nearătând nici oameni marturi, nici hotară, fără un copac, dându samă dum(nealu)i că ar fi bour, dar noi am cercat și n am găsit bour, și au triimes dum(nealu)i la Eș dinpreun(ă) cu vec(h)ilul dum(i)sale
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Haide, mai curând!, îi zise prietenul. Îndată! răspunse gravul magistrat. Să mântui 81 fleacul ista de proces și vin! Mare ilaritate în public și între părțile impricinate. Încă una: El judeca un proces penal tot la tribunalul de ocol. Între marturi figura un oarecare Ion a Ilincăi. Ușierul îl strigă în glas mare și un om se prezintă sfiicios în sala de ședințe. Cum te cheamă? îl întrebă judecătorul. Conașule, să mă iertați, am să vă spun ceva. N-ai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu vroia să ție samă de nicio declarațiune sau probă din parte-mi că nu am fost întru nimic amestecat în neizbânda lui amoroasă. De aceea, am fost silit, sub pedeapsa de a trece drept un fricos, să-mi constitui marturii și să ies pe teren. Nu m-a tulburat însă deloc provocarea lui Botez. Nu doar că duelul nu este totdeauna un incident serios în viața unui om, dar pentru că nu-mi puteam închipui că el, care în exercițiile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fac ca toată lumea, să las o scrisoare de iertare părinților mei, în cazul nenorocit al căderei mele pe teren, eu m-am culcat liniștit și am dormit un somn adânc și neîntrerupt pănă a doua zi când m-au deșteptat marturii. Nu aș putea mai bine să-mi exprim mișcările sufletului în acest ciudat moment al vieței mele decât reproducând întocmai un pasaj din novela mea Ura din copilărie, care este icoana exactă a celor simțite de mine în peripețiile acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o poieniță din pădurea învecinată cu orașul și mărturisesc în cuget curat că toată înscenarea duelului îmi păru o comedie demnă de râs. Încărcarea și alegerea pistoalelor, numărarea pașilor, luarea pozițiunelor noastre față în față, aerul serios și preocupat al marturilor, în loc să mă miște, mă făceau să surâd, nu doar că voiam să mă arăt voinic, ci pentru că eram încredințat că toate aceste sunt numai niște forme goale din care nu are să iasă nimic. Când veni momentul comandei: una, două, trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mine la ochi, dar lovi alt trunchi de copac; apoi, onoarea fiind satisfăcută, după formele admise, ne-am dat mâna amândoi și, fără nici o explicare, ne-am împăcat. Nici vorbă nu mai era acum de duel pe moarte; las că marturii din capul locului n-au admis una ca aceasta, nefiind nici un motiv serios, dar nici el n-a mai insistat, deoarece nervii lui se descărcaseră la primul schimb de gloanțe și el era acum bucuros că a ieșit cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noua lege de procedură penală. Instituțiunea juraților introdusă atunci în țară era cu totul necunoscută și excita în mare grad curiozitatea lumei. Eram foarte emoționat, nu vorbisem niciodată în public și asupra mea cădea toată sarcina conducerei instrucțiunei orale, interogarea marturilor, facerea rezumatului, într-un cuvânt înscenarea întregului aparat al judecărei procesului. Era o adevărată reprezentațiune teatrală care se desfășura înaintea publicului și în care eu aveam primul rol, cu deosebire că drama ce se juca în socoteala acuzatului era reală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-l oprești? Răscolind cele trecute numai cât mă amărești, Redeștepți simțiri ascunse, deschizi rana învechită, O! nu te-ncerca zadarnic să mă pui iar în ispită!... Astăzi când mă uit în juru-mi la cei opt copii ștrengari, Opt speranțe întrupate, marturi timpului fugari, Zic că-i dusă tinerețea-mi, rândul lor de-acuma vine; Sigur, decât noi bătrânii, dânșii face-vor mai bine, Iară eu închid azi cartea unde-odat-am gângurit Primul vers pe care dorul inimii l-a zămislit; Pun pecetea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fost rădicată mult înaintea lui Ștefan cel Mare, poate chiar înaintea lui Alexandru cel Bun. Dar cu cât data zidirei ei e mai îmbrobodită în negura timpurilor, cu atâta ruinele ei sunt astăzi mai interesante, mai atrăgătoare. Aceste misterioase ruine, marture unui trecut de lupte crâncene și de glorie nepieritoare, se profilează și astăzi pe albastrul cerului ac o colosală enigmă pe care poporul nostru, în neputința de a o dezlega, o învăluie într-o aureolă poetică de legende. Așa se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
