91,688 matches
-
an, am pierdut două oportunități. Și vina nu a fost a domnului Reichmann și nici a traducătorului... E complicat totul... Editorii străini se consultă, deseori, cu unii dintre "binevoitorii" noștri confrați răspîndiți în lume... Cineva face totuși mult, cu mijloace materiale reduse, pentru literatura română. În Germania. Radu Bărbulescu. Poate pentru că este pe jumătate neamț. Să fim optimiști. Mircea Cărtărescu are cărți traduse în vest, Gheorghe Crăciun un roman bine primit la Paris. Acolo unde Ilie Constantin este, de multă vreme
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
izbândă a acesteia la capitolul necomunicării. Da, câte nobile firi de către viață înșelate, de către comunitate dezamăgite, de propriul trup trădate nu și-au scos pârleala speculându-și franc coșmarele în nemuritoare opere, aducătoare de fotolii academice, de acea bunicică stare materială pe care capodopera premiată o produce. A nu-ți memora visele, iată un abandon ce nu vestește nimica bun, ca să nu spunem că anunță apropiata, inevitabila catastrofă - a rupe pactul cu absurdul, ce condamnare la a nu mai înțelege nimic
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
ceea ce se creează ori s-ar putea crea aici și acum. întorcînd brutal spatele revistei Columna, o publicație fără precedent în Amarul Tîrg, care s-a bucurat de o bine marcată rezonanță națională, lăsînd-o să moară din lipsă de mijloace materiale, demnitarul pesedist dovedește că raportul d-sale cu valorile culturale nu e autentic, ci învățat aidoma unui număr de dresaj. în rest rămîn meciurile de fotbal, tarafurile de lăutari și "zilele berii". Păcat că nu se poate intra cu ele
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
care ar putea fi foarte bine semnul plus). Sau despre o halbă spartă în capul unui bețiv tocmai de către fostul coleg de armată al cumnatului său. Sau despre o Dacie aterizată benign într-un șanț, fără victime sau alte daune materiale în afara boțirii capotei. Știrea-telefonul-fără-fir"! O "știre" de pe ProTv, difuzată la fatidica oră cinci în urmă cu ceva timp, mi s-a părut suprarealistă. În felul ei. Era, de fapt, un minireportaj. Știrista anunță că într-un sat de țigani de lângă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
mare anvergură: recensământul populației concentraționare din România în anii 1945-1989 (bazat pe studiul istoric, sociologic și statistic a 93.000 de cazuri de foști deținuți politici). Tot acest efort, făcut dintr-un sentiment al răspunderii față de societatea românească, cu mijloace materiale modeste și cu spirit de sacrificiu, trebuie adus necontenit la cunoștința celor care conduc țara, ca termen de comparație pentru propria lor contribuție, jalnică, la cunoașterea de către noile generații a tragicului episod comunist din istoria României. Totodată, el poate deveni
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
fost o problemă, căci în jurul Casei Roșii nu exista nici o împrejmuire ("nici măcar una simbolică, așa cum era la Katowice..."). Dar se naște un fenomen pe care este până la urmă previzibil: dependența. Neputința a rămas adânc inoculată. E o dependență psihică și materială. Ei au nevoie să primească cei șaizeci de centimetri de pat, kilogramul de pâine pe zi sau pătratul de slănină (ce lux în comparație cu felia zilnică de la Buna!). Nevoile au rămas aceleași, numai distribuitorii s-au schimbat. Atâta vreme excluși, ei
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
al societății omenești", scrie cu înțelepciune profetul politic despre breasla în care s-a consacrat definitiv- p. 12), alteori rostește cu emfază banalități crase, aflate la limita bancului (, În opinia mea, portretul românului fericit este o combinație între beneficiile stării materiale din Occidentul capitalist și securitatea locului de muncă din socialism" -pp. 59-60). Nu lipsesc afirmațiile șocante, marca Brucan, cîteodată de o nesimțire care siderează, precum cea de la pagina 61: ,Eu nu consider că în 1996 majoritatea populației a optat pentru
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
capătul unui fir". }ine un fel de "jurnal de bord", informându-ne când a terminat o carte, Casa fericiților, despre câte pagini a scris pe zi, despre momentele sterile, însă și despre altele spornice, norocoase. Dar lumea strâmbă și mizeria materială și morală în care e silit să trăiască îl deprimă, îl exasperează, câteodată izbucnind neputincios: Nici nu mai simt nici un îndemn spre nimic". Țărm târziu conține de asemenea însemnări de călătorie, una la Moscova, unde autorul face, cam exagerat, elogiul
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
