365 matches
-
simularea este un principiu destructurant al lumii și al realității, la Deleuze și Guattari interconectarea este un principiu structurant într-un univers al destructurării și al destabilizării. Ansamblul mașinic nu este conceptualizat, în această orientare, nici din punct de vedere mecanicist, nici din punct de vedere vitalist, ci dintr-o perspectivă de metisaj al acestora: mașina nu este restricționată la limitele unei existențe unilaterale (tehnologiceă, la o colecție de părți funcționabile într-un întreg sau la o analogie cu corpul uman
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să permită identificarea, controlul acestora (Foucault, 1979, pp. 5-21). Analiza rolului guvernării vizavi de societatea civilă variază în funcție de abordarea filosofică a autorilor acestor analize. Dezvoltarea statului birocratic a fost acompaniată de apariția a două mari teorii ale statului: (1) teoria mecanicistă și (2) teoria organică. În teoria mecanicistă, guvernarea este interpretată ca o activitate necesară pentru menținerea ordinii în societate. Guvernarea este un mecanism și un scop, statul este expresia legii, iar legea este ilustrarea perfectă a raționalității. Fără o ierarhie
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
pp. 5-21). Analiza rolului guvernării vizavi de societatea civilă variază în funcție de abordarea filosofică a autorilor acestor analize. Dezvoltarea statului birocratic a fost acompaniată de apariția a două mari teorii ale statului: (1) teoria mecanicistă și (2) teoria organică. În teoria mecanicistă, guvernarea este interpretată ca o activitate necesară pentru menținerea ordinii în societate. Guvernarea este un mecanism și un scop, statul este expresia legii, iar legea este ilustrarea perfectă a raționalității. Fără o ierarhie puternică impusă de stat, interesele individuale pot
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
organizațională, care operează atât orizontal cât și vertical, iar coordonarea se face prin aranjamente mutuale și nu prin comandă (Lindblom, 1965). În cadrul analizei comparative între cele două forme organizaționale, Burns și Stalker (1961) au relevat două forme organizaționale distincte: forma mecanicistă și cea organică. Forma mecanicistă (ierarhie în sensul teoriei clasice a lui M. Weber). Această formă organizațională pune un accent deosebit pe importanța specializării, ca mijloc de creșterea eficienței și, în consecință, în acest tip de organizație există o puternică
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cât și vertical, iar coordonarea se face prin aranjamente mutuale și nu prin comandă (Lindblom, 1965). În cadrul analizei comparative între cele două forme organizaționale, Burns și Stalker (1961) au relevat două forme organizaționale distincte: forma mecanicistă și cea organică. Forma mecanicistă (ierarhie în sensul teoriei clasice a lui M. Weber). Această formă organizațională pune un accent deosebit pe importanța specializării, ca mijloc de creșterea eficienței și, în consecință, în acest tip de organizație există o puternică diviziune a sarcinilor care sunt
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
accentuate și, de obicei, iau forma echipelor de proiect. Leadership-ul de top va fi orientat mai degrabă spre facilitarea coordonării orizontale decât spre comanda și controlul vertical. Forma organizațională organică poate fi reinterpretată în termenii teoriei matematice a rețelei. Forma mecanicistă, așa după cum menționează Burns și Stalker (1994), corespunde unei rețele interne împrăștiate, cu grad redus de conexiuni și dominate de relații asimetrice. În schimb, forma organică este caracterizată de o rețea densă, un grad ridicat de conexiuni și o dominare
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cazul pluralismului rețelele de politici implică o multiplicitate a organizațiilor cu suprapuneri jurisdicționale. Conceptul de rețea de politici este construit pe aceste distincții între pluralism și corporatism. Organizațiile din rețelele de politici sunt organizații tip rețea: organice mai degrabă decât mecaniciste, heter-ierarhice, mai degrabă decât ierarhice, difuze și sociale, mai degrabă decât impersonale și discrete. Afirmațiile anterioare rămân valabile și în cazul asociațiilor societale sau agențiilor publice, confirmarea ideilor fiind conferită de posibilitatea aplicării lor, inclusiv în cazul organizației macrostructurale a
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
asupra unităților de planificare și administrare a rețelelor de politici, în sensul că acestea sunt echipe de proiect multiorganizaționale care transcend granițele dintre public și privat, traversează diferite departamente guvernamentale și jurisdicții verticale și orizontale ale statului. Tranziția de la forma mecanicistă la forma organică este corespunzătoare unei deplasări de la „programe”, în care staff-ul este dedicat procesării sarcinilor de rutină către „proiecte”, unde participanții-cheie trebuie să adopte un alt comportament în conformitate cu natura proiectului. Relațiile many-to-many și traversarea legăturilor funcționale depind de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de guvernanță în care atât statul, cât și organizațiile societale sunt dezagregate vertical și orizontal (ca în pluralism), dar legate între ele prin cooperare (ca în corporatism). Structurile organizaționale care compun rețelele de politici sunt organizații organice mai degrabă decât mecaniciste, ceea ce presupune că atât cunoștințele, cât și inițiativele sunt descentralizate și larg distribuite în cadrul rețelei. Relațiile orizontale în cadrul organizațiilor și dincolo de granițele acestora sunt, cel puțin, la fel de importante ca relațiile verticale, iar relațiile organizaționale urmăresc, în general, un pattern many-to-many
