5,675 matches
-
în jurul unei cule construită între anii 1720-1725; în același spațiu există, de asemenea, și o biserică înălțată de boierul Enache Cornoiu în 1820. Majoritatea caselor conservă, chiar și după restaurare, multe elemente de construcție, astfel cum au fost realizate de meșteri anonimi acum 250- 300 de ani. În locuințe sunt expuse covoare, costume populare foarte vechi, obiecte de lemn măiestrit ornamentate: vedre și căușe de apă, războaie de țesut, spete, fuse, furci de tors etc. Casele au servit meșterilor populari ca
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
realizate de meșteri anonimi acum 250- 300 de ani. În locuințe sunt expuse covoare, costume populare foarte vechi, obiecte de lemn măiestrit ornamentate: vedre și căușe de apă, războaie de țesut, spete, fuse, furci de tors etc. Casele au servit meșterilor populari ca punct de plecare, adesea chiar și de model, și pentru construcția acareturilor din gospodărie: pivnițe, jitnițe, hambare, dar și pentru morile de apă și fântânile cu cumpănă, pentru pive și porți acoperite. Cu deosebire ne atrag atenția stâlpii
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
îl va ucide. Dar Regele îi repeta mereu că nu dorește un alt fel de viață, chiar de ar fi să moară pe scenă“, relatează Olav. Era previzibil ca în Las Vegas să se dezvolte o adevărată industrie Elvis Presley. Meșterii care i-au croit Regelui costumul, cizmele de scenă, i-au desenat ochelarii și centura, fac acum același lucru. Dacă nu pentru Elvis Presley însuși, atunci pentru imitatorii săi, care sunt cu miile. Pentru că se respectă și e cotat drept
Agenda2004-21-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282440_a_283769]
-
De la Biserica Domnească până la Badea Cârțan Drumul spre Transfăgărășan poate începe la Curtea de Argeș, prima capitală a Țării Românești (1330), așezată „într-una dintre cele mai binecuvântate regiuni - un paradis“. Oricine poposește la Curtea de Argeș este interesat înainte de toate să vadă Mănăstirea Meșterului Manole, înălțată între 1512-1517 din porunca lui Neagoe Basarab. Refăcută de mai multe ori, mănăstirea a fost restaurată (1886) de arh. francez Lecomte de Nouy, care i-a adus și unele modificări. Monumentul, care uimește prin măreția construcției și bogăția
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
Operei Române Timișoara Romulus Radu și Romândașu Prelipcianu, Ansamblul „Doina Timișului“ de la Casa Studenților, Corala Contrast și un invitat... pe care organizatorii nu au vrut să ni-l anunțe, fiind o surpriză. De asemenea, participanții vor putea admira lucrări ale meșterilor populari din zona Maramureșului și din alte zone cu puternică tradiție etnografică. Evenimentul va mai beneficia de participarea extraordinară a artistului Grigore Leșe. Biletele pot fi cumpărate la sediul C.A.R. , Piața Istria nr. 6, Complexul Senator și la
Agenda2004-23-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282502_a_283831]
-
Ureche („Letopisețul Țării Moldovei”, ediția 1958), astfel: „Fost-au acest Ștefan Vodă un om nu mare de stat(...) ; om întreg la fire, neleneș, și lucrul său îl știa acoperi, și unde nu gândiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vâria, ca văzându-l ai săi, să nu se îndepărteze, și pentru aceia rar război de nu biruia“. Iată trecută în amintire și ziua când sufletul voievodului a fost eliberat de mucenicia acestei vieți: „pre
Agenda2004-26-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282593_a_283922]
-
obliga să nu rostească numele vreunui sfânt pe toată durata construcției. Însă, într-o zi, Hannes și-a zărit iubita în apropierea schelelor și a strigat-o pe nume: Maria. În acel moment construcția s-a prăbușit, aducând moartea tânărului meșter și blestemul turnului neterminat. Mulți ani mai târziu, în 1579, turnul a fost acoperit cu o turlă în stil renascentist, ce se ridică la o înălțime de doar 68 metri, dar care adăpostește cel mai mare clopot al Austriei - Pummerin
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
program zilnic, și trei târguri mixte: Piața Mehala și Piața Aurora cu program zilnic (în Piața Mehala, vinerea este piață de animale) și Piața Flavia, deschisă sâmbăta și duminica. Tot în Timișoara, la Muzeul Satului, este prevăzut un Târg de meșteri populari în perioada 5-7 august. În Lugoj sunt două piețe agroalimentare cu program zilnic, iar Oborul de vite, care funcționează și ca târg mixt, este deschis în zilele de marți. În orașele timișene situația se prezintă astfel: Buziaș - piața agroalimentară
Agenda2005-04-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283302_a_284631]
-
Vidac și au cerut slobozenie să scoată o tipografie aici, cu cheltuiala popii Constandin. Eu fiind de față la aceeia... Episcopu nu primii. Primul căruia administrația imperială austriacă îi permite să aducă o tipografie, spune istoricul dr. Ioan Hațegan, este meșterul Mathias Joseph Heimerl, în 1769. Heimerl va și scoate pe 18 aprilie 1771 primul ziar de pe teritoriul României de astăzi, totodată și primul ziar german din afara spațiului german: „Temeswarer Nachrichten”. Pe 15 aprilie 1784, Timișoara cunoaște și primul cenzor, nimeni
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