afișa probabil o evidentă vitalitate stilistică. Dacă Revoluția din decembrie a adus speranțe enorme transformate treptat în deziluzii, ea a adus totuși și o cucerire fundamentală - dreptul de a scrie liber, fără nici un fel de cenzură. Mizeria extremă, morală și materială, a României, în condiții de libertate a expresiei - iată pentru literatură un cuplu providențial! Rareori materia umană românească, subiect etern al literaturii noastre, a atins o pregnanță comparabilă cu cea din România anului 2004. Nu ne rămîne decît să așteptăm
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
Opresc aici extrasele, considerând suficiente frazele de blamare a unei subiectivități colaterale operei de ficțiune. G. Călinescu merită recitit pentru acest avertisment oportun: "Va trebui o nouă educare a artistului în vederea obiectivității. Cu cât o operă cere mai multă sforțare materială, cu atât scade și egolatria. (...) Scriitorul însă te înșală, fiindcă scrisul e la îndemâna fiecărui om. El poate să nu fie deloc artist și să te mistifice prin această proză autoscopică. Nimic nu mi s-a părut mai sec decât un
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
Zholdak nu-și construiește imaginile - imagini atât de personale! - cu ajutorul tehnologiilor moderne, al virtualului ori al sistemelor numerice. Imaginile lui prind în vârtejul lor trupuri, folosesc elemente (pământ, apă) sau materii (laptele mai ales), uluindu-ne cu forța concreteței lor. Materiale și derutante, ele nu se bazează pe descoperiri de ultimă oră, ci pe resursele străvechi și artizanale ale teatrului. Puternicul lor efect poetic se datorează permanentei deturnări de la întrebuințarea știută, consacrată a resurselor scenei. Zholdak procedează ca un "autor de
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
a societății liberale, în care valorile reale nu păreau să intereseze pe cineva, în schimb codurile sau convențiile care le limitau fatalmente începeau să nu mai fie suportate. Dacă inițial, futuriștii și ceilalți împărtășeau optimismul și încrederea burgheză în progresul material, vorbind despre necesitatea ca arta să intre în "ritmul vremii", ulterior atitudinea avangardiștilor s-a răsucit cu o sută optzeci de grade. Poate nu e fără sens a reaminti că Marinetti și Malaparte au devenit fasciști, iar Breton, Gherasim Luca
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
anexat./ Plânge, colaborează, se dedă jocului. Fericit copilul care plânge! Șiretenia îl apără/ de singurătate" (Șiretenia). De asemenea în contul unei astfel de nefirești distorsionări a candorii primare putem trece și notele unei senzorialități acute, cinice în granulația sa provocator materială, care, în psihologia restaurată a copilului, tentează a corija dematerializarea, excesivă, angelica plutire ce ar împinge viziunea spre inexprimabil. Prin această mică enclavă a cruzimii, poeta oferă un tribut perspectivei moralmente negative, de care, deși programatic n-o împărtășește, nu
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
Familia - rampa lor de relansare în publicistică și în literatură. Îți apropiați ai grupării - unii, chiar semnatari ai manifestului din 1943, către E. Lovinescu - au trecut prin închisorile dejiste și au suportat, timp de mai bine de un deceniu, lipsuri materiale și umilințe cumplite. În istoria sibiană, numele lui Victor Iancu, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș sau Deliu Petroiu sunt, deja, pe jumătate uitate. În vreme ce istoricul și traducătorul Ion Stoica Udrea, directorul revistei "Vrerea" sau poetul Petru Sfetca, vehementul redactor de la Dacia
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
de regăsire a unei autenticități romanești ne-occidentale, dar în ceea ce-l privește ducea o viață de lux pe banii obținuți ca reprezentant al firmei Mercedes la București, celălalt trăia el însuși mai mult decît adepții săi austeritatea și precaritatea materială pe care le definea drept condiții de emancipare spirituală. Citind acest exemplu, mi-am amintit de un coleg de la universitate, marxist cu vilă luxoasă în cea mai "albă" și "neproletară" zonă a unui oraș industrial ca Pittsburgh" Am refăcut raționamentul
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
vină îi revine regizorului și cât scenaristului "tradițional" Steve(n) Kloves care, după două ecranizări în care cursul cărților a fost mult mai ușor de urmărit, s-a văzut pentru prima dată nevoit să renunțe la cantități semnificative din bogatul material epic, pentru a face un scenariu accesibil (mă gândesc cu groază la următoarele două ecranizări, romanele fiind, cum se știe, din ce în ce mai groase); din nefericire, alegerile sale nu au fost întotdeauna fericite. Dacă personajele secundare sunt creionate sumar și nu stârnesc
