597 matches
-
Moartea în pericol Astăzi nu mai există monumente funerare, nici statui sau fresce în camerele morților. Mai puține blesteme, mai puține descântece. Odată cu ceremoniile de doliu și cu liturghia publică a funeraliilor, au dispărut din orașele noastre carnavalurile, serbările și mascaradele. Înlăturați scheletele din vedere, ce-i mai rămâne ochiului? Un flux de imagini, fără miză ori consecință, pe care-l numim "vizual". "Moartea lui Dumnezeu" era numai un episod, "moartea omului" este deja un fenomen mai grav. Fiică a celor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
afirmare politică, Elena Ceaușescu se impune ca un alt model de femeie lider, reprezentativ pentru comunismul românesc. Pe lângă activistă de partid și susținătoare fidelă a soțului ei, ea dobândește și statut de savantă/"eminent om de știință", sporind impostura și mascarada puterii deținute de familia Ceaușescu. Ambele tipuri feminine au stocat în mentalul colectiv imaginea și ingerința negativ-malefică a femeii, stereotip care se păstrează încă și astăzi și este folosit ca argument sexist pentru îndepărtarea femeilor din prim-planul scenei politice
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
women's social role; Bolshevik feminism, the woman's image; the collective unconscious mechanisms. Introducere Regimul comunist din România s-a sfârșit prin procesul intentat cuplului Ceaușescu în decembrie 1989. Dar în ce măsură a fost proces, căci unii analiști vorbesc de "mascaradă judiciairă"1? Dacă a fost proces, el nu poate fi decât unul tipic comunist: lipsa de aparăre în pofida prezenței unui avocat devenit acuzator, lipsa de martori sau de probe, desfășurarea rapidă într-o singură ședință ar fi semnele cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Comentând best-seller-ul lui H.-R. Patapievici Omul recent, Lucian Sârbu (2002), aprecia că "România a fost în ultimii 12 ani cea mai postmodernă țară de pe pământ", prin replierile "relativiste", într-o postmodernitate malignă, în care politicienii, miliardarii, industriașii au jucat mascarada relativismului (un director de întreprindere, de exemplu, putea concede că este și proprietarul acelei unități de stat!), în vreme ce intelighenția se consideră naiv postmodernistă, un postmodernism inautentic, mizerabil, stupid, creând "un coktail otrăvitor", care ne-a dat lovitura de grație. Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
descurajatoare și-n atare privință. Ea a înlocuit afectivitatea (iubirea) cu sexualitatea. Iar, finalmente, cu pornografia. "Noi suntem zice Basarab Nicolescu cei care am ucis Erosul acestei lumi, favorizând dezvoltarea deșănțată a masculinității lumii noastre. Erosul a fost înlocuit cu mascarada erotică, nunta feminității și masculinității cu o eliberare sexuală ce are toate caracteristicile unei sclavii (în măsura în care ființele umane devin anexele propriului sex), iar iubirea, înlocuită cu supravegherea atentă pentru apărarea teritoriilor"340. În arta și literatura postmodernistă există o invazie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe malul drept al Rinului în lumina arămie a apusului. Se înțelege că, pentru a-și face ne-apărat loc întru împlinire, cea mai bună strategie a unui act este să se lase, de fapt, apărat de formă într-o mascaradă de proces; la curtea domnească a suveranei subiectivități drenate torențial de afecte, nimic mai erodabil decât curtea de judecată obiectivă a rațiunii. Între eroziune și corupție, la fel ca între buna și reaua credință, nu se întinde decât o plăpândă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
toată priceperea lui, dar marea lui vocație regizorală se vede mai ales din alte două împrejurări. În prima împrejurare, cuvântarea lui justițiară adresată vinovaților de neam înalt este precedată și urmată, înainte și după zgomotele de tunet, de o ciudată mascaradă: introduse de o „Muzică solemnă și stranie“, „intră mai multe făpturi, pregătind o masă bogată; dansează în jurul bucatelor, cu gesturi grațioase, invitându-i pe rege și pe ceilalți să mănânce, apoi pleacă“. Uimiții musafiri vor să se ospăteze, dar apare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
nou, dansează cu fel de fel de strâmbături și jimbături și iau cu ele masa“. Spectacolul și audiția pot o clipă da impresia că sunt un pur hors d’oeuvre, o fantezie arieliană gratuită. Dar nu e deloc așa. Rostul mascaradei este chiar destul de complex: să întărească și mai mult impresia de extraordinar, de straniu și de mister a insulei (Sebastian: „Acum cred în licorni, ba chiar în Phoenix“); să însceneze parabola frustrării celor ce credeau că au cules ori stau
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