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
numai inutile, ci chiar periculoase, un set de măsuri ce a asigurat succesul companiei X putând ușor determina falimentul companiei Y. Henry Mintzberg identifica șapte structuri fundamentale organizaționale ale companiei, care se pot întrepătrunde la nivelul unei societăți comerciale: antreprenorială, mecanicistă, de tip holding, profesională, inovațională, misionară și politică<footnote Mintzgerg, Henry, Le management. Voyage au centre des organisations, Éditions d’Organisation, Paris, 1999 (traducere după ediția în limba engleză din 1989). footnote>. Recomandăm cititorului interesat lucrările profesorului canadian ce tratează
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
să dispară, ceea ce implică un nivel ridicat de vulnerabilitate al acesteia. Un butic de succes, devenit după un timp lanț de magazine, cu filiale în numeroase orașe, condus de fondatorul acestuia, constituie un exemplu al acestui tip de organizație. Organizația mecanicistă constituie acel tip de organizație caracterizată printr-o birocrație centralizată: procedurile sunt formalizate, munca este specializată, diviziunea muncii este dusă la extrem, ierarhiile sunt extrem de importante. Conducerea este asigurată prin mijloace de standardizare a muncii. De obicei, aceste organizații sunt
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
în ansamblu, în perioada 1947-1989. Un exemplu de organizație de tip holding îl constituie companiile-conglomerate multinaționale. Compania de acest tip este condusă ca un portofoliu de investiții în valori mobiliare. Diviziunile (filialele) acționează de multe ori ca organizațiile de tip mecanicist. O astfel de organizație o constituie Ferruzzi Group, cu sediul în Italia, alcătuită din aproape 500 de întreprinderi, din domenii precum producerea de mase plastice, medicamente, materiale de construcții, industria alimentară, poligrafie, ferme agricole, transport naval, bănci și asigurări etc.
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
organizațiile. Ca urmare, și managementul financiar specific este diferit (vezi studiul de caz 2.1). Studiul de caz 2.1. Management financiar diferit pentru organizații de tip diferit Să presupunem că managerul financiar (de succes) al unei companii de tip mecanicist - un șantier naval - se angajează spre finalul carierei la o companie cu profund caracter inovațional - un institut de cercetări. El încearcă să aplice câteva dintre principiile de lucru care l-au consacrat. Astfel, el va opera pe baza următoarelor principii
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
a rezultatelor angajaților în funcție de planificare; - decontarea cheltuielilor numai dacă ele au fost justificate printr-un rezultat util companiei; - raportarea periodică a rezultatelor de către angajați, pentru rațiuni de control. Toate aceste principii pot fi ușor justificate într-o organizație de tip mecanicist, de foarte mari dimensiuni, în care este necesar un judicios proces de control. Este motivul pentru care aceste rapoarte sunt utile, mai ales că sunt comod de întocmit. Dat fiind că procesul de producție este relativ previzibil, în bune condiții
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
credeau mult în știință ca sursă de cunoștințe obiective și sigure, capabile să ofere răspunsuri politicienilor. J.S. Această convingere s-a atenuat mult ulterior. Membrii grupului au evoluat. Cred că le era teamă să nu cadă într-o interpretare pur mecanicistă. Edgar Morin a jucat cu siguranță un rol în această evoluție, opunîndu-se simplificării extreme a interpretărilor. B.C. S-au prezentat adesea concepții ci-bernetice în Grupul celor Zece. Nu erau foarte mecaniciste? J.S. Cibernetica însemna pentru mine studiul sistemelor capabile să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
era teamă să nu cadă într-o interpretare pur mecanicistă. Edgar Morin a jucat cu siguranță un rol în această evoluție, opunîndu-se simplificării extreme a interpretărilor. B.C. S-au prezentat adesea concepții ci-bernetice în Grupul celor Zece. Nu erau foarte mecaniciste? J.S. Cibernetica însemna pentru mine studiul sistemelor capabile să se elibereze de fenomenele contingente. Un sistem mecanicist avea posibilitatea de a scăpa de constrîngerile întîmplă-toare ce îi puteau modifica finalitatea. Se prezentau modele mecaniciste ale funcțiilor umane, dar nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
