184 matches
-
masa Întruna mîinile, admirîndu-și unghiile rotunde și roșii ca niște nasturi, ar putea observa cum se aprinde În ochii lui o scînteie răutăcioasă de satisfacție. „MÎine sîntem convocați la servici. Avem sarcini urgente. Regret, dar ai să mergi singură la matineu.“ Ea se roșea ușor pe gît și pe decolteu, nu spunea nimic. Doar zgomotul veselei trîntite de-a valma În chiuvetă Îi trăda furia. Domnul D. se retrăgea aproape neauzit În sufragerie, Își deschidea cartea și Începea să fluiere. Lovise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
așa că până atunci ești liberă. Ce-ar fi să mergeți să vedeți ce mai e pe la universitate? Sunt convins că au un spectacol-două ca lumea, spuse mama. —Trupa de balet a campusului are un spectacol de Ziua Recunoștinței devreme, la matineu. Aș putea face rost de bilete, dacă vă interesează, se oferi tata. Preda ecologia la Vassar de atâta timp și era un profesor atât de iubit În campus Încât putea face rost de cam orice. Mama lucra la departamentul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
făcut-o... Olgăi! Publicul, vorba autorului cărții, a crezut... că așa e piesa! * Jurnalul lui Candid Stoica, despre care am mai scris (intitulat Acele lucruri aiuritoare...), nu este numai o carte despre Teatrul de Comedie. Dincolo de actori, repetiții, vizionări, premiere, matinee, spectacole omagiale, imprimări la Radio și Televiziune, autorul știe să creioneze obiectiv, fără menajamente, dar și fără fabulațiile atît de dragi comedienilor, "epoca de aur". Fără să vrei, te gîndești la Romanul teatral al lui Bulgakov, ori la cartea despre
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Plon, 1958); deținător de copyright (Gallimard, 1971 și 1974). L'Œuvre au Noir [Piatra filozofală], (Paris, Gallimard, 1968); retipărită (1982), (1988). Comme l'eau qui coule [Ca o apă care curge], (Paris, Gallimard, 1982), conține Un homme obscur, Une belle matinee. Oeuvres romanesque [Vocile lucrurilor, (Opere în proză)] (Paris, Gallimard, 1982). Le cheval noir à tête blanche [Calul negru cu capul alb] (Paris, Gallimard, 1985). La Voix des choses [Vocile lucrurilor] (Paris, Gallimard, 1987). En pélerin en étranger [Ca pelerin și
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ce ar putea fi denumite - din dorința de a fi cât mai aproape de adevăr - „cinematografe de domiciliu”. Spre exemplu, în mai 1919, Primăria Bacău a autorizat-o pe Aneta V. Kogălniceanu „de a da reprezentație de cinematograf, seara și la matineuri, în grădina și sala de la imobilul său din strada Bacău-Piatra nr. 17” - cu o îndrăzneală aproape indecentă, acesta purta denumirea de „grădina-cinema <<Imperial>>”. Rod al unor investiții minimale, cu un impact public minor, acestea aveau să și înceteze activitatea la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
școală, ca să stăm cu ea în Arlington, Virginia. Viața mea culturală la vremea aceea consta din orele de artă pentru elevi sâmbăta dimineața, la galeria de pictură Corcoran din Washington, după care mergeam acasă și ascultam emisiunea de operă din matineu, de la opera metropolitană din New York, cu mătușa mea, mare iubitoare de operă. Era o femeie cultivată, cu multe cărți, lucru care m-a influențat puternic. Dintotdeauna am citit mult, chiar îmi amintesc că scriam poezie la zece ani de fapt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Antonio Bardem regiza Muerte de un ciclista. Ca și alte distracții ale momentului, mersul la cinema era o plăcere colectivă. În micile orașe italiene, filmul săptămânal era văzut și comentat de toată lumea: un divertisment public, dezbătut public. În Anglia, la matineele de sâmbătă pentru copii, pe ecran defilau cântece, iar spectatorii erau Îndemnați să cânte În cor, ghidați de o mingiuță albă care sărea din cuvânt În cuvânt. Evocând anii copilăriei, petrecuți după război În sudul Londrei, un scriitor Își amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau Îndemnați să cânte În cor, ghidați de o mingiuță albă care sărea din cuvânt În cuvânt. Evocând anii copilăriei, petrecuți după război În sudul Londrei, un scriitor Își amintește un astfel de cântecel de prin 1946: Venim aici la matineu Zâmbind la mici și mari, Venim aici la matineu și știm: nu-i În zadar. Mici spectatori la Odeon, noi vrem a deveni Buni cetățeni când vom fi mari și-ai libertății fii. Tonul didactic nu era reprezentativ - cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mingiuță albă care sărea din cuvânt În cuvânt. Evocând anii copilăriei, petrecuți după război În sudul Londrei, un scriitor Își amintește un astfel de cântecel de prin 1946: Venim aici la matineu Zâmbind la mici și mari, Venim aici la matineu și știm: nu-i În zadar. Mici spectatori la Odeon, noi vrem a deveni Buni cetățeni când vom fi mari și-ai libertății fii. Tonul didactic nu era reprezentativ - cel puțin nu În această formă evidentă - și va dispărea În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]