231 matches
-
iar la „Revista Carpaților” (1860) cu „episodul istoric” O răzbunare sublimă și cu un fragment din memoriile sale. Aceste memorii, intitulate Notițe istorice asupra Româniii de la 1821-1866, rămase în mare parte în manuscris, sunt prețioase documentar, fiind consemnate de un „martur ocular” atent și adesea perspicace, însă cu o „convincție” potrivnică revoluției de la 1848. Amator de teatru, V. a tradus, pentru repertoriul teatral, Doctorul fără voie de Molière (1835) și a făcut, cu totul sporadic, comentarii de spectacole în „Albina românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
lei și interdicție corecțională dela 3 la 5 ani; a.) faptul de a face propagandă pentru răsturnarea în mod violent a ordinii sociale existente în Stat". 3 Despre epurările din Armata Română a se vedea http://www.procesul comunismului. com/marturii/fonduri/mart45 64/armata politie jandarmerie 1.htm, accesat octombrie 2014. 4 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/B/B%2009.% 20Bura%20-%20Buzuriu/Busuioc%20Ioan%20T/index.php accesat octombrie 2014. 5 http://5 .2.132.65/Fise
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ani muncă silnică. A decedat în 1968, la doar câțiva ani după eliberare. Un interviu cu Traian Popescu va fi publicat într-un volum ulterior. Tolan Ion ajustor, născut în 1925 la Magra, Arad. HYPERLINK "http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf" http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf, accesat în 3.09.2007. Potrivit altor surse, procesul a avut loc în octombrie 1953. Cei mai mulți dintre cei judecați, legionari parașutați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
eliberare. Un interviu cu Traian Popescu va fi publicat într-un volum ulterior. Tolan Ion ajustor, născut în 1925 la Magra, Arad. HYPERLINK "http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf" http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf, accesat în 3.09.2007. Potrivit altor surse, procesul a avut loc în octombrie 1953. Cei mai mulți dintre cei judecați, legionari parașutați de americani pentru a continua lupta anticomunistă și antisovietică, au fost condamnați la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dbjurnal 4.html" http://miscarea.net/dbjurnal 4.html, accesat în 3.09.2007; HYPERLINK "http://www.fgmanu.net/istorie/interviu.htm" http://www.fgmanu.net/istorie/interviu.htm, accesat în 3.09.2007; HYPERLINK "http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf" http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf, accesat în 3.09.2007. Nina Dombrovschi șefă de cabinet a lui Savel Rădulescu la Comisia pentru Aplicarea Armistițiului. Arestată în 1949
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
09.2007; HYPERLINK "http://www.fgmanu.net/istorie/interviu.htm" http://www.fgmanu.net/istorie/interviu.htm, accesat în 3.09.2007; HYPERLINK "http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf" http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf, accesat în 3.09.2007. Nina Dombrovschi șefă de cabinet a lui Savel Rădulescu la Comisia pentru Aplicarea Armistițiului. Arestată în 1949 și acuzată de legături cu străini. A fost eliberată și arestată din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Asachi, „Flori de scăieți culese pe malul Dâmboviței”, „Albina românească”, 1846, 55; C. A. Rosetti, Amintiri istorice, îngr. Vintilă C. A. Rosetti, București, 1889, 93-102; Rosetti, Dicț. cont., 200; Const. V. Rosetti, Enric Winterhalder, ALA, 1923, 122; N. Iorga, Un martur german al timpurilor de prefacere românești, RI, 1933, 4-6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 248, Ist. lit. (1982) 269-270; Florica Em. Condurachi, Enric Winterhalder, tipograf și revoluționar, SCB, 1955; Nicolae Liu, N. Bălcescu, E. Winterhalder și biblioteca „Magazinului istoric”, SCB, 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată. Deci iată că vă poruncim să mergeți acolo și să chemați și pe egumenul de Cetățuie față...Si precum veți afla cu dreptati din scrisori și din marturii a bătrâni să le îndreptați hotarăle vechi...Si de va sta egumenul di Cetățuie împotriva dreptății, ocărând marturii, să-l dați în scris, la mărturie, toate pricinile și împotrivirile ca să avem știre.” Mărite Spirit, mă cam trec fiorii când citesc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să mergeți acolo și să chemați și pe egumenul de Cetățuie față...Si precum veți afla cu dreptati din scrisori și din marturii a bătrâni să le îndreptați hotarăle vechi...Si de va sta egumenul di Cetățuie împotriva dreptății, ocărând marturii, să-l dați în scris, la mărturie, toate pricinile și împotrivirile ca să avem știre.” Mărite Spirit, mă cam trec fiorii când citesc despre aceste fapte haiducești ale „rugatorilor nostri”, cum obișnuiesc voievozii să-i numească pe călugări, și mai vârtos
