333 matches
-
Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape, era completat cu grupaje de „Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea de redeșteptare națională era mai mult decât necesară. „Mult timp, noi românii văzând pericolul slavismului ne-am mărginit la văitări și am avut slăbiciunea de a face fel de fel de concesii” - se spunea într-un articol la 23
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Mihalcea sunt 617 alegători români,în Turenisi, în Banila moldovenească 508, în Comănești 188, în Costești 218, în Vilancea 88... numai Banila și Țureni au școală românească, pe lângă una rusească”... Cum puțini dintre cititori știu cine și ce sunt mazilii și răzeșii din Bucovina, revista publică câteva date informative din Românul. ...” După închegarea Moldovei în principat de sine stătător sa simțit necesitatea să i se apere hotarele... Drept aceea voievozii români au colonizat de-a lungul acestor hotare pe cei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a lungul acestor hotare pe cei mai buni și mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei. ... Acestora li sau dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor...” Aceasta o face acum gazeta de față. „Să lăsăm ca în oceanul cotropitor al slavismului să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sa națională, care a închis cu puterea școala ruteană de acolo, fiindcă i se refuzase în curs de mai mulți ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai mulți ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titluri deșarte, mândri de această distincție, voiau să se diferențieze de restul masei țărănești și au adoptat „haina nemțească” în locul costumului țărănesc. Astfel, până astăzi, întâlnim, mai ales în nordul Bucovinei, curiosul fenomen al țăranului îmbrăcat nemțește, al răzeșului și mazilului devenit castă, care ține la titlu și nu se amestecă cu țăranul.” Schimbându-i haina, sufletul răzeșului nu s-a schimbat: „Dimpotrivă, răzeșul bucovinean, urmaș vrednic al plăieșilor, a rămas mai departe credincios limbii și credinței străbune, rezistând mai mult
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
i-a păstrat mai mult în limba, legea și datinile românești”(Constantin Loghin: „Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina” la 80 de ani - istorie și realizări, Cernăuți 1943, Editura „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii nr.3, pagina 171). * Societatea mazililor și răzeșilor din Bucovina, dar și filialele sale, organizau chete pentru colectarea de fonduri necesare activității,dar și ajutorării unor persoane aflate în nevoi. Gazeta, în numărul 15 din 20 iulie 1911, evidenția numele donatorilor, dintre care îi amintim pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
evidenția numele donatorilor, dintre care îi amintim pe: Isopescul Grecul, Eudoxie Ursachi, Leon cav. de Vlaico, Aurora Dașchievici, Ștefan Ștefanovici, Leon Baloșescul. Nunțile, petrecerile populare, serbările, ieșirile la iarbă verde erau ocazii de colectare a coroanelor... Preocupată de românitate, Gazeta mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știind, prin tradiție că sunt români și primind cu bucurie lucrarea care, mai apoi, a fost difuzată și în limba rusă.Cu numărul 5/iunie 1912, redactor responsabil al revistei a devenit Teodor Andoni. * După 30 de ani, devenită Revista mazililor și răzeșilor, tribună tradițională pentru apărarea mult năpăstuitelor drepturi românești, condusă de dr. Alex. Vitencu a căutat să lămurească și să apere drepturile românilor asupra Bucovinei de-a pururea românești. * Revista apărea și în 1944. Secretar de redacție: Vasile Vitencu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