până în decembrie 1989, iar cei care au organizat răpirea și terorizarea mea cu alternativa soartei copiilor mei, sunt liberi și puși în demnități, chiar dacă au lucrat „oficial” plătiți pentru torturarea celor mai cinstiți români; sunt parlamentari sau mari demnitari în mascarada „tranziției”, în care se îmbogățesc și se distrează în țări streine, amenințând cu dosariada. Am scris toată această dramă, nu pentru a mă dezvinovăți, ci pentru a aduce în actualitate o crimă împotriva umanității, care se face uitată, care nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
părți... 5%? Lupu aleargă după oile lui Becali într-un PNG fără ideologie. Cât mai poate fi luat în considerație PSD care vrea scor electoral pentru singura candidată eligibilă în Parlamentul european ? PD-ul pe unde dracu' o fi ? Mare mascaradă și cu asta ! Pentru că pute zdravăn în sector am vrea să ne ținem departe, dar, se poate ? Desigur, mirosurile de flori și de viață ne atrag mai mult. Măcar să strigăm HAI VASLUIUL ! Mirosul toamnei... n-așteaptă brumele ! (MERIDIANUL, An IX
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
zile a lunii Dey, cunoscută ca Khor-e-ruz (ziua soarelui) și festivalul de sărbătorire era numit Deygan. Adevărul și ordinea cosmică erau proslăvite de preoți și frații întru Mithra. Regele îmbrăcat în alb își schimba rolul cu cei din popor și mascarada unui cerșetor încoronat îi lua locul în piețele cetății. Dezordinea și haosul erau apoi răsturnate, ritualurile egiptene și persane continuându-și astfel derularea de-a lungul mileniilor, preluate apoi de creștinism și devenind cele mai importante sărbători creștine. Romanii în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ani s-a dovedit turnătorul), sau micile aranjamente cu un vânzător încât frigiderul să fie plin în plină penurie comunistă, le dădeau iluzia libertății. Viața părea prin ea însăși frumoasă, viața privată putea ascunde după draperie viața publică odioasă (cu mascarade penibile de tipul vopsirii unor brazi cu ocazia unei vizite anunțate a lui Ceaușescu încât ei să pară mai verzi decât verdele natural, etc.) Naturalețe, nostalgie, simplitate, umor, acestea ar fi straturile pe care le descoperi în adâncul personajului. Comunismul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
expună eforturile pe care trebuie să le depună, ca niște fii model ce sunt, pentru a-și însuși realizările părinților. Ori poate că s-au grăbit să aducă elogii vieții interioare. În acest caz, este inutil să mai discutăm: în mascarada jucată pe scenă de vechea, falsa putere în plină falsă reacțiune, autoritățile școlare și elevii se înțeleg perfect, într-o odioasă frenezie mercantilă a integrării. Dar cu siguranță au existat cazuri în care elevii au polemizat cu enunțurile „apodictice” cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vorbi! Nu vorbeai domnule, pentru că te aresta atunci. C. I.: Securitatea era totul pe atunci: făcea legile, era organ de cercetare și anchetă și organ de judecată, ba, în unele cazuri, chiar și de executare a pedepsei! Procesul era doar mascarada oficială de confirmare a sentinței date de Securitate. D. B.: Exact! Or, asta m-a durut cel mai tare: ochelarii pe care mi-i tot puneau la ochi și faptul că la Tribunalul Militar am fost judecat în zeghe! M-au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ca un teatru, viața este înșelătoare, dar înțeleptul contemplă detașat și înțelege din jocul actorilor "ce e rău și ce e bine" (Strofa a patra). Poetul acceptă această atmosferă carnavalescă, se consideră un spectator contemplativ și stoic, se detașează de mascarada lumii, orientându-se după propriul cod de morală. Aspirând la o liniște absolută a spiritului, acesta comentează o maximă despre timpul ireversibil pentru om, cu întâmplări nesemnificative, trecătoare: "Multe trec pe dinainte, / În auz ne sună multe,/ Cine ține toate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1932; Nicolas Ségur, Primăvara voluptuoasă, București, 1932; Petrarca, Rime de dragoste, pref. Al. Marcu, București, 1933, Sonete, pref. trad., București, 1959; Gustave Flaubert, Doamna Bovary, I-II, București, [1940]; Federico García Lorca, Nemaipomenita pantofăreasă, introd. trad., București, 1946; Mihail Lermontov, Mascarada, pref. Mihai Novicov, București, [1948]; Horațiu, Versuri, pref. trad., București, 1961; Vergiliu, Bucolice. Georgice, pref. trad., București, 1963; Giacomo Leopardi, Versuri, pref. trad., București, 1963; Iuvenal, Satire, pref. trad., București, 1966; Vergiliu, Horațiu, Iuvenal, Pagini alese, pref. trad., București, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
carte prea isteață, CLI, 1935, 11; Delar [George Adrian], D. Lascăr Sebastian printre contemporani, „Gazeta”, 1937, 848; Predescu, Encicl., 771; Isaiia Răcăciuni, „Nemaipomenita pantofăreasă”, comedie de F. G. Lorca, tradusă de Lascăr Sebastian, „Libertatea”, 1946, 708; Sidonia Drăgușanu, Mihail Lermontov, „Mascarada”, „Femeia și căminul”, 1948, 168; Nella Stroescu, „Cu pâine și sare”, CNT, 1949, 138; Cronicar, „Cu pâine și sare”, „Opinia”, 1949, 808; Ștefan Tita, Lascăr Sebastian, RL, 1976, 42; Popa, Dicț. lit. (1977), 500; Dicț. scriit. rom., IV, 205-207. D.Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
