333 matches
-
demnitatea... S-ar putea, cu adevărat, ca descălecătorul întregirii să fie și el, românul din nordul peste care mai bântuie crivățul înstrăinării. Căci în el s-a descolăcit voința, s-a descătușat memoria. Căci în venele sale gâlgâie năvalnic sângele mazililor și răzeșilor de odinioară. Sol al Bucovinei vestiri este el, românul nord-bucovinean.” Când asemenea semnale sunt emise și receptate de copii și tineret, mesajul, neîndoios, încolțește, rodește. Pe ansamblu, Miorița marchează un început de renaștere la Cernăuți a freamătului publicistic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Rapoarte de la al II-lea Congres al filologilor români”, „Al treilea Congres al filologilor români” iar în anexă: N. Georgescu - Tistu: organizarea bibliografiei filologice, raport anual asupra activității Cercului de Studii filologice. Mai cuprindea: Bibliografie, Indice, Erată și Adenda. * Revista Mazililor și Răzeșilor Revista Mazililor și Răzeșilor organ de luptă și afirmare românească, Cernăuți, anul I, numărul 1, ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-lea Congres al filologilor români”, „Al treilea Congres al filologilor români” iar în anexă: N. Georgescu - Tistu: organizarea bibliografiei filologice, raport anual asupra activității Cercului de Studii filologice. Mai cuprindea: Bibliografie, Indice, Erată și Adenda. * Revista Mazililor și Răzeșilor Revista Mazililor și Răzeșilor organ de luptă și afirmare românească, Cernăuți, anul I, numărul 1, ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei publicații n-a fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
raport anual asupra activității Cercului de Studii filologice. Mai cuprindea: Bibliografie, Indice, Erată și Adenda. * Revista Mazililor și Răzeșilor Revista Mazililor și Răzeșilor organ de luptă și afirmare românească, Cernăuți, anul I, numărul 1, ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei publicații n-a fost mai adecvată vremurilor și mai utilă în împrejurările prin care trecem, ca această ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei publicații n-a fost mai adecvată vremurilor și mai utilă în împrejurările prin care trecem, ca această ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție a cărei activitate se înscrie cu rezultate atât de meritorii în cartea luptelor de defensiune națională a românismului bucovinean. Continuatoare a Gazetei Mazililor și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean înseamnă nu numai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vremurilor și mai utilă în împrejurările prin care trecem, ca această ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție a cărei activitate se înscrie cu rezultate atât de meritorii în cartea luptelor de defensiune națională a românismului bucovinean. Continuatoare a Gazetei Mazililor și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean înseamnă nu numai un îndemn de îndârjire în apărarea unor drepte moșteniri strămoșești, ci și unul de înseninare în atmosfera vânzolită de viscolul ce bate în părțile noastre. Societatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean înseamnă nu numai un îndemn de îndârjire în apărarea unor drepte moșteniri strămoșești, ci și unul de înseninare în atmosfera vânzolită de viscolul ce bate în părțile noastre. Societatea Mazililor și Răzeșilor, editând această publicație - organ de luptă „și afirmare românească” - își dovedește încă o dată și rosturile ei de permanentă actualitate și necesitate românească. Cine răsfoiește azi colecțiile Gazetei Mazililor și Răzeșilor din preajma întâiului război mondial și deschide această nouă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
atmosfera vânzolită de viscolul ce bate în părțile noastre. Societatea Mazililor și Răzeșilor, editând această publicație - organ de luptă „și afirmare românească” - își dovedește încă o dată și rosturile ei de permanentă actualitate și necesitate românească. Cine răsfoiește azi colecțiile Gazetei Mazililor și Răzeșilor din preajma întâiului război mondial și deschide această nouă publicație citind primul articol semnat V.V. - desigur vechiul luptător Vasile Vitencu - își dă seama câtă pagubă națională au pricinuit românismului de la Nord-Estul Țării cei 25 de ani de târguială politică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și școala românească