495 matches
-
Mecanismele partidului comunist erau atât producătoare de informații despre societate, cât și de explicații ale proceselor sociale și generatoare de programe de schimbare. Din acest motiv, era firesc ca ceea ce se producea În Occident cu titlul de „sociologie” să pară marxism-leninismului a fi mai mult o „diversiune ideologică”, o „știință burgheză”. Plasarea marxismului În zona filosofiei/ideologiei, o teorie considerată a conține un adevăr absolut, care exclude celelalte concepții filosofice/ideologii, Îl plasa În afara disputelor științifice, specifice sociologiei. Definirea marxismului ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
absolut, care exclude celelalte concepții filosofice/ideologii, Îl plasa În afara disputelor științifice, specifice sociologiei. Definirea marxismului ca „filosofie”, și nu „sociologie” a facilitat enorm eliberarea sociologiei de paradigma ideologică marxist-leninistă. Sociologia și-a putut astfel câștiga o anumită autonome față de marxism-leninism. Prima tentativă de reformă a programului stalinist declanșată de către Hrușciov a generat o anumită deschidere ideologică, complementar cu o mărire a gradului de libertate intelectuală. În a doua parte a anilor ’50 a Început să se pună sub Întrebării atât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a gradului de libertate intelectuală. În a doua parte a anilor ’50 a Început să se pună sub Întrebării atât teoria marxist-leninistă ca sursă unică a științei, cât și capacitatea mecanismelor partidelor comuniste de a produce cunoașterea necesară. Criza dogmatismului marxism-leninismului a fost cauza schimbării atitudinii politice față de sociologie. Sociologia a Început să fie acceptată ca instrument de cunoaștere științifică util și pentru societatea comunistă. România a avut o poziție specială În contextul ideologic internațional. Varianta sovietică a marxismului-leninist s-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consacrați și chiar și din biblioteci. S-a deschis o nouă atitudine: permisiunea de detașare de „clasici”. Ca un semn al depărtării de Uniunea Sovietică, România - profund dogmatică, de altfel - a ținut să Își exprime și o anumită distanțare de marxism-leninism. În acest context, sociologia românească a beneficiat masiv de o relaxare a presiunii ideologice. După ce Stalin a fost aruncat peste bord din punct de vedere ideologic, România a fost prima țară care, semioficial, a lansat ideea că nici Lenin nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relaxare a presiunii ideologice. După ce Stalin a fost aruncat peste bord din punct de vedere ideologic, România a fost prima țară care, semioficial, a lansat ideea că nici Lenin nu este infailibil. Și, până la urmă, nici Marx nu este nemuritor. „Marxism-leninismul” a fost Înlocuit cu „marxismul” și apoi, tot mai mult cu „documentele de partid, cuvântările lui Nicolae Ceaușescu”. Chiar de la Începutul ei, sociologia românească postbelică s-a putut dezvolta fără a fi fost obligată să asume imperativ schema teoretică marxist-leninistă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
certă, avea și două avantaje ideologice: pe de o parte, În contextul ideologiei Partidului Comunist, era concordantă cu opțiunea politică pentru specificitatea națională, iar pe de altă parte, era o modalitate de a diferenția sociologia românească de caracterul universalist al marxism-leninismului. - Se avansează și o atitudine pragmatică: nu este productiv să ne Întrebăm ce ar trebui să fie sociologia, ci să considerăm că sociologia este ceea ce fac efectiv sociologii. Neputând găsi o soluție ideologic acceptabilă, problema poziției epistemologice a sociologiei este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Metodologia culegerii datelor, masiv preluată din sociologia occidentală, a fost centrală. Un asemenea empirism s-a constituit, probabil, și ca mijloc de apărare. Teoretizările creșteau, inevitabil, vulnerabilitatea politică a sociologiei. Al cincilea argument: orientarea reformatoare, incrementalistă, de „jos În sus” „Marxism-leninismul” conține o teorie a schimbării sociale prin revoluție și prin promovarea, cu instrumentele statului, „de sus În jos”, a modelului comunist de societate. Ipoteza 7: Orientarea sociologiei românești poate fi caracterizată prin sintagma reformă socială semisubterană, o reformă „de jos
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
același an la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, iar un an mai târziu și la Drept, dar nu își va finaliza studiile. În schimb, va fi absolvent al unor cursuri de doi ani la Universitatea serală de marxism-leninism. Intră în gazetărie în 1945, ca redactor la „Tinerețea”, „Tânărul muncitor” și „Scânteia tineretului”. Trece secretar de redacție la „Gazeta literară” (1954-1956), redactor la „Scânteia” (1956- 1957), „Teatrul” (1957-1959) și din nou la „Gazeta literară” (1959-1960), colaborând și la alte
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