rol în această evoluție, opunîndu-se simplificării extreme a interpretărilor. B.C. S-au prezentat adesea concepții ci-bernetice în Grupul celor Zece. Nu erau foarte mecaniciste? J.S. Cibernetica însemna pentru mine studiul sistemelor capabile să se elibereze de fenomenele contingente. Un sistem mecanicist avea posibilitatea de a scăpa de constrîngerile întîmplă-toare ce îi puteau modifica finalitatea. Se prezentau modele mecaniciste ale funcțiilor umane, dar nu-mi amintesc să fi afirmat cineva că e vorba de mecanismul acțiunii vieții. Se spunea cel mult că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Grupul celor Zece. Nu erau foarte mecaniciste? J.S. Cibernetica însemna pentru mine studiul sistemelor capabile să se elibereze de fenomenele contingente. Un sistem mecanicist avea posibilitatea de a scăpa de constrîngerile întîmplă-toare ce îi puteau modifica finalitatea. Se prezentau modele mecaniciste ale funcțiilor umane, dar nu-mi amintesc să fi afirmat cineva că e vorba de mecanismul acțiunii vieții. Se spunea cel mult că rezultatul unei funcții asumate de către un organ putea fi reprodus de un anumit simț mecanic. Am avut
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
emergenței e foarte importantă. Luați de exemplu neuronii, care "se-cretă" acțiuni, gînduri. Dacă se consideră că emergența unei populații de neuroni e cea care conduce la un anumit comportament, e foarte dificil să nu spui: asta e o concepție mecanicistă! Fessard, la ale cărui cursuri de neurofiziologie am asistat cînd eram la SNECMA, a spus o frază care m-a surprins mult: Nu există nici un neuron pontifical". Cu alte cuvinte, comenzile cerebrale nu pot fi reduse la ceva mai mic
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fondat pe teoriile auto-organizării, auto-poiezei și autonomiei. Von Foerster, apoi Umberto Maturana, Francisco Varela și Henri Atlan au dezvoltat aceste teorii în cadrul lucrărilor lor din domeniul biologiei sau al bioinformaticii. În 1969, fuseseră emise critici severe ca reacție la aspectele mecaniciste prezentate de unii ciberneticieni și, la simpozionul Alpach, organizat de Arthur Koestler pe tema Dincolo de reducționism, numeroase obiecții au denunțat știința mecanicistă și reducționistă, concepția despre creierul văzut ca un computer, biologia moleculară, behaviourism-ul, psihanaliza. Acest simpozion a pus în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lucrărilor lor din domeniul biologiei sau al bioinformaticii. În 1969, fuseseră emise critici severe ca reacție la aspectele mecaniciste prezentate de unii ciberneticieni și, la simpozionul Alpach, organizat de Arthur Koestler pe tema Dincolo de reducționism, numeroase obiecții au denunțat știința mecanicistă și reducționistă, concepția despre creierul văzut ca un computer, biologia moleculară, behaviourism-ul, psihanaliza. Acest simpozion a pus în valoare știința generală a sistemelor; gîndirea sistemică era reprezentată aici, printre alții, de Ludwig von Bertalanffy, iar tema auto-organizării era dezvoltată și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
perspectiva noastră asupra lumii se schimbă la lumina cunoștințelor noastre. Perspectiva echilibrului ar putea părea că justifică liberalismul economic. Cea a distrugerii creatoare cere intervenția armonizantă a puterii publice. Întrebarea pusă lumii se schimbă și ea odată cu timpul. Cu paradigmele mecaniciste (Newton), sau termodinamica (în sensul pe care îl are la Carnot), universul, viața sînt asimilate unor mașini orologiul, mași-na cu aburi și ne punem întrebări privind modul de funcționare a mașinii. Mod de funcționare înseamnă repetiție; ne limităm, deci, la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
înțeleagă complexitatea omului și a lumii. În Paradigma pierdută, publicată în 1973, recunoaște contribuția Grupului celor Zece la orientarea noilor sale lecturi și, prin Jacques Sauvan, la descoperirea unei "cibernetici care, departe de a fi o reducere simplistă la scheme mecaniciste, reprezintă, dimpotrivă, o introducere în complexitate". În această carte, pe care o scrie pe cînd participa la Grupul celor Zece, Edgar Morin insistă asupra ideilor de auto-organizare și de complexitate și propune, în locul paradigmei ce opune natura și cultura, una
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
preocupări privind esența și legile dezvoltării istorice la preocupări de epistemologie și metodologie a științelor, o dată cu eroziunea viziunii mecanicist-metafizice asupra istoriei și, legat de aceasta, a conceperii textului istoric drept <<oglindire pasivă>> a istoriei reale" (ibid., p. 54). Asupra aplicării "mecaniciste" a unui model metafizic de către Hegel, ca și asupra "pasivității" pozitiviste vom reveni. În sensul reconcilierii despre care vorbeam, se pronunță și René Wellek. După opinia cercetătorului american, Dilthey a căutat "să construiască o punte între emoționalismul romantic și expresionismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și cealaltă școală, care grupează alt grup de descriptiviști, ce a preluat de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții este Edward Sapir. Lingvistica structurală
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]