introdusă peste tot urma să arate chiar celor conștient înstrăinați drumul cel bun de urmat. Apoi regimul nostru politic era - „democrat” - erau abolite titlurile deosebitoare de clase sociale, iar răzeșii, sau mai bine zis unii din ei, mazilii, aveau titluri și încă titluri (de noblețe), străine, din timpul dominației austriece, care acordase mazililor din Bucovina un gaj corespunzător clasei respective din Austria. Deci, cine se prezenta în calitatea de răzeș, trebuia să înțeleagă numaidecât, că e un indezirabil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bun de urmat. Apoi regimul nostru politic era - „democrat” - erau abolite titlurile deosebitoare de clase sociale, iar răzeșii, sau mai bine zis unii din ei, mazilii, aveau titluri și încă titluri (de noblețe), străine, din timpul dominației austriece, care acordase mazililor din Bucovina un gaj corespunzător clasei respective din Austria. Deci, cine se prezenta în calitatea de răzeș, trebuia să înțeleagă numaidecât, că e un indezirabil.” ... Pornind la drum cu afirmarea că „pământul Moldovei în aceste margini de nord numite Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aparatul administrativ și de școală, de la Universitate până la școala primară.” Împotriva unor asemenea încercări românii au rezistat prin intelectualii lor, prin presa care și-a făcut datoria, prin societățile culturale și științifice, ori sociale de tipul celei a răzeșilor și mazililor, a preoților care, alăturându-se intelectualilor laici, au promovat împreună românismul și ideea națională, împotrivindu-se administrației militare a Austriei de până la 1786, și pentru desprinderea administrativă a Bucovinei de Galiția, iar mai târziu și de Austria, iar la 1821
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
10 x 14 cm.). Versuri: Oda maiorului. Apelul plutonului I, compania 12 (scris de către un gradat). VIII Carnet 1919 (9,5 x 16 cm.). 5 pagini. Lista nominală a Administrației pădurii Râșca (Silvicii); Simion Murafa (Orhei și Soroca); Răzeși și mazili de la Nistru. IX Carnet 1921-1935 (8 x 9,5 cm.). 65 pagini. Zicători, Note din Transilvania, repertoriu lexical. Deva (cf. vol. Depărtări); idei pentru Hanu-Ancuței; Zimbri (semnalare); Lizuca (note pentru Dumbrava minunată). X Carnet 1925, 1926 (13 x 18 cm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
om să eie svidetenli, ca să facă răsporojenie la miravoi suda. (să ia certificat medical ca să facă cerere de dare în judecată la judele de pace -) 4 August. Istoriile cu necontenitele prădăciuni și hoții. Istorie despre vremuri mai vechi, despre gospodăria mazilului Grigore Fotescu. Vaci, boi, oi, cai, vii, livezi, ogoare de pâne albă și popușoi. "Căpitane Grigore" îi spune toată lumea și toți îl salută și i se ploconesc, căci lui așa-i place, și el cinstește, vorbește tare și miluiește pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În Huși existau în acea perioadă 94 de case, dintre care 51 aparțineau birnicilor, 22 erau ale preoților și diaconilor, 10 - ale văduvelor, 4 - ale nevolnicilor, una era deținută de un ruptaș, una de o slugă și una de un mazil sărac. Cercetătorul ieșean D. Ciurea a studiat îndelung evoluția târgurilor moldovene, la fel ca Gh. Platon și Ecaterina Negruți (vezi Bibliografia volumului), oferind studii temeinice de demografie istorică, inclusiv pentru târgul Huși. D. Ciurea a subliniat că, la sfârșitul veacului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din anul 1816 consemnează date semnificative, referitoare însă numai la contribuabilii din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050 lei, 84 de oameni); - jidovi hrisovoliți (125 lei); - oameni fără bir
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Platon, înscrie pentru Huși numai 2127, datorată fluctuației în rândul „oamenilor fără căpătâi”. Acum sunt înregistrați 352 birnici (din care se scad 34 slujbași volnici). Alte categorii supuse dărilor erau: 29 bejenari hrisovoliți, apoi urmează treptele "privileghete" cu dare: 17 mazili, 18 ruptași, 58 rupte de Vistierie, 254 negustori creștini și 26 evrei, 322 meșteri creștini și 20 evrei, 364 calfe la creștini și 71 la evrei, 156 căpătăieri, 71 nevolnici, 220 văduve (în total, 1978). Din categoria celor scutiți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar alta s-a deplasat spre sate, în căutare de hrană. În asemenea împrejurări, în 1849, populația Hușilor a ajuns la 1.900 de capi de familie (Anexe, grafice, fig. 6). Locuitorii erau repartizați astfel: 397 birnici, 25 bejenari, 110 mazili, 395 patentari (negustori), 475 meșteri, 56 dezrobiți, 151 căpătăieri, 300 nedajnici. Deci, la jumătatea secolului al XIX-lea, procesul de migrare de la sat către orașe se intensificase, iar numărul mare de negustori și meșteri atestă o bogată activitate productivă și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