partidului-stat asupra domeniului lor generase consecințe catastrofale, mergând până la înflorirea unei exegeze a „gândirii” secretarului general și a „filozofiei informale” a poporului, de la geto-daci la „poporul unic muncitor”, lumpenproletariat de clone apatice și ocazional descurcărețe, lipsite până și de himerele marxism-leninismului, deși nu de toate tiparele sale mentale (preluate de comunismul național). Universitarii din științele sociale, deseori (re)apăruți în spațiul public împreună cu disciplinele lor anihilate de ceaușism (ca sociologia și psihologia) sau (re)lansați împreună cu cele „doar” mutilate durabil (ca
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cei gata convinși, deși reușesc uneori să genereze o falsă memorie socială aparent subversivă, în realitate un produs al „inginerilor sufletului omenesc”. Tacticile național-comuniste de acest tip au culminat în ideologia culturală a protocronismului, care a înlocuit practic după 1974 marxism-leninismul ca doctrină oficială a comunismului românesc. Protocronismul reprezintă sinteza mai multor discursuri endemice în cultura și politica românească, de la esențialismul latinist al școlii Ardelene până la naționalismul de tip Risorgimento al anilor 1840, estetica metafizică a istoriei din anii 1860 (o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În conștiința unora, cu un gard cu inscripții: „Protejat”, „Literatură jună”, „Nu călcați straturile”, „Tăcere” (Ă). Când vorbim de partinitate noi Înțelegem cu totul altceva. În definitiv partinitatea criticii literare e o concluzie necesară imediată a principialității ei, a Însușirii marxism-leninismului ca o concluzie diriguitoare. Nu Înțeleg să sprijin opere slabe, naive (Ă) pe simpla lor adeziune la tabăra progresistă (Ă). A urmări cu consecvență rolul funcțional al criticii, de creștere a literaturii, de formare a talentului, nu Înseamnă a face
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Și va răspunde greșit. Pentru că În realitate chiaburimea satelor, În multe locuri, a participat la răscoale și În unele locuri a fost chiar În conducerea răscoalelor. Nu este vorba de o ciudățenie istorică, ci de un adevăr istoric pe care marxism-leninismul Îl lămurește deplin. (Ă). Neținând seama de aceste adevăruri, tov. Zaharia Stancu a realizat o viziune schematică a răscoalelor din 1907 și neconformă, Întru totul, adevărului istoric. Redarea deficientă a realității istorice apare și mai lămurit acolo unde cititorul căutând
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sa o persiflare a temei noi În literatura noastră. Și asta se cheamă, după tov. Ovid Crohmălniceanu, «lupta pentru calitate!». (Ă). Critica noastră literară are datoria de a lupta pentru calitate. Dar nu de pe toate pozițiile formalismului, ci de pe pozițiile marxism-leninismului, de pe pozițiile realismului socialist. Articolul tov.Crohmălniceanu ar fi fost nespus de binevenit dacă ar fi scos În evidență lipsurile calitative ale noii noastre literaturi În sensul că ceea ce se scrie de multe ori nu constituie esențialul realității, nu oglindește
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puternică influență a ideologiei burgheze care se manifestă fie prin rămășițele vechii educații, fie prin influența actualei literaturi și critici descompuse a apusului. (Ă). Ne trebuie o critică literară organizată, bazată pe cunoașterea adâncă a teoriei literare, izvorâtă din studiul marxism-leninismului, o critică literară care să fie o armă puternică a partidului nostru. (Ă). O altă sarcină de cea mai mare importanță este crearea de noi cadre de critici, la redacțiile ziarelor, la Uniunea Scriitorilor. De asemenea e necesar ca nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncitoare. (Ă). Ea a pus În lumină În critica noastră literară, nu simple erori de interpretare a Învățăturii marxist-leniniste, greșeli În aplicarea acestei Învățături a proletariatului revoluționar În domeniul atât de complex al literaturii, ci părăsirea pur și simplu a marxism-leninismului de către unii critici și Îmbrățișarea fățarnicei și dușmănoasei ideologii a burgheziei. Dezbaterea avută la CC al PMR s-a ocupat pe larg de orientarea cu totul greșită și dăunătoare a studiului Pentru calitate În nuvelistica noastră apărut În Contemporanul și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru societatea sovietică unde la putere stau cei mai buni fii ai clasei muncitoare. (Ă)». De aceea, realismul socialist, metoda de lucru a creatorilor sovietici, care este mai Înainte de toate o concepție generală de viață, fertilizată de principiile revoluționare ale marxism-leninismului și legată strâns de realitatea sovietică, atribuie muncii, În asemenea condițiuni, o valoare estetică deplină. Scriitorii - și, În general, toți artiștii sovietici - nu pot trece cu vederea rolul considerabil pe care munca socialistă Îl are În dezvoltarea statului lor, precum
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
semnalate aici câteva cazuri În care critica noastră literară a alunecat pe panta apolitismului. Pentru a răspunde cerințelor oamenilor muncii de la noi, pentru a Îndruma cu folos creația artistică și literară, critica trebuie să se călăuzească după ideologia revoluționară a marxism-leninismului. Această ideologie presupune judecarea unei opere literare după criterii materialiste, relevarea măsurii În care această operă reflectă realitatea, a modului În care ea reușește să contribuie la Însuflețirea clasei muncitoare În lupta pe care o duce. Pozițiile obiectiviste, estetizante, Îndepărtează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