demnitatea... S-ar putea, cu adevărat, ca descălecătorul întregirii să fie și el, românul din nordul peste care mai bântuie crivățul înstrăinării. Căci în el s-a descolăcit voința, s-a descătușat memoria. Căci în venele sale gâlgâie năvalnic sângele mazililor și răzeșilor de odinioară. Sol al Bucovinei vestiri este el, românul nord-bucovinean.” Când asemenea semnale sunt emise și receptate de copii și tineret, mesajul, neîndoios, încolțește, rodește. Pe ansamblu, Miorița marchează un început de renaștere la Cernăuți a freamătului publicistic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Rapoarte de la al II-lea Congres al filologilor români”, „Al treilea Congres al filologilor români” iar în anexă: N. Georgescu - Tistu: organizarea bibliografiei filologice, raport anual asupra activității Cercului de Studii filologice. Mai cuprindea: Bibliografie, Indice, Erată și Adenda. * Revista Mazililor și Răzeșilor Revista Mazililor și Răzeșilor organ de luptă și afirmare românească, Cernăuți, anul I, numărul 1, ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-lea Congres al filologilor români”, „Al treilea Congres al filologilor români” iar în anexă: N. Georgescu - Tistu: organizarea bibliografiei filologice, raport anual asupra activității Cercului de Studii filologice. Mai cuprindea: Bibliografie, Indice, Erată și Adenda. * Revista Mazililor și Răzeșilor Revista Mazililor și Răzeșilor organ de luptă și afirmare românească, Cernăuți, anul I, numărul 1, ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei publicații n-a fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
raport anual asupra activității Cercului de Studii filologice. Mai cuprindea: Bibliografie, Indice, Erată și Adenda. * Revista Mazililor și Răzeșilor Revista Mazililor și Răzeșilor organ de luptă și afirmare românească, Cernăuți, anul I, numărul 1, ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei publicații n-a fost mai adecvată vremurilor și mai utilă în împrejurările prin care trecem, ca această ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei publicații n-a fost mai adecvată vremurilor și mai utilă în împrejurările prin care trecem, ca această ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție a cărei activitate se înscrie cu rezultate atât de meritorii în cartea luptelor de defensiune națională a românismului bucovinean. Continuatoare a Gazetei Mazililor și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean înseamnă nu numai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vremurilor și mai utilă în împrejurările prin care trecem, ca această ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție a cărei activitate se înscrie cu rezultate atât de meritorii în cartea luptelor de defensiune națională a românismului bucovinean. Continuatoare a Gazetei Mazililor și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean înseamnă nu numai un îndemn de îndârjire în apărarea unor drepte moșteniri strămoșești, ci și unul de înseninare în atmosfera vânzolită de viscolul ce bate în părțile noastre. Societatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean înseamnă nu numai un îndemn de îndârjire în apărarea unor drepte moșteniri strămoșești, ci și unul de înseninare în atmosfera vânzolită de viscolul ce bate în părțile noastre. Societatea Mazililor și Răzeșilor, editând această publicație - organ de luptă „și afirmare românească” - își dovedește încă o dată și rosturile ei de permanentă actualitate și necesitate românească. Cine răsfoiește azi colecțiile Gazetei Mazililor și Răzeșilor din preajma întâiului război mondial și deschide această nouă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
atmosfera vânzolită de viscolul ce bate în părțile noastre. Societatea Mazililor și Răzeșilor, editând această publicație - organ de luptă „și afirmare românească” - își dovedește încă o dată și rosturile ei de permanentă actualitate și necesitate românească. Cine răsfoiește azi colecțiile Gazetei Mazililor și Răzeșilor din preajma întâiului război mondial și deschide această nouă publicație citind primul articol semnat V.V. - desigur vechiul luptător Vasile Vitencu - își dă seama câtă pagubă națională au pricinuit românismului de la Nord-Estul Țării cei 25 de ani de târguială politică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și școala românească introdusă peste tot urma să arate chiar celor conștient înstrăinați drumul cel bun de urmat. Apoi regimul nostru politic era - „democrat” - erau abolite titlurile deosebitoare de clase sociale, iar răzeșii, sau mai bine zis unii din ei, mazilii, aveau titluri și încă titluri (de noblețe), străine, din timpul dominației austriece, care acordase mazililor din Bucovina un gaj corespunzător clasei respective din Austria. Deci, cine se prezenta în calitatea