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și raza de activitate era marea, nu uscatul”. În legătură cu aceste împrumuturi, se face precizarea că ele „au în românește fonetismul vechi al elementelor latine”: a amăgi, urgie, mărgea, a mângâia, spân, azimă, zeamă, broatec, a căsca, a cuteza, mic, mutră, martur, papură, proaspăt, trufie, farmec etc., multe dintre ele neacceptate ulterior ca grecisme. Apropierile dintre română și albaneză au în concepția lui S. Pușcariu mai multe explicații. Mai întâi sunt abordate „cuvintele moștenite de la strămoșii noștri daco-geto-traci” pentru identificarea cărora „un
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Haide, mai curând!, îi zise prietenul. Îndată! răspunse gravul magistrat. Să mântui 81 fleacul ista de proces și vin! Mare ilaritate în public și între părțile impricinate. Încă una: El judeca un proces penal tot la tribunalul de ocol. Între marturi figura un oarecare Ion a Ilincăi. Ușierul îl strigă în glas mare și un om se prezintă sfiicios în sala de ședințe. Cum te cheamă? îl întrebă judecătorul. Conașule, să mă iertați, am să vă spun ceva. N-ai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu vroia să ție samă de nicio declarațiune sau probă din parte-mi că nu am fost întru nimic amestecat în neizbânda lui amoroasă. De aceea, am fost silit, sub pedeapsa de a trece drept un fricos, să-mi constitui marturii și să ies pe teren. Nu m-a tulburat însă deloc provocarea lui Botez. Nu doar că duelul nu este totdeauna un incident serios în viața unui om, dar pentru că nu-mi puteam închipui că el, care în exercițiile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fac ca toată lumea, să las o scrisoare de iertare părinților mei, în cazul nenorocit al căderei mele pe teren, eu m-am culcat liniștit și am dormit un somn adânc și neîntrerupt pănă a doua zi când m-au deșteptat marturii. Nu aș putea mai bine să-mi exprim mișcările sufletului în acest ciudat moment al vieței mele decât reproducând întocmai un pasaj din novela mea Ura din copilărie, care este icoana exactă a celor simțite de mine în peripețiile acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o poieniță din pădurea învecinată cu orașul și mărturisesc în cuget curat că toată înscenarea duelului îmi păru o comedie demnă de râs. Încărcarea și alegerea pistoalelor, numărarea pașilor, luarea pozițiunelor noastre față în față, aerul serios și preocupat al marturilor, în loc să mă miște, mă făceau să surâd, nu doar că voiam să mă arăt voinic, ci pentru că eram încredințat că toate aceste sunt numai niște forme goale din care nu are să iasă nimic. Când veni momentul comandei: una, două, trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mine la ochi, dar lovi alt trunchi de copac; apoi, onoarea fiind satisfăcută, după formele admise, ne-am dat mâna amândoi și, fără nici o explicare, ne-am împăcat. Nici vorbă nu mai era acum de duel pe moarte; las că marturii din capul locului n-au admis una ca aceasta, nefiind nici un motiv serios, dar nici el n-a mai insistat, deoarece nervii lui se descărcaseră la primul schimb de gloanțe și el era acum bucuros că a ieșit cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noua lege de procedură penală. Instituțiunea juraților introdusă atunci în țară era cu totul necunoscută și excita în mare grad curiozitatea lumei. Eram foarte emoționat, nu vorbisem niciodată în public și asupra mea cădea toată sarcina conducerei instrucțiunei orale, interogarea marturilor, facerea rezumatului, într-un cuvânt înscenarea întregului aparat al judecărei procesului. Era o adevărată reprezentațiune teatrală care se desfășura înaintea publicului și în care eu aveam primul rol, cu deosebire că drama ce se juca în socoteala acuzatului era reală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-l oprești? Răscolind cele trecute numai cât mă amărești, Redeștepți simțiri ascunse, deschizi rana învechită, O! nu te-ncerca zadarnic să mă pui iar în ispită!... Astăzi când mă uit în juru-mi la cei opt copii ștrengari, Opt speranțe întrupate, marturi timpului fugari, Zic că-i dusă tinerețea-mi, rândul lor de-acuma vine; Sigur, decât