689 matches
-
nu a existat niciodată în majoritatea altor culturi". Anthony Giddens, Sociologie, Editura ALL, București, 2001, p. 10. 225 Diarmaid Mac Culloch, arată că mai ales începând cu secolul al XVII-lea s-au produs mari schimbări în modul în care masculinitatea și feminitatea erau înțelese. Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 711. 226 Anthony Giddens, Sociologie, Editura ALL, București, 2001, p. 11. 227 Iată ce spune Mises:,,Lupta femeii pentru păstrarea personalității ei în căsnicie, face parte din acea luptă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de-a lungul timpului, în România, în funcție de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniști la politicienii din postcomunism, care au fost eminențele cenușii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, care a fost speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un „proletar arhetipal”, un „vârf de lance al proletariatului”, un om nou. Minerii au acceptat această mitizare, care le conferea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Nivelul manifestărilor /180 1.2. Nivelul valorilor /180 1.3. Nivelul postulatelor de bază /181 2. Culturile naționale: lucrările lui Hofstede /181 2.1. Individualism vs. colectivism /182 2.2. Distanța ierarhică /182 2.3. Controlul incertitudinii /183 2.4. Masculinitate/feminitate /184 3. Cultura ca instrument de management /187 3.1. Selecția personalului /187 3.2. Formarea /187 3.3. Gestiunea simbolică /187 3.4. Cultura, factor de performanță? /187 4. Producerea culturii de către salariați /189 4.1. Modelul fuziunii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în plus au un control puternic al incertitudinii. În țările din nordul Europei (Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Irlanda), cultura merge în sensul unei reduceri a inegalităților și acceptă incertitudinile. Figura 12. Situarea țărilor în raport cu distanța ierarhică și controlul incertitudinii 2.4. Masculinitate/feminitate Este a patra dimensiune din modelul degajat de Hofstede. Ea opune societățile care epară net rolurile masculine și feminine și cele care nu le separă: vom avea de-a face cu o societate masculină dacă rolurile masculine și feminine
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fiind plasați în rolurile dominante. În societățile feminine, separația rolurilor legate de sex este neimportantă. Țările din nordul Europei au un indice ridicat de feminitate: bărbații și femeile ocupă, fără diferențe, toate rolurile sociale. Japonia are un indice puternic de masculinitate. Masculinitatea caracterizează, de asemenea, Germania, Austria și Elveția. Franța și SUA sunt într-o poziție intermediară. Figura 13. Situarea țărilor în raport cu masculinitatea și controlul incertitudinii Hofstede trage din aceste descrieri câteva concluzii privitoare la management. El atrage atenția asupra faptului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
plasați în rolurile dominante. În societățile feminine, separația rolurilor legate de sex este neimportantă. Țările din nordul Europei au un indice ridicat de feminitate: bărbații și femeile ocupă, fără diferențe, toate rolurile sociale. Japonia are un indice puternic de masculinitate. Masculinitatea caracterizează, de asemenea, Germania, Austria și Elveția. Franța și SUA sunt într-o poziție intermediară. Figura 13. Situarea țărilor în raport cu masculinitatea și controlul incertitudinii Hofstede trage din aceste descrieri câteva concluzii privitoare la management. El atrage atenția asupra faptului că
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ridicat de feminitate: bărbații și femeile ocupă, fără diferențe, toate rolurile sociale. Japonia are un indice puternic de masculinitate. Masculinitatea caracterizează, de asemenea, Germania, Austria și Elveția. Franța și SUA sunt într-o poziție intermediară. Figura 13. Situarea țărilor în raport cu masculinitatea și controlul incertitudinii Hofstede trage din aceste descrieri câteva concluzii privitoare la management. El atrage atenția asupra faptului că gândirea managerială este orientată de cercetările dezvoltate în SUA. Or, valorile acestei țări au o configurație specifică. Pornind de aici, devine
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
chiar mai departe, susținând, surprinzător, că nu avem în aceste Legende o imagine ironică, pervertită, a unor personaje feminine, percepute până atunci ca virtuoase, ci, mai mult, că poemul nici măcar nu ar fi despre femei, ar aborda mai curând imaginea masculinității, aceasta reprezentând o nouă subtilitate sarcastică chauceriană. După părerea unui critic literar avizat, Elaine Tuttle Hansen, Legenda femeilor cinstite este mai mult un poem despre bărbați decât despre femei, și ar ilustra mai curând o absență feminină și o anxietate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personajului feminin nefiind puse însă în discuție. El trebuia să acționeze prin violență sexuală, să dovedească, asemeni prietenului său, că este capabil de răzbunare, altfel virilitatea și mândria lui aveau de suferit. Violul ilustrează un mod de a-și afirma masculinitatea, de a se impune, John nu ia în calcul integritatea femeii agresate, soția morarului, practică sau aplică o „violență sexuală și o exploatare” 934 . Mama tinerei este violată fără a ști identitatea agresorului, nu consimte cu nimic la acest act
