671 matches
-
ales pe acela care se străduiește și face totuși ceva! Doamna: Da probabil, nu stiu ce sa spun... eu zic ce am văzut! Apropo, si de ceea ce ziceai cu biserică este posibil să fie construită numai într-un an, pentru că toți erau meșteri buni, fiecare se pricepea la câte ceva și foarte muncitori fiind, atunci când își uneau forțele', lucrau foarte repede. V. : Așa am și eu impresia, iar dovezile scrise mărturisesc anume că construcția bisericii a fost în totalitate îndeplinită doar într-un an
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
Bătrân- Domnul Țării Românești Ostași Radu Alună- Căpitan de Călăreți Popor Un glas Cozia- Fată din popor Mihai- Fiul lui Mircea cel Bătrân Logofătul Neacșu- Șeful Cancelariei Domnești Postelnicu- Cetaș Constantin- Ohanic Vorbură- Cetaș Ursan- Vătaf de plăieși Niculai- Soripcă- Meșteri zidari Zidaru- Stolnici- Comis Dragomira- Viitoarea soție a lui Radu Alună Baatur Djahar- Trimisul lui Timur Lenk Iset Beg- Sol turc Sofronie-Starețul Mănăstirii Cozia ACTUL I POVESTITORUL ( Pe un fond muzical ce sugerează clipocitul apei. Valea Oltului.După lupta de la
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
de pe cal și îngenunche, și vor să se apropie să-i sărute cismele.Domnitorul le face semn să se ridice. Fata în alb este Cozia, se înclină. Meșterii își strâng cușmele în palmele lor bătătorite. MIRCEA CEL BĂTRÂN Ridicați-vă meșteri ce veți înălța aici veșnicia! Voi ce nu cunoașteți vraitul și nimicnicia Nu trebuie să îngenunchiați în fața odăjdiilor domnești, Chiar dacă în ele se află Domnul Țării Românești! Voi sunteți de toate mai presus Căci puterea divină va uns Cu harul
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ARMONII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Armonii Biserica din lemn e meșterită De la acoperiș la temelie. Ea candela credinței ține vie, De secole ferește de ispită. Când soarele pornește spre chindie, Începe toaca jocul ei grăbită, Ca zornăitul boabelor pe sită, Și clopotul cântarea lui târzie. Așteaptă pe colina dintre dealuri Modest
ARMONII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356511_a_357840]
-
se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale. Citește mai mult Ahmed stătea rezemat de peretele prăfuit, cu picioarele întinse sub masa pe care erau orânduite patru șiruri de străchini atent
IOAN ALEXANDRU DESPINA [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale....
IOAN ALEXANDRU DESPINA [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale. - Salam alaikum! îl salută în trecere Abdullah, un vecin ce vindea cușcuș, mechoui, bisteeya și alte mâncăruri în Djma el-Fna, după lăsarea întunericului
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 455, Anul II, 30 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354827_a_356156]
-
un spânzurat de norocul divin. Poate reușești pe altă cale ieșirea din cadavrul în care ai intrat, cu clipele răsucite de singurătate și depresie. Ești o masinarie uzata, aruncată pe maidan, până se gaseste cineva care-i vede rostul, o meșterește cu pricepere metalică încât începe viața să curgă din ea cu o inimă de om. Un fel de eliberare Mâinile tale mari, mângâierea nu știu să o facă, umerii puncte de sprijin mă inhiba. Noaptea în care am căzut pradă
RECENZIE DE BORIS MEHR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354873_a_356202]
-
pe dealuri cară cerul prin trunchiul lui Fiecare popor trebuie în lumină să-și aibă crucea lui astfel el nu este încă născut și pierdut este în ceața istoriei Brâncuși cioplea Coloana Infinită dar el încă nu se născuse tot meșterea de mii de ani ceva la lumină și la infinit Poporul în genunchi pe coaste așteaptă după orizont apariția lui el cântă pe partea cealălaltă a lumii în veci n-avea de gând să vină Ne trebuia o cruce s-
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