profesional, acela de a studia trecutul localității, al cărui nume îl prinsese din cronici; „romantismul acestui colț de țară mă atrăgea, - fiica mea cea mare avea nevoie grabnică de aer, de necontenit aer”. Cumpără o grădină și cu ajutorul unor „buni meșteri, plini de tradiție” începe construcția unei clădiri, care va fi inaugurată peste un an - „de Paști”. Momentul va fi retrăit de istoricul Nicolae Iorga peste ani, astfel: „mă încântam, sub pomii în floare, de aburirea vântului proaspăt al dealului și
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
Baumann, a cântat, pe vremea când a fost copil, în corul Domului lui Ștefan (Stephansdom) din Viena. Construirea Domului catolic din Timișoara a fost finanțată și condusă de către Administrația Averii Curții. În acest scop, au fost angajați cei mai buni meșteri în domeniu: Emmanuel Fischer din Erlach (arhitect), Josef Ressler (sculptor), Johann Schöpf, Michael Angelo Unterberger (pictori), Anton Bössinger (aurar), Josef Moser (bijutier) și Johann Hencke (constructor de orgi). Acesta din urmă a construit în Timișoara două orgi - un pozitiv mic
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
Natalia. BISERICA EVANGHELICĂ 22 august - Duminica a 11-a după Sf. Treime. CULTUL MOZAIC 21 august - Șoftim. ( P.A. 1). vă reamintim l Sâmbătă, 21 august, în Piața Victoriei din Timișoara continuă Festivalul Artei Populare, în care își expun lucrările renumiți meșteri populari, iar duminică, 22 august, manifestarea se mută la Valea lui Liman, unde se desfășoară cea de-a 36-a ediție a Nedeii Românilor de Pretutindeni. l În zilele de 21 și 22 august, la Chevereșu Mare are loc primul
Agenda2004-34-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282798_a_284127]
-
depărtare), la Oașa, Valea Sebeșului, a fost, o vreme, însăși casa de vară a lui Mihail Sadoveanu și a familiei sale. Pornim, așadar, pe urmele scriitorului... Ne oprim la Șugag doar pentru a vizita casa-muzeu a lui Nicolae Cernat, vestit meșter popular, ale cărui sculpturi în lemn (căuce, tipare de caș, linguri cu lanț, furci de tors cu aripi etc.) au fost medaliate la numeroase expoziții etnografice din țară și străinătate. Șoseaua asfaltată ne conduce, apoi, în urcuș avântat... Valea Sebeșului
Agenda2004-38-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282903_a_284232]
-
seamăn în literatura noastră, este cel mai mare titlu de glorie al poetului de la Mircesti. Dacă numai atîta ar fi făcut, era de ajuns ca să trăiască pînă la amurgul neamului". S-a întîmplat ca două dintre baladele acestea (Miorița și Meșterul Manole) să devină - prima mai mult decît a doua - printre ceea ce dl Lucian Boia a numit, în revelatoarele sale cărți recente, "mituri fondatoare". Această, evident, datorită intelectualilor care le-au tot comentat și analizat. Miturile fondatoare, după cum ne previne dl
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Toma Alimos și Mihu Copilul. De ce n-ar fi, întreb încă o dată, și comportamentul lor specific etnopsihologiei românești? Numai pentru că Miorița "... coresă" tot de Alecsandri, e superioară estetic? A doua balada, în ordinea importanței, din antologia lui Alecsandri este, desigur, Meșterul Manole. Aici e dezvăluit motivul sacrificiului zidirii, fundamental spațiului etnopsihologic românesc. În monografia să despre această balada, dl Ion Taloș a demonstrat întinsă arie de răspîndire a acestui motiv, mult chiar dincolo de Balcani, descoperindu-l chiar în îndepărtată Indie. Latura
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
care, mai toți analiștii, au descoperit biserică mănăstirii Argeșului. În treacăt fie spus, dl Nicolae Manolescu a observat recent că, de fapt, în balada avem de a face mai mult cu un asasinat decît cu un sacrificiu, pentu că nu meșterul ci soția sa Ana e sacrificata. Dar nu uit că Ana îi era meșterului ființă cea mai scumpă, încît tot o jertfă a zidirii se petrece in balada. E drept, sacrificiul care se află la fudamentele oricărei creații artistice. Și
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Nicolae Manolescu a observat recent că, de fapt, în balada avem de a face mai mult cu un asasinat decît cu un sacrificiu, pentu că nu meșterul ci soția sa Ana e sacrificata. Dar nu uit că Ana îi era meșterului ființă cea mai scumpă, încît tot o jertfă a zidirii se petrece in balada. E drept, sacrificiul care se află la fudamentele oricărei creații artistice. Și, prin această, Meșterul Manole e un mit românesc esențial, chiar dacă nu în întregime fondator
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
sa Ana e sacrificata. Dar nu uit că Ana îi era meșterului ființă cea mai scumpă, încît tot o jertfă a zidirii se petrece in balada. E drept, sacrificiul care se află la fudamentele oricărei creații artistice. Și, prin această, Meșterul Manole e un mit românesc esențial, chiar dacă nu în întregime fondator. Aceste comentarii, cu toate ale sale considerații, sînt prilejuite de apariția, la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui Constantin Mohanu. Dsa, bine cunoscător
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
fantastice, vitejești, haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și unele dintre ele în special, adăugînd o bibliografie selectivă foarte bine gîndită și un glosar temeinic. Miorița, Meșterul Manole, Balade populare românești. Antologie, glosar, bibliografie selectivă și referințe critice alcătuite de Constantin Mohanu. Editură Minerva, 1998.