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tradițional, un ecou asupra denunțării efectelor nefaste atribuite literaturii pornografice. Mișcările feministe care atacă pornografia arată și ele, adesea, cu degetul spre o întreagă literatură sentimentală, considerată alienantă, care întreține mitul lui Făt-Frumos. Critica feministă se îndreaptă constant îndeosebi asupra masculinității pornografiei, și nu asupra pornografiei ca atare; condamnarea discursurilor care vizează stimularea activității sexuale ar intra, într-adevăr, în contradicție cu proiectul de emancipare a femeilor. O astfel de critică se poate face spontan, în afara oricărei mișcări constituite; de exemplu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
intrinsec identității masculine, ci corespunde unui stadiu arhaic care trebuie depășit, de pildă modificând relațiile dintre mame și fiii lor. O astfel de evoluție este necesară pentru a inventa o nouă scriitură a dorinței, eliberată de constrângerile pe care o masculinitate mutilată le impune: o scriitură ale cărei opere reprezentative ar fi "tridimensionale, complexe, bogate", care ar țese adevărate intrigi, capabile să "integreze sexul în restul relațiilor umane"66. Speranța unei "demasculinizări" a pornografiei se bazează, evident, pe prejudecata că modalitățile
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
rătăcitor, a eroului pornit în căutarea Adevărului. Studiul din 1963 al lui Philip Durham a impus cu autoritate acest model, probabil inacceptabil astăzi unei lumi confiscate de dogmele corectitudinii politice. Pentru că, prin Philip Marlowe, autorul reabilitează și un tip de masculinitate, de forță virilă și de brutalitate împotriva cărora s-au ridicat în ultimele decenii voci indignate ale feminismului. În ce măsură o trăsătură firească a epocii medievale poate constitui astăzi un model etic rămâne de discutat. Realitatea textului arată, însă, că autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
am să-ți arunc și hainele după tine, în hol. Hai, dă-i drumul. Nici un cavaler, nici un om de lume, nici un dandy manierat nu ar vorbi în felul acesta, oricât de mare ar fi afrontul adus. Însă în Marlowe vorbește masculinitatea vulnerată, apele adânci și liniștite, brusc tulburate, ale unei sensibilități de bărbat ce fusese mult prea multă vreme singur. Nu cunoaștem existența anterioară a detectivului, dar e limpede că n-a trebuit de prea multe ori în viață să răspundă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un fel complex, acest lucru se leagă de reglementarea socială a sexualității. În aceeași măsură i s-ar putea replica lui Claude Lévi-Strauss că Tricksterul masculin nu este un „mediator” al opozițiilor de gen, ci negativul unui tipar consolidat de masculinitate 99. CÎt privește variantele mitului Sophiei, ele oferă un număr de transformări ale motivelor căderii sale, transformări care s-ar putea să reflecte folosirea unor „cărămizi” complementare, folosirea unor cărămizi aparent fără legături Între ele, sau folosirea oricărei combinații de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
episod de maternitate nedorită, de o Mamă cuprinsă de Îndoială. Există și excepții: „protognosticii” (Simon, Menandru, Saturnin, Carpocrate); Cartea lui Baruh, a lui Iustin Gnosticul; Tratatul Tripartit, unde Sophia este Înlocuită prin entitatea masculină Logos, un „Tată” care manifestă, În ciuda masculinității, un tip de slăbiciune care În alte scrieri pare a fi apanajul entităților feminine; scrierile lui Ipolit, ale sethienilor și PSem, unde ipostazele sînt impersonale și „naturaliste” - un sex hermafrodit care se autofecundează, un VÎnt În formă de șarpe; și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
falocentric (cum altfel ar fi putut scrie poetul iubitei lui?), un intelect exhibat ostentativ, o natură orgolioasă, neconvențională și incomodă. Textul polemic arghezian, privit la toate nivelurile producerii sale (de la intenție și concepție, până la materialitatea sa grafică), poartă amprenta unei masculinități napoleoniene. În cazul particular al corespondenței, argumentația sa vizează un destinatar personalizat, pe care intelectual îl domină conștient, deși afectiv îi e subjugat. În plan sintactic, concizia (ca trăsătură manifestă a virilității stilistice) este obținută printr-o topică directă, deseori
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
