332 matches
-
la subțirimea gleznei stângi, bașca inele șerpuite de argint, pentru degetele mari, ale căror unghii lătărețe erau pictate identic cu cele ale restului degetelor plantare, cu un lac nediluat și mâlos, albăstrui-sângeriu, presărat din belșug cu paiete! În mâini, voluptuoasa matroană ducea o tavă argintie zincată, pe care se afla un pachet de țigări mentolate slim, nedesfăcut, pentru Șobolan. Păi, de ce-mi vii tu cu tava aia goală, fără pahare, făi, grăsuno? o șfichiuie Mariusache. Toanto! Afară...! Fugi cu ea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
câștigați ușor. S-a salvat de adevărata sinucidere acordând mult mai multă seriozitate negoțului ei. A aflat și a îndrăgit cuvântul „curtezană“. Unii dintre clienți îi istoriseau povești despre prostituatele din alte țări, femei exotice închise în cuști, la Calcutta, matroane care stau și tricotează în vitrine iluminate, la Amsterdam. Diane reușise să se instaleze într-un apartament și să simuleze „veselia“. Și-a decorat apartamentul „cu gust“,devenind treptat mai exclusivistă. O vizitau bărbați respectabili care-i confereau și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vase ciudate, afișe de cabaret... Sala, cu stâlpi centrali ca aceia de care s-a sprijinit odinioară Samson, era impregnată de spirit evreiesc. La fe res tre - perdele cu ochiuri mari, făcute de mână, ca și macramé-urile de pe mese. O matroană în ro chie cu paiete verzi și move cânta la vioară cân tece klezmer, asistată de un con trabas și-un acordeon. Am spălat cu bere mirosind a ghimber amărăciu nea acumulată în timpul zilei (veneam direct de la Auschwitz), ascultând acele
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
fi fost vândută și cumpărată, lângă șofran, scorțișoară și oricalc, în porturi îndepărtate. Cu picioarele ei groase, de zeiță ce susține un colț de templu, cu sânii ei uriași pe care și-i îm pin gea-nainte cu mândria cu care matroana romană-și împin sese copiii („Iată bijuteriile mele!“), cu ple tele ei de Magdalenă din Magdalenian, cu boiul ei criselefantin ar fi fost mândria haremurilor și călăreața filozofilor lumii. Goală, răspândea atâta lumină, că toate celelalte trupuri din micul golf
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
snobii îmbogățiți care învățau să stea drepți pe o șa râvneau arteziene și bazin ca la club. „Ecvitana“ era la modă și era un loc nou de petrecere și de întâlnire. Pacienții își găseau un alt medic, mai bun, iar matroanele singure - amanți viguroși. Doar pentru Omar, clubul de călărie dogorea ca jăratecul pus sub tălpi. Se gândi să îl stingă, alegându-și un roib: pur și simplu, la grajduri, într-o dimineață apăru un client cu totul trăsnit. Voia să
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
echipă nu le plăcea asta și făceau mult zgomot, încercând să ocolească petele umede. În cele din urmă, unul dintre ei întrebă: — Cât mai este? Era puștiul. Adolescentul american plângăcios, cu pete pe față. Se uita la mama lui, o matroană masivă, cu o pălărie de paie largă. — Am ajuns? se văicări puștiul. Hagar duse degetul la buze. — Liniște! — Mă dor picioarele. Ceilalți turiști stăteau în jurul lor, un grup în haine de culori țipătoare. Se uitau la puști. Dacă faci zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
-mi mai spuneți mie Dikran. Găsiți-mi alt nume! — N-ai nevoie de alt nume, l-a consolat mătușa Varsenig pe unchiul ei. Fără Îndoială c-o face dinadins... — Trebuie s-o salvăm pe Armanoush, i-a Întrerupt bunica Shushan, matroana familiei. S-a ridicat de la masă și s-a Îndreptat târșâindu-și picioarele spre fotoliul ei. Deși era o bucătăreasă extraordinară, nu avusese niciodată o poftă prea mare de mâncare iar În ultima vreme, se temeau fetele sale, găsise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu Lilia din nou. Virginski nu spuse nimic. ă Cred că aș putea să îi fac o vizită. Care este numele stabilimentului unde lucrează? Ceva nemțesc. Keller sau Kellner. Îmi amintesc că era trecut pe licență, spuse Porfiri. ă Keller. Matroana este nemțoaică. ă Acolo ai întâlnit-o? Virginski tresări, ca de durere, și se opri. ă Odată, cu un grup de prieteni, nu, nu chiar prieteni, ci cunoștințe. Oameni din zilele mele de școală. Fusesem la o cină. Băusem. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