scaun țepeni Mai blazați decât acum un ceas Parcă-s niște hoți de pepeni, Ea, își vâră degetul în nas Cântă muzica și, strâmbă Cum deschide soacra sârba Un gitan cântă din drâmbă Iar un altul dintr-un hârb, a Meșterit vreo două tobe Capul lui plin de idei Și aduse pentru probe, Bate... până ies scântei! În zadar priviți la miri Că le-a pus soarta căpestre Se bat socrii din priviri Și se-njură-n gând de zestre! În
NUNTA de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355333_a_356662]
-
miază-zi ale locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din obezi, strânse de șine nituite, meșterite de rotarii locului. Înaintașii acestora întocmiseră roțile chervanelor care rostuiau în preajma Podului Înalt, cu patru veacuri în urmă, cele trebuincioase oastei voievodului Ștefan. Și tot cu boi ca aceștia, cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu soarta celor
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
răul. Mai mult, din dragoste părintească, trecea cu vederea unele năzbâtii, pentru care ar fi trebuit să-l chelfănească, dar care, totuși, dădeau bine la un CV de „bărbat puternic”. Așa se întâmpla când Ștefan împreună cu ceata sa fura cai, meșterea arme de foc sau „demonta” cartușe. Valentin Baștovoi s-a înțeles perfect cu fiul Ștefan. Dar asta doar până în momentul când între ei a intervenit Dumnezeu. Într-o bună zi, când familia Baștovoi era preocupată până peste cap de nunta
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
sau când se mai vărsa din lapte pe masă. Băiețelul se uită când la bunicu', când la mămica și la tăticu' lui, fără să spună un singur cuvânt... Apoi, într-o seară, chiar înainte de cină, tatăl a observat că băiețelul meșterește ceva pe covor. S-a apropiat și a văzut că încearcă să cioplească o bucată de lemn. - Ce faci tu acolo, l-a întrebat tatăl duios. Băiețelul și-a ridicat ochii mari spre tăticul lui și i-a răspuns la fel de
BLIDUL DE LEMN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346088_a_347417]
-
Nuante > VIORI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015 Toate Articolele Autorului VIORI Niște scânduri care sună, Ce au coardă, dar și sună! Unii le numesc viori, Aduse din albii nori! Să le mângâie scripacii, Meșterindu-le ca vracii! În termen mai popular, Unealtă pentru lăutar! Dar în fiecare seară, Ascult sunet de vioară! Referință Bibliografică: VIORI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1649, Anul V, 07 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
VIORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368925_a_370254]
-
venit și noi odată, la mulți ani cu sănătate...” Cu teama și crisparea care domnea, un început de destindere începuse să apară pe fețele ascultătorilor. Se trezeau amintiri dragi dintr-o viață îngropată dar nu uitată. Titi („mama Titi”), care meșterea ceva în umbra patului, ne zice deodată „dar la mine nu veniți?” Noi atâta așteptam. Chiar ni se ridicase tonul la fraza „Domnul Sfânt să ne ajute, la covrigi și la nuci multe”. De sub basmaua lui Titi apar niște covrigi
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
am ieșit greu din iarnă, rebegiți de frig, și condițiile noastre de viață la gazdă deveniseră mult mai grele din această cauză. Ne găteam și încălzeam demâncarea pe un reșou din cele ce se faceau împrovizat, pe atunci. Ni-l meșterise o cunoștință electrician. Se ardea mereu siguranța și o înlocuia Gioni că amicul electricianul îl învățase cum se face.Gioni era pasionat de electrotechnică și fizică pe atunci,și-a continuat studiile în acest câmp devenind ceea ce visa. În privința necazurilor
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
Mehedinți, este reprezentată de Ghiura Iancu, Cățea Maria, Gârboveanu Gheorghe și impresionează prin simplitate cromatică, pe fondul alb spre bej fiind aplicată o linie șerpuită, de culoare roșie. Din localitatea Baia Mare, județul Maramureș, vin la târg să își prezinte produsele meșteri precum: Chira Vasile, Bledea Doina, frații Cornel și Liviu Sitaru, cât și ceramistul artist Bledea Simona. În expozițiile dumnealor pot fi întâlnite atât obiecte de ceramică tradițională, cât și modernă, realizate după modele vechi românești sau după modele săsești. Printre