al mărei, freamătul mișcării, vuietul vieței acestui furnicar omenesc. Dincolo de oraș, pe al doilea plan, se rădică capricioase dealurile înconjurătoare, acoperite cu vii și livezi, presurate cu monastiri vechi: Galata, Cetățuia, Hlincea, Măgura, care răsar din bogăția frunzișului, albe, sclipitoare, marture vii ale unor timpuri asfințite. Apoi mai departe, tocmai la orizon, se profilează un șir de alte dealuri mult mai mari, aproape cât niște munți, peste care se întinde, cât cuprinzi cu ochii, un codru imens secular, locaș de dihănii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de ce el o face, răspunde că el le va păstra pentru Mihai și pre Nicu îl va lua la dânsul. Spre a vă încredința că vă scriu adevărul o pot dovedi prin un înscris ce au lăsat el însuși, precum și marturi, mătușile și toți casnicii,în fine, satul, întreg. Deci eu vă rog din inimă și suflet a vă adresa la fratele meu Matei, care este obligat a-l ține, luându-i toată partea lui. Eu sunt singură, pribeagă, deoarece în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lei și interdicție corecțională dela 3 la 5 ani; a.) faptul de a face propagandă pentru răsturnarea în mod violent a ordinii sociale existente în Stat". 3 Despre epurările din Armata Română a se vedea http://www.procesul comunismului. com/marturii/fonduri/mart45 64/armata politie jandarmerie 1.htm, accesat octombrie 2014. 4 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/B/B%2009.% 20Bura%20-%20Buzuriu/Busuioc%20Ioan%20T/index.php accesat octombrie 2014. 5 http://5 .2.132.65/Fise
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a comisu crimă sau delictulu, sau a sub-prefectului ori a adjunctului seu, sau a primarului ori a adjutorului seu, sau a doui cetatiani dolmiciliati în aceeași comună. Va pute cu tote aceste procurorulu să facă procesele verbali fără asistență de marturi, candu nu va fi putință să și-i procure îndată. Fia care foia a procesului verbale va fi subscrisa de procuratoru și de persoanele cari voru fi asistatu la facerea lui; la casu de nevoința sau neputința din parte-le
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
Tribunalele politianesci, propriu dise, polițaii și sub-prefectii sînt singuri competinti a judeca: 1. Contravențiunile comise în comuna reședinței loru; 2. Contravențiunile comise în celelalte comune ale plasei sau ocolulu loru, cari nu sînt flagranți delicte și ai caroru autori sau marturi lipsescu din acele comune; 3. Contravențiunile silvice urmărite după cererea particulariloru; 4. Injuriele verbali. 5. Affiptele, anuntiele. venderile și distribuțiunile de opere, scripte sau gravure contrarie buneloru morali. 6. Acțiunea în contra celoru ce au meseria de a ghici, de a
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
pronunța sentintia în audiență publică, chiar în acea di, fără să o pota amana pe alta di de catu pentru neîndepliniri de instrucțiune. Articolul 152 Contravențiunile se voru proba sau prin procesele verbali ori reporturile oficiariloru poliției judecatoresci, sau prin marturi, în lipsă de asemeni procese verbali și reporturi ori spre iutemeiarea acelora, după următoarea discuțiune. Nimeni nu va fi priimitu, sub pedepsa de nulitate, a proba prin marturi, peste cele sau în contra celoru coprinse în procesele verbali ale procurorului, sub-prefectului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
proba sau prin procesele verbali ori reporturile oficiariloru poliției judecatoresci, sau prin marturi, în lipsă de asemeni procese verbali și reporturi ori spre iutemeiarea acelora, după următoarea discuțiune. Nimeni nu va fi priimitu, sub pedepsa de nulitate, a proba prin marturi, peste cele sau în contra celoru coprinse în procesele verbali ale procurorului, sub-prefectului, polițaiului și primarului. Procesele verbali și reporturile acestoru oficiari de poliția nu potu fi atacate, în materia de contravențiuni, de catu după regulele procedurii falsului. Procesele verbali și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