shuba, însă Porfiri fu șocat de acest gest. A-ți scoți haina într-un asemenea stabiliment nu era ceva nevinovat. Exprima o oarecare intenție. Unde mai pui că haina părea să-i ofere ceva protecție, și nu neapărat împotriva zâmbetului matroanei. Apoi, nu își putea explica nevoia pe care o avea să scape din acest loc imediat după ce îi păși pragul. Nu, nu își va da haina jos, fiindcă, la urma urmei, avea acest drept. Vedea reflectate toate aceste gândui torturante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
poate vedea lucrurile decât așa cum le vrea ea, dădu Lilia cu putere din cap. ă Asta-i drept, spuse Porfiri zâmbind. Dar apoi fața îi deveni serioasă amintindu-și prin ce a trebuit să treacă pentru a smulge informații de la matroană. Dar, Lilia, uită-te și tu la toate astea, la rochia ta, la jucăriile Verei. Când te-am văzut la stația de poliție era-i îmbrăcată numai în zdrențe. ă Purtam ce trebuia să port. ă Da, desigur. Însă, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de artist și savant, de cugetare conservatoare și totuși paradoxală și dizolvantă”). Într-un articol din 1922, îi combate pe „criticii zilei”, care deplîng dispariția autorității magisteriale: „E foarte vădit că cei ce confecționează lucruri și flori pe catafalcul severei matroane care a fost critica lui Maiorescu și Gherea se pregătesc să continue tradiția ei trăncănitoare. (...) Critica română reînvie, după cum reînviase și în Chendi, în Iorga, în Dragomirescu”. Sînt respinse, pe rînd, atitudinea criticii profesioniste („apucăturile ei rămîn pe placul dascălilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
național este restabilirea legăturilor etnice cu trecutul”. Pornind de la ideea că „opinia publică” se conduce după sentimente, Ion Vinea publică, în același număr, un articol intitulat „Sentimente și interese“. Pretextul acestui apolog e oferit de o discuție purtată între două matroane burgheze - „pețitoare sau mame cu fete de măritat” „—... O știi pe Veta. Aia de fugi anu trecut cu ăla. Zice că s‘au luat din sentiment. La început au dus-o ei cum au dus-o, acu iată-i cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
blonde, despletite sau împletite. Doar câteva aveau fețe pistruiate, ochi apoși și păr roșcat. Măsurând patru coți, la romani treceam drept un bărbat foarte înalt, dar nu și la longobarzi, de vreme ce multe dintre femeile lor erau mai înalte decât mine. Matroana era Hermelinda, sora lui Faroald; murindu-i bărbatul și cei trei fii, venise cu câțiva ani în urmă de la Pavia. Circula zvonul că ar fi fost îndepărtată din capitala regatului din pricina exageratei sincerități ce o făcuse nesuferită în ochii reginei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
regat există teama de răzmerițe. Deoarece nu reușiți să vă hotărâți, eu, în numele lui Dumnezeu din Ceruri, Nevăzut și Neîndurător, vă implor: ascultați de glasul femeii care vorbește doar din dragoste pentru poporul său. S-a întors spre locul rezervat matroanelor, sus, în dreapta sa, și toate privirile s-au ridicat spre grilajul după care se aflau femeile. - Regină Gundeperga, ai un nume pe care vrei să-l propui încât regatul să nu aibă de suferit rele mai mari decât cele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
au fost grabnic instruiți, și în prima sâmbătă a lunii noiembrie au fost botezați în cristelnița de la Sant’Eusebio. Longobarzii au pus să fie construite în podul turnurilor din spatele bisericilor, acolo unde se aflau scările care duceau spre locul rezervat matroanelor, colibe deschise în care au fixat niște bucăți de fier, aramă și bronz. Un slujbaș le lovea cu o măciucă, stârnind un sunet puternic și, pentru urechile mele, supărător. În felul ăsta zgomotos se dădea de veste credincioșilor începutul slujbelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Roma nu se numește Rebibbia? comentă Fabio Merlo, fără obișnuitu-i respect. — Ce vrei să insinuezi? mormăi Elio, sâcâit de Întrebarea malițioasă a secretarului său. În clipa aceea numerele se fixară: 50,4% și 46,7%. 50,4% sub chipul de matroană al Teclei Molinari, născută În urmă cu patruzeci și opt de ani, la Colleferro, unde a și luat diploma În economie, fiind deja consilier comunal și având ca hobby voluntariatul și bucătăria, ultima carte citită Alchimistul. 46,7% pentru avocatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