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
EXIL ÎN RAMA UNEI ÎNTREBĂRI, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 812 din 22 martie 2013. N-am anotimpuri sînt trecătoare, am sufletul plin de mesteceni și de tine făcînd bătături în palmă laolaltă cu vuietul mării tot meșterind la aripi pentru noi că nu mai țin minte cine sînt de ce mă aflu aici și de ce coboară asupra mea arsura ochilor tăi... Tu ce număr porți la aripi ? Citește mai mult N-am anotimpurisînt trecătoare,am sufletul plin de
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
sînt de ce mă aflu aici și de ce coboară asupra mea arsura ochilor tăi... Tu ce număr porți la aripi ? Citește mai mult N-am anotimpurisînt trecătoare,am sufletul plin de mesteceniși de tine făcînd bătături în palmălaolaltă cu vuietul măriitot meșterind la aripipentru noică nu mai țin minte cine sîntde ce mă aflu aiciși de ce coboară asupra meaarsura ochilor tăi...Tu ce număr porți la aripi ?... XXXIII. ECHINOCȚIU DE TOAMNĂ, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 772 din 10
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
conținând inovări abile, conexe cinematografiei, maestrul Petru Bălan a colindat glia moșilor și strămoșilor săi spre a releva ochilor odihniți (ai celor fără harul și puterea lui de dăruire) chipul lumii Cerului, așa cum a fost închipuit jos, pe pământ, de meșterii cei aleși de Domnul să zidească, să cioplească, să zugrăvească lumea nevăzută a Sa. Și ca văzând noi toate acestea, să ne minunăm de câtă avere a făcut poporul român din Basarabia (și din alte locuri străine, unde l-a
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
o întâmplare și mai rară. * Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. * Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) * Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor. Când devine deșteptul înțelept? Când începe să se preocupe și de ceea ce a
INSOMNII ÎMBLÂNZITE (SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (VIII) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369541_a_370870]
-
2017 Toate Articolele Autorului ....molcom și blând se înalță glasul greierilor spre cerul nopți iar adierea vântului încetează presimțind sosirea lui Ionică. Eternul visător se apropie de mică dumbrava poleita de lumină luni și se așează pe o buturuga și meșterind la pipa lui,nu observă că din tufișuri,rivalul său îl privește uneltind și așteptând momentul prielnic când se va bucura de plăcerea răzbunări și auzind zgomot de pași,rivalul se întinse în spatele tufișului în timp ce,Ionică,după ce-și aprinse
PLECA-VOI SPRE NECUNOSCUT!... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352779_a_354108]
-
cu lemnul de la vecinul său Iordache Ionescu, plecat de mult la Domnul, imbold necesar ca să poată îndrepta acum asupra substanței oferite de arborii pădurii toată experiența dobândită în prelucrarea metalului. Și-a convertit sculele și utilajele avute și și-a meșterit altele, unele expres pentru măsura grinzilor ce urmau a fi încorporate mărețului edificiu ce urma a fi înălțat. Meșterii necesari echipei sale s-au adunat repede ( î ntre ei fiind și Cristian Paiu și Mihail Ciocoiu ) și, nota bene, au
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
atâtea - de abjecție și ticăloșie, încât e foarte greu să ne definim termenii, spre a ne înțelege cât mai bine. Dar nu cred că e prea multă nevoie de clarificări, căci fiecare dintre noi păcătuim. Aș spune chiar că suntem meșteri iscusiți. Numai că păcătuim într-un fel sau altul. Unii într-un fel, alții - în altul. Așa și Dorel Schor. Are el, nu spun nu, destule păcate, pe care le face dezinvolt și, cred, inconștient, dar păcatul său cel mai
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]