legi, nu voru fi nici chiamati, nici priimiti a da mărturia, fără însă ca mărturia personeloru mai susu numite să pota causa vre-o nulitate, candu ministeriulu publicu, partea civile și inculpatulu nu s-au opusu la admiterea loru că marturi. Articolul 155 Mărturii cari nu se voru conformă citațiunii, voru pute fi constrînși de tribunalu, după requisitiunea ministeriului publicu, sau de judecatoru, prin amendă pentru cea de anteui lipsa, și prin constrîngere corporală pentru cea d-alu douilea, pronunțate una sau
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
Articolul 166 Citațiunile voru pute fi făcute printr-unu advertimentu alu primarului, care va anuntia inculpatului faptulu ce i se impută, diua și ora candu trebuie să se înfățișeze. Articolul 167 Se va urma totu așa și pentru citațiunile către marturi; ele voru pute fi făcute printr-unu advertismentu care va areta momentulu candu să va primi depositiunea loru. Articolul 168 Primarulu va ține ședințele sale în casa consiliului comunale, sau în casa Municipalității; audiențele voru fi publice. Se voru observa
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
trece peste cinci dile de inchisore și doue-deci și cinci lei de amendă. Articolul 177 Dacă se comite unu delictu corecționale în localulu și în timpul audienței, președintele va face procesu verbale despre faptulu întîmplatu, vă asculta pe prevenitu și pe marturi, si tribunalulu va aplica, fără a se redica de pe locu pedepsele prescrise prin lege. Acesta dispositiune își va ave aplicarea la delictele corecționali comise în localulu și timpulu audienteloru curtiloru de apelu, si chiar ale audientieloru tribunaleloru candu judeca în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
este sau nu începutu o instrucțiune de cei d-antei judecători, si apoi să statuesca cele de cuviință. Articolul 231 În casulu articolului precedinte unulu dintre membrii camerei va face funcțiune de judecatoru instructoru. Articolul 232 Judecătorului va asculta pe marturi sau va însărcina cu primirea depositiuniloru loru pe unulu din judecătorii tribunalului în a cărui circonscriptiune se află cu locuința loru; va face interogatoriu prevenitului; va face să se constate în scrisu tote probele sau indiciciele ce voru pute fi
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
a fi tramisu înaintea curții juratiloru, nu va mai pute fi trasu injudecata pentru acelasu faptu, afară numai dacă s-ar face niscari-va noue descoperiri în greutatea să. Articolul 242 Sînt considerate că descoperiri noue în greutatea prevenitului, declarațiunile de marturi, actele și procesele verbali cari, neputendu fi supuse la cercetarea camerei de acusatiune, sînt cu tote aceste de natură, sau a întări probele pe cari cameră le va fi aflatu prea slabe, sau a da faptelor noue desvoltari folositore intru
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
desbateriloru, să chiame, chiar și prin mandatu de aducere, și să asculte ori ce persoane. Asemine va pute să facă a i-se aduce ori ce acte noue i s-aru pare, după desvoltarile făcute la audiență sau de acusati saude marturi, că ar pute respandi lumină asupra faptului. Mărturii chiamati cu modulu acesta nu voru face juramentu, ci declarările loru voru fi considerate că nisce simple informări. Articolul 303 Președintele nu va pute închide desbaterile, înainte de a consulta pe jurați dacă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
Articolul 327 Aparatorulu va pute comunica cu acusatulu după interogatorulu seu. Va pute asemine să ia comunicare de tote actele, fără să le strămute din locu, și fără să intardie instrucțiunea. Articolul 328 Dacă cere trebuința să se asculte alți marturi noui, cari locuescu în ore care depărtare de loculu unde se află curtea, presedintele sau judecatoriulu care ilu inlocuesce va pute însărcina pe judecătorului de instrucțiune din judetulu locuinței loru spre a primi depositiunile loru; acesta le voru tramite închise
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
oficiu. Articolul 334 La diua defipta pentru judecată, judecătorii voru ocupă locurile loru în fatia publicului, si doui-spra-dece jurați se voru aseda, în randulu cum au esitu la sorți, în fatia bancei acusatiloru, separatu de publicu, de părți și de marturi. Capitolul IV DESPRE CERCETARE, JUDECATĂ ȘI ESECUTIUNE SECȚIUNEA I: Despre cercetare Articolul 335 Acusatulu se va înfățișa liberu, însoțitu numai de pașnici pentru ca să nu scape. Președintele ilu va întreba numele, prenumele, etatea, profesiunea, locuința și loculu nascerii sale. Articolul 336
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]