327 matches
-
încheie printr-o sistematizare specială a lumii. Ne aflăm în fața unui nou principiu al relativității, după care cei ce observă lumea deduc aceeași imagine din același obiect sau fenomen fizic, numai dacă fundamentul lor lingvistic este asemănător.” (apud Tullio de Mauro, 1978:192). Acesta dezvoltă ideea că limba, chiar dacă nu creează realitatea, funcționează ca un fel de filtru, predispunându-ne să vedem numai anumite fragmente ale realității, în anumite nuanțe, funcție de limba pe care o vorbim. Wittgenstein va spune: „limitele limbajului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
P. Ricoeur, 1999:98). În opoziție cu cele afirmate mai sus, un autor italian (Pagliaro) va afirma că „realitatea în complexitatea ei este în esență incomunicabilă. Fapt este că semnul lingvistic este doar o trimitere, o aluzie...” (apud Tullio de Mauro, 1978:197). Spre această idee va tinde și concepția wittgenseiniană în a doua parte a reflecțiilor gânditorului vienez, obiectivată în Cercetări filosofice. Cu toate acestea, adoptăm poziția conform căreia limbajul reprezintă lumea reală, chiar dacă nu într-o modalitate „tare”, ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
limba ne putem face o idee despre cunoștințele și tradițiile acelui popor; așadar limbajul este depozitarul cunoașterii istorice. Dar, în opinia gânditorului, limbajul este o „mediație” necesară oricărui fel de cunoaștere ce vrea să se manifeste ca discurs. Tullio de Mauro va spune că limba „înglobează și transmite o cunoaștere pe care cercetarea științifică o poate, cum și când vrea, integra sau corecta.” (Tullio de Mauro, 1978:194). Limbajul este mediator al acțiunii sociale, având în vedere că aceasta reprezintă acțiunea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mediație” necesară oricărui fel de cunoaștere ce vrea să se manifeste ca discurs. Tullio de Mauro va spune că limba „înglobează și transmite o cunoaștere pe care cercetarea științifică o poate, cum și când vrea, integra sau corecta.” (Tullio de Mauro, 1978:194). Limbajul este mediator al acțiunii sociale, având în vedere că aceasta reprezintă acțiunea realizată împreună cu celălalt, prin celălalt, și asupra celuilalt, iar relația eu-celălalt este, prin excelență, mediată de limbaj. Limbajul este mediu al cunoașterii datorită dimensiunii sale
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un proces de diferențiere în cadrul sistemului lingvistic. Școala anglo-americană, ce se revendică de la Peirce și Morris, impune, însă, un model triadic al semnului lingvistic, redat într-un mod comprehensiv în “triunghiul semantic” al lui Ogden și Richards (cf. Tullio de Mauro, 1978:172). Modelul saussurian mai mult maschează decât elimină lumea reală din ecuația lingvistică, căci ce înseamnă semnificatul sau conceptul dacă nu o abstractizare și o generalizare a lucrurilor și stărilor de lucruri ale lumii extralingvistice. Plecăm, însă, ca premisă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
asemănător celui la care am fost supus eu, pot presupune cu destulă probabilitate că sensul pe care-l dai enunțurilor este sensul pe care li-l dau și eu ascultându-le și folosindu-le la rândul meu. (cf. Tullio de Mauro, 1978:194). Problema contextului și efectelor sale asupra sensului și referinței unei unități lingvistice intervine datorită dihotomiilor între sens literal (fundamental) și sens figurat (contextual), între semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