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
mov cu malacov / Căci Ruth este firește premianta // Și n-are nici un bastonaș întors / Cînd Abraham - muierea că muierea - / Îi bate bombănind cu-n spic de orz / Că nu știu adunarea sau scăderea". Ecouri teutone din orasele-cetăti, chiar si legendă meșterului manole, într-o viziune nouă, tulburătoare, reînviind Levantul, "Africa obscură", "Marea japoneză", "aurul din Saaba", "pieile de focă de la Capul Horn", personaje și năravuri din Molière și Caragiale străbat mereu scenă într-un miraj imagistic greu de egalat. Ceea ce surprinde
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
cerul metafizic, seninătatea greu cucerita a bietului corp postmodern sugerează trecerea (prin renunțare sau orbire) din starea de confuzie în starea de armonie. Dincoace - și nu dincolo - de cositorul oglinzii, gestul imprudent al lui Narcis capătă sensul regenerator al prăbușirii Meșterului Manole: din cenușă relației speculare izvoraște, totuși, sfioasa, tăcută, de nimeni luată în seamă, o "fântână lină / cu apă putină"ă (p. 249). Aș putea continua într-un singur fel, spunând că un fragment din "bietul corp postmodern" (un corp
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
Balade (Cântece bătrânești) 1852, 1853, care vor fi mult întregite în de toți cunoscută Poezii populare ale Românilor (1866), apreciată aproape concomitent în străinătate. Poetul de la Mircesti a pus în circulație în toate ținuturile locuite de români capodoperele Miorița și Meșterul Manole și a dat un studiu fundamental, Românii și poezia lor, în care acordă o mare importanță baladelor. Se știe că Alecsandri a intervenit copios în textul folcloric, fiind prin această, ca și prin considerarea lui că un important izvor
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
conturatul, în român, Hubăr) privesc cu condamnare și dispreț "față Marei", interzicîndu-i s-o vadă, fiind trimis, pentru a o uită, în călătorie îndelungată la Buda și Viena. E drept, lucrurile s-au potrivit. Natl, pentru a căpăta diplomă de meșter trebuia să aibă un stagiu de doi ani perfecționare în alte orașe, unde să-și practice meseria. Părinții s-au grăbit să se folosească de acest prilej, expediindu-l pe Natl mult departe de Persida. Disperat, tînărul decade, apucîndu-se de
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
nou, de astă dată ca atașat de presă pe lîngă guvernul francez de la Vichy, prin februarie-martie 1941. Dar e adevărat că, din studenție pînă ce-a părăsit țara, locul său zilnic de care, cu siguranță, le știe? Episodul cu revista Meșterul Manole e, desigur, adevărat. Dar Vintilă Horia fusese cunoscut în epocă drept un adept al extremei drepte. Ca și în cazul poetului Horia Stamatu, despre care memorialistul precizează că, în octombrie 1940, a devenit "editorialistul oficiosului Mișcării Legionare, în scurta
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
numai două luni am cules și redactat împreună cu Brândușa peste 1500 de pagini. în mai 1997, strânsesem destui bani pentru ca să mă pot apuca de refacerea și îmbunătățirea apartamentului. Până la sfârșitul lui septembrie terminasem aranjarea apartamentului, banii, nervii și răbdarea mioritită. Meșterii români mi-au deschis ochii și m-au făcut să înțeleg că România a fost și va continua să fie a proletariatului, că eu și cei asemenea mie nu ne putem găsi locul în această dictatură. Din cei 16 oameni
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]