noi bătrânii, dânșii face-vor mai bine, Iară eu închid azi cartea unde-odat-am gângurit Primul vers pe care dorul inimii l-a zămislit; Pun pecetea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fost rădicată mult înaintea lui Ștefan cel Mare, poate chiar înaintea lui Alexandru cel Bun. Dar cu cât data zidirei ei e mai îmbrobodită în negura timpurilor, cu atâta ruinele ei sunt astăzi mai interesante, mai atrăgătoare. Aceste misterioase ruine, marture unui trecut de lupte crâncene și de glorie nepieritoare, se profilează și astăzi pe albastrul cerului ac o colosală enigmă pe care poporul nostru, în neputința de a o dezlega, o învăluie într-o aureolă poetică de legende. Așa se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
al mărei, freamătul mișcării, vuietul vieței acestui furnicar omenesc. Dincolo de oraș, pe al doilea plan, se rădică capricioase dealurile înconjurătoare, acoperite cu vii și livezi, presurate cu monastiri vechi: Galata, Cetățuia, Hlincea, Măgura, care răsar din bogăția frunzișului, albe, sclipitoare, marture vii ale unor timpuri asfințite. Apoi mai departe, tocmai la orizon, se profilează un șir de alte dealuri mult mai mari, aproape cât niște munți, peste care se întinde, cât cuprinzi cu ochii, un codru imens secular, locaș de dihănii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zestre de la socrul său Ioniță Ruset medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu treti logofăt înainte[a] a mulți oami[ni] marturi și preuți ce sunt iscăliți. Leat 1768 [1666] iul[ie] 25, ispisocă de la măria sa Ștefan Vod[ă] de întăritură pe acel zapis, scriind iarăși din tot locul, cu tot vinitul pe a patra parte de sat din HiLipeni ȘI DIN
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
textul militarului francez a fost binecunoscut și istoriografiei române. Cele mai consistente notații asupra lui găsim la Nicolae Iorga în conferința susținută la Galați pe 9 noiembrie 1908, editată ulterior într-o broșură la tipografia Neamului Românesc, sub titlul Un martur străin al păcatelor noastre. Călătorul frances G. Le Cler din 1860. Aici găsim o tipologie a călătorilor străini prin Principatele Române: unii care căutau doar oportunități pentru afaceri și interese personale, alții care, datorită unor înclinații literare, se străduiau să
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe 11.05.2010). 2 http://www.amazon.fr/Livres/s?ie=UTF8&rh=n%3A301061%2Cp 27% 3A Gustave%20Le%20Cler&field-author=Gustave%20Le%20Cler&page=1 (consultat de noi pe 11.05.2010). 3 Spre exemplu, Nicolae IORGA, Un martur străin al păcatelor noastre. Călătorul frances G. Le Cler din 1860, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1908, p. 5; Marcel EMERIT, "Le dossier de la première mission militaire française en Roumanie", în Revue Roumaine d'Histoire, V, 4, 1966, pp.
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ușurică referitoare la duel. Este vorba de un text tradus de Hasdeu din franceză, preluat din Almanach du Charivari pour 1864: "Un june cam fricos fu provocat la duel. - Ce să fac? Întreabă el pe un amic. - Totul atîrnă de la marturi. Voiești a te bate sau nu? Îți place periculul sau ba! Vrei marturi țapini sau pacinici? - Pacinici, frate, pacinici! - Alege dară din creditorii tăi și atunci ai scăpat de moarte".28 Mateiu Caragiale Nu se putea ca duelul să lipsească
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
franceză, preluat din Almanach du Charivari pour 1864: "Un june cam fricos fu provocat la duel. - Ce să fac? Întreabă el pe un amic. - Totul atîrnă de la marturi. Voiești a te bate sau nu? Îți place periculul sau ba! Vrei marturi țapini sau pacinici? - Pacinici, frate, pacinici! - Alege dară din creditorii tăi și atunci ai scăpat de moarte".28 Mateiu Caragiale Nu se putea ca duelul să lipsească tocmai dintre aventurile crailor aristocrați de Curtea-Veche, într-un București atemporal, cu patină
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
unul cu pistoale și celălalt cu spade, dar ambele sînt trucate, pentru a-l împiedica pe Pamfil să ia parte la propria sa nuntă. Astfel, Chiță Urlescu îl provoacă pe Pamfil Damianovici la un "duel de moarte". Se aleg doi "marturi", tipul de arme (pistoale), locul (în grădină) și momentul (noaptea, fiind lună plină). Se stabilește distanța ("la 12 pași aveți să vă bateți") și se convine asupra faptului că dueliștii nu au voie să "tragă în vînt". Se discută chiar
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]