the State, Oxford University Press, Oxford, 1995, pp. 297-322. 14 Andreas SCHEDLER, "Antipolitical Establishment Parties", Party Politics, vol. 2, no. 1, 1996; Mario CACIAGLI, "Classe Politica e Partitocrazia", în Gianfranco BETTIN (ed.), Politica e Società, Cedam, Padova, 1977, pp. 321-340; Mauro Calise, Dopo la Partitocrazia, Einaudi, Torino, 1994. 15 Alexis de TOCQUEVILLE, Democracy in America, Doubleday & Co, New York, 1969, p. 220. 16 Trygve GULBRANDSEN, "Norway: Trust Among Elites in Corporatist Democracy", în Mattei DOGAN (ed.), Political Mistrust and Discrediting of Politicians
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Politics, vol. 47, mai 1985, pp. 348-381. 32 P. NORTON, D.M. WOOD, op. cit., p. 27. 33 Pe această temă v. John COAKLEY, Michael GALLAGHER, Politics in the Republic of Ireland: Dail Deputies and their Constituency Work, PSAI Press, Limerick, 1996; Mauro CALISE, Renato MANHEIMER, Governanti in Italia, Il Mulino, Bologna, 1979; Luigi D'AMATO, Il voto di preferenza in Italia (1946-1963), Editore Giuffrè, Milano, 1964; Jain PURNENDRA, Takashi INOGUCHI, Japanese Politics Today: Beyond Karaoke Democracy?, St. Martin's Press, New York, 1997
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Bosniei, Tvarko, sau cu otomanii, în scurtă vreme își vor pierde viața în aceste războaie. Astfel, Gheorghe moare la 3 ianuarie 1379, în Scutari, în urma unei campanii militare victorioase asupra Bosniei. Citându-l pe istoricul croat de la începutul secolului XVII, Mauro Orbini, baronul Vasile Balș afirmă în istoria sa că, în anul 1383, cel mai tânăr dintre cei trei frați, principele Balșa, rămas singur stăpânitor al Zentei, în urma unei confruntări militare în Epir, cu o armată de 40.000 de turcii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
234, 236, 253, 254, 256, 262, 273, 275, 281, 286, 290 O Obradovici, Dositei Dimitrie, 24 Odonel, Josef, 198, 199, 227, 228, 297, 399, 400, 403, 423, 426, 427 Oechsner, Georg, 193, 196, 197 Onciul, Isidor, 252, 254, 255 Orbini, Mauro, 15 Orlandini, colonel, 129, 134, 142 Oțetea, Andrei, 43 P Paleologul, Manuel, 15 Pallas, Peter Simon, 359 Panaiote, 20 Panaioti, familie, 229 Panin, A., 12 Papadima, Ovidiu, 25 Pascu, Ștefan, 23-25 Pastori, consilier aulic, 145, 395, 419 Pauli, director, 286
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
estimarea bugetului Parlamentului European - organizarea administrativă și financiară - Secretariatul și serviciile subordonate acestuia. Vicepreședinții sunt următorii: - Rodi KRATSA - TSAGAROPOULOU (PPE - DE, GR) - Alejo VIDAL - QUADRAS (PPE - DE, ES) - Gerard ONESTA ĂVerzi/ALE, FR) - Edward MAMILLAN - SCOTT (PPE - DE, UK) - Mario MAURO (PPE - DE, IT) - Miguel Angel MARTINEZ MARTUINEZ (PSE, ES) - Luigi COCILOVO (ALDE, IT) - Mechtild ROTHE (PSE, DE) - Luisa MORGANTINI (GUE/NGL, IT) - Pierre MOSCOVICI (PSE, FR) - Manuel Antonio DOS SANTOS (PSE, PT) - Diana WALLIS (ALDE, UK) - Marek SIWIEC (PSE, PL
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
Articolul UNIC Se numesc în funcția de judecător la Curtea Suprema de Justiție următorii: - Vasilescu Stela; - Rădoi Rozalina; - Olaru Maura. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU -----
DECRET nr. 569 din 5 decembrie 2000 privind numirea în funcţia de judecător la Curtea Suprema de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131504_a_132833]
-
Osmar Vladimir Chohfi, șef al Biroului Ministrului de Stat al Relațiilor Externe; - domnului ambasador Frederico Cezar de Araujo, șef al Protocolului Președinției Republicii; - domnului ambasador Marcelo Andrade de Morais Jardim, director general al Direcției Europa, Ministerul Relațiilor Externe; - domnului ambasador Mauro Iecker Vieira, șef al Biroului secretarului general al relațiilor externe, Ministerul Relațiilor Externe; - domnului ambasador Eduardo dos Santos, șef al Biroului de Asistență Diplomatică, Președinția Republicii. 2. Ordinul național Pentru Merit în grad de Mare Ofițer: - domnului Harry Daijo, primarul