obștești: 15 slujitori bisericești, 4 privilegiați; în total, erau înregistrați 188 locuitori. În 1875, Broștenii aparțineau Episcopiei și făceau parte din ținutul Fălciu, ocolul Prut. Satul avea biserică, iar populația era alcătuită din: 2 preoți, 1 diacon, 2 dascăli, 3 mazili, 17 bejenari, 8 nevolnici, 1 vătaf, pe lângă moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de târg, s-a format treptat ca sat. Ștefan cel Mare a dispus așezarea coloniștilor husiți pe moșia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poloneză. În suita lui erau doamna Casandra, soția, cei șase copii (Constantin, Antioh, Matei, Șerban, Maria, Smaragda) și câțiva boieri credincioși (Ion Neculce, cronicarul și principalul sfetnic al domnului, Pavel Rugină, Savin, Luca, Mirescu, oșteni de rând, țărani liberi și mazili). „Ei vor forma trista curte - remarca Nicolae Iorga - veșnic nemulțumită și la urmă împrăștiată, a unui exil fără sfârșit”. Domnitorul s-a stabilit, în cele din urmă, în orașul Harkov, unde, grație ucazului primit de la țarul Petru, va purta titlul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la 11 ianuarie 1847, să aducă înapoi pe cei șapte fugari: „Noi prin contractul de posesie suntem îndatorați ca numărul locuitorilor pe care l-am găsit pe moșie, să-i dăm la eșirea din posesie, proprietății”. La 15 ianuarie 1848, mazilii din Băsești-Fălciu se plâng Isprăvniciei că șapte dintre ei au fugit și de aceea strâng cu mare greutate birul de la dânșii, „iar slujbele ce-i ajung a face tocmim noi oameni în locul lor și le plătim de le fac [...] și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șapte dintre ei au fugit și de aceea strâng cu mare greutate birul de la dânșii, „iar slujbele ce-i ajung a face tocmim noi oameni în locul lor și le plătim de le fac [...] și de la dânșii nu putem scoate nimic”. Mazilii din Deleni-Fălciu reclamau la Isprăvnicie, în ianuarie și februarie 1847, că din satul lor au fugit patru oameni. Rezoluția oficialităților obliga la plată pe cei rămași, până la aducerea fugarilor: „veți plăti darea lor ... ca și până acum ... rămându-vă dreptate a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fugarilor: „veți plăti darea lor ... ca și până acum ... rămându-vă dreptate a vă despăgubi de la ei când se vor găsi sau din cele ce le va fi rămas în urmă: casă, vii sau părți de pământ ca niște răzeși”. Un mazil a fugit din Bunești-Iași la Bumbăta-Fălciu, alții au fugit din Cotoroaia-Tutova la Isaia-Fălciu și din Șuletea-Fălciu la Roșcani. Cum era firesc, autoritățile s-au preocupat de returnarea fugarilor, identificați după notațiile din dosare speciale. Pentru căutarea lor, erau trimiși reprezentanții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luate de proprietari, s-au stabilit în târguri, dar au fost alungați. Pichetele de soldați din miliție, așezate la distanțe mari, nu puteau asigura un control permanent și eficace. De aceea, cel puțin în perioadele critice, paza era întărită cu mazili, obligați să facă cu schimbul, câte 15 zile de serviciu pe graniță și chiar cu locuitori ai satelor; aceasta, mai ales în timpul iernii, când apa fiind înghețată, trecerea de pe un mal pe altul se putea face fără dificultate. La 9
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pribegit. La 27 decembrie 1847, Departamentul Trebilor Dinlăuntru comunica Isprăvniciei ținutului Fălciu că „cu prilejul înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo”. Pentru a împiedica trecerea Prutului, autoritățile ordonau ca Isprăvnicia „să întărească paza cu mazili vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească localnicii pentru a culege informații și a preveni fuga de pe moșie: „cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă luare aminte și priveghere a nu să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]