care avusese parte. Atât de tare, Încât i se păru că e Întins Într-un sicriu. Și patul era rece. Se trase spre ea - corpul ei emana o căldură irezistibilă. Voia să audă că fusese doar un vis urât, că matroana Molinari nu putea cu nici un chip să-i distrugă viața, iar somnul greu și indiferent al Majei i se păru jignitor, de parcă i-ar fi spus că nu-l iubește. Am avut un vis Îngrozitor, iar ție nu-ți pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-l băgase În seamă - de mult timp, dar mutra rivalei lui se strecura prin Întuneric, suprapunându-se peste cea a Majei, și dintr-o dată avu impresia că nu era deasupra tinerei și iubitei lui soții, ci, dimpotrivă, o călărea pe matroana aceea comunistă și infectă, iar ca să se liniștească, Începu să caute șoldurile Înguste ale Majei, dar nu le găsea, dând peste două fese insuportabile, și nu găsea nici sânii ei ușori ca ai unei adolescente - căci o adolescentă părea Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
două cucuie, și nu-i găsi nici pântecele plat, minunat de concav, În locul căruia simțea ceva umflat și bombat ca un sipet. Și nu-i mai recunoștea carnea. O pompa pe Tecla Molinari sau Maja devenise ca Tecla Molinari, o matroană plină de celulită, spongioasă și plină de găuri ca o savarină? Da, cu siguranță se Îngrășase și avea o burtă tare și umflată, bombată, și era uscată, aproape abrazivă, și era oribil, continua din inerție, căci nu voia să abandoneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
spună În acel moment că intrase În patul ei din cauza unui coșmar, nu rezistă tentației de a-i povesti visul cu profeția mortului, cu cele 46,7% atribuite lui după numărarea voturilor și cele 50,4% pe care le luase matroana aceea comunistă. Apoi Îi ceruse să-i explice prin ce se deosebește o viziune de un vis obișnuit. Maja tăcu Îndelung, cuprinsă de un rău neașteptat pe care se străduia În van să și-l reprime, apoi gemu, spunând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
m-am născut la Tomba di Nerone - cunosc fiecare colțișor din Cassia, pentru numele lui Dumnezeu. M-au transferat la colegiul ăsta nenorocit - de mâna a șasea, război de-a dreptul - pe motiv că aveam calități personale, eram popular, În timp ce matroana aceea unsuroasă nici măcar nu e născută la Roma. Măgarii. Pe la Casilino n-a mai fost nimeni niciodată, aici e zona roșie - toți sunt bolșevici. Ăștia ne-ar spânzura de felinare dac-ar putea. Iar eu, cretinul, m-am Încrezut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
false de Încurajare confirmau ceea ce Elio știa deja: fusese aruncat În mare. După un preambul lung condimentat cu explicații contorsionate, președintele Îi dezvălui rezultatul ultimelor sondaje, despre care spunea că de-abia acum le aflase: numerele demonstrau că brazda cu matroana fusese deja săpată. Fioravanti 46,7%, iar Tecla Molinari 50,4%. Împotriva tuturor previziunilor, matroana se dovedise a fi o tipă puternică. Datele referitoare la Roma erau bune, Însă din păcate alegerea colegiului de cartier se dovedise a fi hazardată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lung condimentat cu explicații contorsionate, președintele Îi dezvălui rezultatul ultimelor sondaje, despre care spunea că de-abia acum le aflase: numerele demonstrau că brazda cu matroana fusese deja săpată. Fioravanti 46,7%, iar Tecla Molinari 50,4%. Împotriva tuturor previziunilor, matroana se dovedise a fi o tipă puternică. Datele referitoare la Roma erau bune, Însă din păcate alegerea colegiului de cartier se dovedise a fi hazardată. Avea să Încerce să afle cine Încercase să Împiedice drumul lui Elio Înspre Casilino (Elio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
englezească nu era mai de soi; cât privește celelalte limbi europene, era probabil la fel. Chinezoi afurisiți. Ce naiba voia să Însemne „inversați semirigidele pentru a concretiza domul”? Privea schemele cu o disperare crescândă, când În dreapta lui apăru un soi de matroană irocheză, Într-o minijupă din piele, cu niște sâni enormi legănându-se În crepuscul. — Acum ai ajuns? articulă apariția, ai nevoie de ajutor ca să-ți instalezi cortul? — Mă descurc..., răspunse Bruno cu o voce sugrumată, mă descurc, mersi. E În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
comentarii, nici măcar aprobatoare sau neutre. În vara lui ’89 am plecat la Club Med, a fost ultima noastră vacanță petrecută Împreună. Îmi amintesc jocurile tembele de la aperitiv și orele petrecute pe plajă zgâindu-mă la puștoaice; Anne vorbea cu celelalte matroane. Când se Întorcea pe burtă, i se vedea celulita; când se Întorcea pe spate, i se vedeau vergeturile. Era În Maroc, arabii erau ciufuți și agresivi, soarele prea fierbinte. Nu merita să risc un cancer de piele doar ca să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]