această editură a răspândit printre oamenii muncii de la noi din țară 234 lucrări traduse din limba rusă, tratând despre URSS, Într-un tiraj total de 7.666.873. Toate aceste titluri cuprind lucrări de ideologie, opere ale marilor clasici ai marxism-leninismului și comentarii ale acestor opere. (Ă). Dacă ne gândim numai la faptul că printre cele aproape 8 milioane de volume tipărite de Editura PMR se cuprind 625.000 volume din geniala lucrare a tov. Stalin Cursul scurt de istoria Partidului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
culturii argumentează În favoarea șovinismului burghezo-moșierescă» etc.(p. 71). «În contextul ideologiei burgheze și a funcțiunii ei sociale, această teorie urmează a da fundamentul „filosofic” al atacurilor Împotriva atracției spontane a muncitorimii către socialism, care se transformă, sub influența puternică a marxism-leninismului, Într-un atașament conștient».(p. 81). Asemenea tendințe spre stilul „academic” sunt numeroase În primele numere ale revistei noastre. Dar și În numerele recente se pot citi fraze greoaie, ca aceasta: «Văzut În trăsăturile lui caracteristice Năcazul apare, deci, ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
personaj, tehnică literară, reducționismul politic, suprimarea libertății de inspirație și a spiritului critic, tendința În artă, toate cu consecințe nivelatoare, au transformat opera literară Într-un hibrid propagandistic supus comenzii de stat, Într-o „rotiță” În mecanismul de transmisie a marxism-leninismului, Într-o anexă a ideologiei totalitare. Programul RS s-a bazat pe câteva norme și principii de creație; fiecare principiu Înlocuiește și se opune altuia din complexul literar interbelic, considerat nu inadecvat ci nociv ideologiei și practicii artistice, ambele (practică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
suprapun... Pentru individ, adică și istoric, națiunea este un absolut” (Nae Ionescu, Fenomenul legionar, Antet XX Press, București, 1993, p. 52). Sugestia că identitatea autentică este cea colectivă și nu cea individuală apropie, de fapt, ideologia extremei drepte de mesajul marxism-leninismului și al altor ideologii „revoluționare”. Același Nae Ionescu sublinia că o națiune nu va putea supraviețui și nu se va putea afirma decât în confruntare cu altele: „Caracterul națiunii: ofensiv și imperialist prin excelență, adică un organism care nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și o importantă diferențiere între „a fi în Infern” și „a face parte din Infern”4. Banu Rădulescu numește Piteștiul drept „cea mai oribilă crimă închipuită vreodată de mintea omenească”5 și împarte acțiunea în două etape: mărturisirea și studierea marxism-leninismului. El crede că scopul acțiunii implementate de către Securitate a fost completarea anchetelor, identificând trei motive pentru care experimentul se bucură de o tristă originalitate: prezența permanentă a agresorului lângă cel torturat, transformarea forțată a victimei în agresor, precum și proporțiile și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deltei». Participanții la discuții, tov. Mihail Novicov, Petre Iosif, Maria Rovan, Ben Corlaciu etc. au arătat că romanul vădește rămășițe puternice ale formalismului. Dezbaterile au arătat de asemenea în mod convingător cât de necesară este pentru scriitor studierea profundă a marxism-leninismului pentru a putea reda veridic, în lucrările literare, caracteristicile esențiale ale realității (...). Relevând însemnătatea ajutorului pe care dezbaterile îl oferă autorului, tov. P. Dumitriu, Al. Jar, Șerban Nedelcu etc., au arătat necesitatea înrădăcinării în practica literară a criticii curajoase, constructive
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de pe tărâmul dramaturgiei și teatrului să-și concentreze atenția asupra creării unui repertoriu actual, la înălțimea cerințelor maselor muncitoare. Poporul nostru așteaptă de la scriitori opere din ce în ce mai bune (...). Urmând exemplul dramaturgilor sovietici, autorii noștri trebuie să studieze cu perseverență operele clasicilor marxism-leninismului și să-și însușească metoda realismului socialist (...). Pentru a asigura ridicarea dramaturgiei noastre la un nivel superior, corespunzător exigențelor sporite ale poporului, este necesar ca Comitetul pentru Artă să ridice munca de îndrumare a autorilor dramatici la un nivel mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sus au fost în primele rânduri. Dar explicația aceasta nu este întru totul satisfăcătoare. Adevărata explicație a acestei stagnări trebuie căutată fără nici o ezitare în lipsa deosebit de gravă a lingviștilor noștri în vârstă sau mai tineri, în direcția cunoașterii și însușirii marxism-leninismului. La sesiunea lărgită a secției a 6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția lucrărilor tov. Stalin privitoare la marxism în lingvistică, lingviștii români nu numai că nu publicaseră nici o lucrare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]