de răzeș, trebuia să înțeleagă numaidecât, că e un indezirabil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bun de urmat. Apoi regimul nostru politic era - „democrat” - erau abolite titlurile deosebitoare de clase sociale, iar răzeșii, sau mai bine zis unii din ei, mazilii, aveau titluri și încă titluri (de noblețe), străine, din timpul dominației austriece, care acordase mazililor din Bucovina un gaj corespunzător clasei respective din Austria. Deci, cine se prezenta în calitatea de răzeș, trebuia să înțeleagă numaidecât, că e un indezirabil.” ... Pornind la drum cu afirmarea că „pământul Moldovei în aceste margini de nord numite Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aparatul administrativ și de școală, de la Universitate până la școala primară.” Împotriva unor asemenea încercări românii au rezistat prin intelectualii lor, prin presa care și-a făcut datoria, prin societățile culturale și științifice, ori sociale de tipul celei a răzeșilor și mazililor, a preoților care, alăturându-se intelectualilor laici, au promovat împreună românismul și ideea națională, împotrivindu-se administrației militare a Austriei de până la 1786, și pentru desprinderea administrativă a Bucovinei de Galiția, iar mai târziu și de Austria, iar la 1821
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
transformare socială și fiecare revoluțiune ridică la întâietate pături noi nefasonate îndestul pentru exercițiul noii lor funcțiuni. Satira lui C. Bălăcescu este intitulată: Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară la București. Iată câteva strofe: Un străvechi mazil de țară De multe pilde nboldit, Se hotărî, într-o vară, A fi și el om călit; Și, voind să mai descoasă Pe fiul său din Porcești, Părăsindu-și plug și coasă, Plecară la București. Ca să-l facă să privească
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În mijlocul horelor (1910), Datini strămoșești (1939) sunt, ca și comedioara Două surde (1911), texte de teatru sătesc, în care C. caută a șugui ca la șezătoare. Oricum, îi stă mai bine când glumește, fiindcă, de pildă, piesa Fata căpitanului de mazili (1943), cu patetismul ei naiv, e o compunere stângace. Două povestiri duioase conține cărticica intitulată Chirchirel și puiul de rândunică (1910). Vrând să miște candidul auditoriu, pentru a-i afâna receptivitatea, povestitorul recurge, din când în când, la întâmplări triste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
București, 1922; Școala lui Chițchiron, București, [1926]; Păsărele și păpuși, ed. 2, București, [1928]; Firicel Voinicul, București, 1929; Moțodel, București, [1934]; O clacă în sat la noi, Roșiori de Vede, 1938; Datini strămoșești, Roșiori de Vede, 1939; Fata căpitanului de mazili, Roșiori de Vede, 1943; Familia Roadensec, București, 1946; Din povestea neamului nostru, îngr. Stelian Cristescu, București, 1986; Familia Roademult, îngr. și pref. Stelian Cristescu, București, 1988. Repere bibliografice: Ana Dragomirescu, „Povestea neamului nostru” de Florian Cristescu, „Almanahul județului Teleorman”, Turnu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
mutat la Horgești, filială a Vălenilor, unde Pr. Carmil Gherghel, paroh de Văleni a construit o casă parohială. Tot cu titlul de vicar la Văleni, dar deplasat la Horgești, având în îngrijire pastorală filialele: Galer, Mărăscu, Recea, Răcătău, Bozga și Mazili am slujit până în martie 1985, când am fost numit ca paroh deplin de Horgești de către episcopia romano-catolică de Iași și în această calitate am activat până în luna septembrie 1990, când tot episcopul de Iași, Petru Gherghel și conducerea noastră franciscană
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
10 x 14 cm.). Versuri: Oda maiorului. Apelul plutonului I, compania 12 (scris de către un gradat). VIII Carnet 1919 (9,5 x 16 cm.). 5 pagini. Lista nominală a Administrației pădurii Râșca (Silvicii); Simion Murafa (Orhei și Soroca); Răzeși și mazili de la Nistru. IX Carnet 1921-1935 (8 x 9,5 cm.). 65 pagini. Zicători, Note din Transilvania, repertoriu lexical. Deva (cf. vol. Depărtări); idei pentru Hanu-Ancuței; Zimbri (semnalare); Lizuca (note pentru Dumbrava minunată). X Carnet 1925, 1926 (13 x 18 cm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]