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
vom găsi în ea scrierile de neînlocuit ale lui Caesar sau Marc Aureliu, dar și pretențiile nebune ale unui Nero. Situația scriitorului este simetric opusă. La fel cu ceilalți supuși ai țării, el dorește să-și păstreze viața și independența materială, dar îi mai sunt necesare câteva bunuri care în lumea modernă îi sunt tot mai adesea repartizate de către alții: informație, timp, acces la cititori. Căt despre independența de gândire care pentru el este vitală, aceasta vine în contradicție fățișă cu
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
George Radu Independent de voința autorului, prezentul material apare cu o mare întârziere. El a fost redactat cu prilejul difuzării pe piață, la începutul lui 2003, al celui de-al VI-lea volum din "Sburătorul" Agende literare, de E. Lovinescu, care încununează întreaga suită publicată începând din 1993
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
câteva săptămâni de studiu comparativ al edițiilor (și încă nu am încheiat documentarea), pentru a putea face observațiile generale necesare, asupra cărora voi reveni mai în detaliu în cronicile imediat următoare. În acest prim episod mă voi referi la condițiile materiale ale edițiilor, la instituțiile aflate în colaborare și voi face un inventar fugitiv al aparițiilor de până acum. Colecția "Opere fundamentale" coordonată de Eugen Simion apare în condiții grafice și tipografice foarte bune. Formatul este asemănător cu al colecției franțuzești
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
volume, 2002, la prețul de un milion), singurul care a beneficiat până acum de un supliment de tiraj de încă 250 de exemplare (în 2004 costul celor 3 volume este însă de" 2.750.000 lei). Tot ca simple informații "materiale", pentru a crea o impresie financiară și artistică despre volumele acestei colecții excepționale, să mai spun că, dintre ultimele apariții, un prim volum Cantemir (de 1650 de pagini) costă 1.221.000, iar primele două volume din seria de Opere
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
și sentimente, de porniri de duioșie și recunoștință. Multe din trăsăturile de caracter ale acestor femei sînt dealtfel explicate (justificate) pe parcurs prin datele lor existențiale: copilării dificile, lipsite de securitate și dragoste maternă (Ursula, Melanie), trecerea de la o stare materială prosperă la una de privațiuni și greutăți (evreica Miriam, singura eroină spre care pare să se îndrepte simpatia neprecupețită a autorului, dar care are și ea, uneori, reacții brutale, de incomprehensiune, față de fiul ei, Matei). Iată cum un roman social
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt registru decît acela în care forma se exprimă prin însăși energia interioară a suportului material. Lemnul își trăiește, astfel, vocația lui ascensională, voința stihială către imponderabilitate, în dublul său regim de opacitate și de transparență, de plin și de gol, de consistență și de turbulență a eterului. Împărțit între lumea newtoniană, aceea a masei supuse
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. Sultana Maitec se înscrie într-o evidentă opoziție față de imaginarul lui Ovidiu Maitec. Și o asemenea situație nu derivă din specificul limbajului, din partcularitățile tehnice sau din pricini materiale obiective. Nu cu sculptura intră Sultana Maitec în dezacord, și nu faptul că se exprimă în bidimensionalitate o situează într-un alt registru al existenței simbolice, la rigoare pictura poate exhiba un interes pentru materie chiar mai mare decît sculptura
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
explorezi, cu iluzia de a recupera ceva din moștenirea lui don Mariano. Vei petrece acolo un an și vei descoperi opulența și ce înseamnă să trăiești într-o lume aproape ireală, în sînul unei familii pline de ifose, fără griji materiale. Ce puternică și sănătoasă erai atunci, la cei treizeci de ani ai tăi, Andaluzo. Altfel nu ai fi putut rezista patruzeci de ore călare, urcînd pe cărările din Anzi și traversînd deșertul, de la Islay la Arequipa. ș...ț XIV. Lupta
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
băutură și organizai din nou, cînd starea sănătății ți-o permitea, acele mese de duminică seara încheiate cu orgii care pînă și pe Pierre Levergos, fostul militar care credea că văzuse totul în viață, îl făceau să roșească. Da, nevoile materiale și dezintegrarea progresivă a creierului din cauza bolii blestemate și a blestematelor de medicamente erau explicația pentru această schimbare incredibilă de mai bine de un an încoace. Era așa, Koke? Sau era alt fel de a te sinucide, mai lent, dar
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]