construită în cadrul eșantioanelor naționale. Totodată, studiul a recurs la o procedură statistică elaborată, utilizînd tehnica analizei factoriale. Travaliul metodologic astfel inițiat a condus la sistematizarea a patru dimensiuni polare: distanța față de putere (mare/mică); evitarea incertitudinii (ridicată/scăzută); individualism/colectivism; masculinitate/ feminitate. Să le parcurgem pe scurt: 1. distanța față de putere exprimă inegalitatea/egalitatea dintre superiori și subordonați într-o organizație (DP mare/mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare (EI ridicată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mare/mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare (EI ridicată/scăzută); 3. individualism distribuirea atenției, resurselor și angajării personale în sarcină către sine sau către colectivitatea de apartenență (I/ C); 4. masculinitate centrarea pe obiective personale (cîștig, avansare) și asertivitate, în opoziție cu cele interpersonale (atmosferă prietenoasă, înțelegere cu autoritatea) și toleranță (M/F). Cercetarea de amploare organizată de G. Hofstede a permis inițial clasificarea celor 40 de eșantioane de culturi naționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva pe termen lung/scurt (raportarea oportunistă sau organicistă față de dinamica organizațională). 6.4. Evaluarea cercetării lui G. Hofstede în prima ediție a cărții sale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
s-a realizat o analiză factorială a itemilor relevanți din proba originară. După anumite ajustări, cei 32 de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța față de putere, al doilea reprezintă masculinitatea, iar al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din motive conceptuale, G. Hofstede a menținut o distincție între individualism și distanța față de putere, justificînd opțiunea prin faptul că dispariția corelației dintre cei doi factori este posibilă doar dacă variația bunăstării naționale este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mult de ei înșiși. Pe de altă parte, colectivismul reprezintă preferința pentru o relaționare socială strînsă, în care indivizii se bazează pe ajutorul din partea rudelor sau a membrilor grupului în schimbul unei loialități reciproce. Există o serie de itemi ce vizează masculinitatea, incluzînd o relaționare pozitivă cu managerul, cooperare cu ceilalți, cîștiguri crescute, impunere. G. Hofstede descrie masculinitatea ca o preferință pentru realizare, eroism, asertivitate și succes material, în opoziție cu feminitatea, care reprezintă orientarea spre relaționare, modestie, acordarea sprijinului celor slabi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în care indivizii se bazează pe ajutorul din partea rudelor sau a membrilor grupului în schimbul unei loialități reciproce. Există o serie de itemi ce vizează masculinitatea, incluzînd o relaționare pozitivă cu managerul, cooperare cu ceilalți, cîștiguri crescute, impunere. G. Hofstede descrie masculinitatea ca o preferință pentru realizare, eroism, asertivitate și succes material, în opoziție cu feminitatea, care reprezintă orientarea spre relaționare, modestie, acordarea sprijinului celor slabi, calitatea vieții. Cele patru dimensiuni au fost corelate cu șapte indicatori economici, demografici și geografici. De
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivism" nu are un sens politic, el referindu-se la un grup, nu la un stat. De asemenea, trebuie adăugat faptul că tiparul atitudinal la care se referă această dimensiune este vital în metabolismul identitar, caracterizînd toate societățile din lume. Masculinitatea și opusul său, feminitatea, au în vedere distribuirea rolurilor între sexe, un alt aspect fundamental pentru orice societate, pentru care au fost activate o varietate de soluții comportamentale. Studiile au relevat faptul că valorile femeilor variază mai puțin de la o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bărbaților, precum și că de la o țară la alta, între valorile bărbaților se integrează o dimensiune de la foarte asertivă, competitivă și foarte diferită față de valorile femeilor, la una foarte modestă, preocupantă și asemănătoare cu valorile femeilor. Polul asertiv a fost denumit "masculinitate", iar cel "sensibil", "preocupat" a fost calificat convențional drept "feminitate". Femeile din țările feminine au aceleași valori ale modestiei, disponibilității interpersonale ca și bărbații; în țările masculine, ele sînt mai asertive și competitive, dar nu în aceeași măsură ca și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
istorie socială sau antropologie culturală clasifică societățile, politicile, credințele sau structurile personale și grupale ca aparținînd sau ca înclinînd către una dintre cele două categorii separate: individualism sau colectivism. Diferitele studii evocate pînă acum demonstrează că dimensiunile "individualism-colectivism" și "feminitate masculinitate" caracterizează cel mai bine variabilele valorice și comportamentale culturale (Smith, Bond, 1998). De asemenea, individualism-colectivismul constituie ansamblul terminologic abordat cel mai frecvent în studiile culturale. Triandis (1995) definea individualismul ca pe o tendință a oamenilor de a fi motivați cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]