DECRET nr. 583 din 5 decembrie 2000 privind conferirea Ordinului naţional Pentru Merit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131553_a_132882]
-
Beethovenstr. nr. 9, Waldgraiburg. 63. Hodal Carolina, născută la data de 7 octombrie 1939 în Nădlac, județul Arad, România, fiica lui Pavel și Ana, cu domiciliul actual în Republică Federativa Cehă și Slovaca, str. Chutkovej nr. 35, Bratislava. 64. Postolache Maura Andreea, născută la data de 23 octombrie 1965 în Târgoviște, județul Dâmbovița, România, fiica lui ALexandru-Vladimir și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Kloln, Honschaftsstr. nr. 301. 65. Postolache Mihăiță, născut la data de 12 decembrie 1948 în Tecuci, județul
HOTĂRÂRE nr. 533 din 4 septembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137159_a_138488]
-
Dorica 12. Vasilescu Stela 13. Lungeanu Viorica Diplomă "Meritul judiciar" clasa a IV-a: 1. Prodan Marioara 2. Coca-Cozma Maria 3. Tiuca Ion 4. Costiniu Florin 5. Culcea Vasile 6. Duță Adrian 7. Cârcei Elenă 8. Eftimescu Mihai-Marian 9. Olaru Maura 10. Savin Ana-Alexandrina 11. Stecoza Gabriela Diplomă "Meritul judiciar" clasa a V-a: 1. Mitroi Paul 2. Toader Camelia 3. Rădulescu Veronica 4. Lohan Eugenia 5. Giugariu Mihail. Anexă 2 1. Curtea de Apel Albă Iulia Diplomă "Meritul judiciar" clasa
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
la 2 martie 1983 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 67592 Florsheim-Dalsheim, Schmiedgasse 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Teremia Mare nr. 486, județul Timiș. 46. Greavu Maura, născută la 29 iulie 1956 în București, România, fiica lui Manoliu Vintilă și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 50670 Koln, Albertusstr. 55, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Cărei nr. 9, bl. B32, ap. 51, sectorul 2
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul național Steaua României în grad de Colan Excelentei sale domnului Mauro Chiaruzzi I, căpitan regent al Republicii Sân Marino, si Excelentei sale domnului Giuseppe Maria Morganti I, căpitan regent al Republicii Sân Marino. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU
DECRET nr. 933 din 25 noiembrie 2002 privind conferirea Ordinului naţional Steaua României în grad de Colan. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146038_a_147367]
-
19. Dumitrașcu Sofica 20. Frumuselu Magdalena Carmen 21. Glodean Florica 22. Iconomu Costică 23. Ignat Hermina 24. Ion-Tudoran Corneliu Bogdan 25. Ionescu Amalia 26. Iordănescu Simona 27. Mariniuc Maria 28. Mihai Despina 29. Mincu Elenă 30. Nicolae Ileana 31. Olaru Maura 32. Olteanu Ștefan 33. Piloiu Valeria 34. Popa Ion 35. Popescu Doina 36. Popescu Veronica Carmen 37. Popov Valerica 38. Rădulescu Alecsandrina 39. Rădulescu Veronica 40. Schottek Ida 41. Sîrbu Carmen 42. Stamate Alexandra 43. Stoia Constantă 44. Surdescu Ioana
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
Portugaliei, are o suprafață de 5412km2 și o populație de 410.000 loc. Laguna Ria Formosa - include un grup de insule separate prin canale, cele mai multe dintre ele fiind canale naturale. Locuită din paleolitic, zona a fost sub ocupație romană, vizigotă, maură (timp de 500 ani), păstrând numeroase vestigii ale acestei istorii zbuciumate. Pe un areal de 170km2, în Laguna Rio Formosa se desfășoară un parc natural superb, un loc de popas pentru sute de specii de păsări în timpul migrației de primăvară