sunt puse la treabă prin experiențe în direct, ca să nu mai vorbim de al șaselea, al imaginarului prodigios în a sugera voluptăți sau repulsii, în a descrie acuplări cu logodnice de-o seară sau orgasme prin delegație (a se vedea mascarada în care este atras Luc, admirator-complice al compozitorului-fanfaron Castelanne, de către soția acestuia, Irène. Aceasta se lasă anume penetrată de Luc în timp ce are o convorbire telefonică aranjată cu Maestrul, un fel de hot-line conjugal, soțul dându-și în vileag zgomotos spasmul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
al paiațelor și măscăricilor, pitoresc, truculent, cu mixturi de paremiologie și cruzime deochiată. Idiolect ce dă copia neretușată a pustiului sufletesc, a necurățeniilor și primitivismului condiției de fantoșe belicoase, ridicole, dezgustătoare, prinse în mâzga unor dispute de mortăciuni cu ifose. Mascaradă, bufonadă, carnaval al măștilor turpitudinii, toate acestea explică deșănțarea limbajului, abolirea comunicării în favoarea ritualului mecanic, al caraghioslâcului într-o multiformă tehnică a grotescului fizic și fiziologic, după cum arată și numele actorilor: Krispipin, Skakapin, Kangrenino, Mercebufonario ș.a.m.d. La polul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
toată priceperea lui, dar marea lui vocație regizorală se vede mai ales din alte două împrejurări. În prima împrejurare, cuvântarea lui justițiară adresată vinovaților de neam înalt este precedată și urmată, înainte și după zgomotele de tunet, de o ciudată mascaradă: introduse de o „Muzică solemnă și stranie“, „intră mai multe făpturi, pregătind o masă bogată; dansează în jurul bucatelor, cu gesturi grațioase, invitându-i pe rege și pe ceilalți să mănânce, apoi pleacă“. Uimiții musafiri vor să se ospăteze, dar apare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nou, dansează cu fel de fel de strâmbături și jimbături și iau cu ele masa“. Spectacolul și audiția pot o clipă da impresia că sunt un pur hors d’oeuvre, o fantezie arieliană gratuită. Dar nu e deloc așa. Rostul mascaradei este chiar destul de complex: să întărească și mai mult impresia de extraordinar, de straniu și de mister a insulei (Sebastian: „Acum cred în licorni, ba chiar în Phoenix“); să însceneze parabola frustrării celor ce credeau că au cules ori stau
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Falstaff va trebui să poarte coarnele misteriosului “vânător negru”. În timp ce Quickly și Falstaff, care se arătă din nou interesat, revin în han pentru a-și continua discuția, Alice povestește sfârșitul legendei “vânătorului negru” și îi pregătește pe ceilalți participanți la mascaradă nocturnă pentru ultima farsă pe care cu toții sunt gata să i-o joace lui Șir John. Pe de altă parte Ford îi promite lui Caius că va putea să se căsătorească cu fiica lui în aceeași seară și îi reamintește
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
des hommes d'Etat" [Maupassant, Bel-Ami, p.64]. Românul ar putea suplini scenă teatrală, observă Ph. Hamon [2001, p.74, 75]. Și aceasta sub mai multe aspecte: mai întâi, constituindu-se că mimesis al lumii sociale care este deja o "mascaradă", o lume deja teatralizata prin diverse ipocrizii ale comportamentului și prin ritualurile vieții cotidiene. Apoi, constituindu-se că o serie de "tablouri" sau de "scene", construcții narative care domină toată jumătatea a doua a secolului al XIX-lea (scenă primei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
i-a fost! Sub regim comunist, în perioada „reeducării”, devenise unul dintre odioșii Aiudului. Păcat de sufletul lui, căci Dumnezeu înzestrase firea sa, era talentat și un foarte bun meseriaș, „brânză bună în burduf de câine”. Procesul a fost o mascaradă. Procurorul ne-a acuzat în câteva fraze că suntem bolnavi psihic și că societatea trebuie curățată de astfel de elemente. Manea ne-a întrebat numai dacă am făcut parte din Frățiile de Cruce legionare. Avocaților li s-a permis să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Zarcă. Nu mai era adus nimeni; numai cei ce se îmbolnăveau sau cedau erau scoși. Nu cunoșteam evenimentele politice sau militare din țară sau din Europa. În Iunie 1943 armatele germane și române dețineau poziții încă favorabile, iar Antonescu după mascarada plebiscitului domnea prin legi marțiale. Existența noastră, „a fi sau a nu fi”, se derula pe pardoseala Zărcii între rugăciuni și vise de mai bine. Deși era primăvara 1944, nu văzusem soarele și la ferestrele oblonite nu venea nici o pasăre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]