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
152 E. Weber, La Fin des terroirs, Paris, Fayard. 1983, p.448-449. 153 Dintr-o populație de 20 milioane de locuitori, doar 400 000 în Toscana și 160 000 numai în restul Italiei erau vorbitori ai dialectului italo-toscan. (T. de Mauro, "Esquisse sociolinguistique des Italiens d'aujourd'hui", p.236-237, în H. Giordan (ed.), Les Minorités en Europe, Paris, Kimé, 1992). 154 B. Anderson, Imagined Communities, op. cit. 155 M. Mann, "The emergence of modern European national-ism", p.146, în J. A
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a ONU, a fost recunoscută de OSCE și de Organizația de Cooperare de la Shanghai. Mai mult, eforturile au fost direcționate în vederea inițierii cooperarii cu NATO, în special în Afganistan. 149 Simona Soare, Federația Rusă renăscută? www.cadranpolitic.ro/2009. 150 Mauro De Bonis, "Rusia: doctrină nouă pentru dușmani vechi" în Limes (revistă de geopolitică, Italia), 12 februarie 2010. 151 Angela Gramada, Noua doctrină militară a Federației Ruse document nou, pretenții vechi, http://www.cseea.ro/14 februarie 2010. 152 Irina Filatova
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
jurisprudenței Curții, începând cu anul 1957, s-ar putea rezuma la elaborarea unei constituții pentru Europa. Pentru acest autor, recunoașterea supremației dreptului comunitar ca și a efectului său direct nu a fost numai un progres indispensabil, ci și unul logic. Mauro Capelletti (1987) mai afirmă că ar fi o greșeală să credem că în sentințe ca cea din cazul Van Duyn, care conferă un efect direct anumitor directive încă netranspuse de către statele membre, Curtea s-a orientat numai după considerente politice
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
of Michigan Press. Buiter, Willem H. (1999) "Alice in Euroland", Journal of Common Market Studies 37(2): 181-210. Burley, Anne-Marie și Walter Mattli (1993) "Europe before the court: a political theory of legal integration", International Organization 47(1): 41-76. Cappelletti, Mauro (1987) "Is the European Court of Justice Running Wild?", European Law Review 12: 3-17. Carrubba, Cliff și Richard J. Timpone (2005) "Explaining vote switching across firstand second-order elections: evidence from Europe", Comparative Political Studies 38(3): 260-81. Comisia Europeana (2007
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
presupune o serie de "comportamente diferite și așteptări diferite din partea oamenilor cu care interacționează" (Nuță, 2011, p. 11; cf. Borg, 2010, p. 10; Gurlui, 2008, p. 57; Maingueneau, 2007, p. 82; Iordănescu, 2006, p. 209; Abric, 2002, p. 22; Gottesman & Mauro, 1999, p. 4; Loghin et al., 1970, pp. 71-72 etc.), în condițiile în care "statutul locutorilor determină expectanțele reciproce în privința rolurilor"; de aici doi posibili factori perturbatori ai comunicării: conflictul de roluri (cineva se comportă diferit față de cum ne-am
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe care mi-l asum. Astfel, "aceste roluri ne permit să exprimăm anumite părți din propria noastră personalitate în situații diferite. Chipul pe care îl vedem dimineața în oglindă nu-l va vedea și șeful la ședință... din fericire!" (Gottesman & Mauro, 1999, p. 4). Pe de altă parte, asociat noțiunii de "statut", rolul "determină schemele de acțiune atașate realizării unei poziții sociale efective", diferențiindu-se, astfel, "roluri instituționalizate" (poziționare profesională a unei persoane: medic, profesor etc.), "roluri semi-instituționalizate" ("percepute de participanții
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]