367 matches
-
mondială a ajuns să fie mai important, în secolul XX, decât riturile de trecere ale națiunilor. Viitorul se configurează în coordonatele mondializării conștiinței istorice a întregii umanități. Știm astăzi cu toții ceea ce secole la rând adepții unei ontologii atomiste sau cosmologii mecaniciste au vrut să nege: principiul inseparabilității în experiența holistică a lumii. Fără să ignore riscul pierderii în detaliu, nici amatorii, nici profesioniștii istoriei n-au abandonat ideea unei viziuni panoramice asupra umanității. Pentru a înțelege cum am ajuns aici, breasla
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apare drept Cel care, „bogat fiind, pentru voi a sărăcit, ca voi cu sărăcia Lui să vă îmbogățiți” (II Corinteni 8, 9). În sfârșit, o privire filozofică poate întrevedea în Călătorul heruvimic refuzul înțelegerii Providenței prin prisma unui model cosmologic mecanicist sau determinist, cel pe care revoluțiile științifice ale veacului al XVII-lea l-au promovat, întărind ideologia „religiei naturale” și deismul antiteist. Angelus Silesius propune, pe urmele unui Grigorie de Nazianz sau Maxim Mărturisitorul, o recepție de natură poetică a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de asemenea, o oarecare ierarhie a valorilor și un cult al elitei, bazat, aș spune, pe un tainic principiu ontologic, sau, mai degrabă, "teologic". Spiritul indian, atît de profund în cugetarea sa, era cu neputință să nu surprindă acest aspect mecanicist, fatalist, al vieții terestre. Pentru el, totul e într-o înlănțuire cauzală perfectă, într-un determinism de fier. Întreruperea unui astfel de lanț cauzal e ținta supremă a înțeleptului. Dacă existența actuală, ea însăși, e consecința unei acțiuni dintr-o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
existența unor structuri, a unor combinații de fenomene psihice care pot fi observate și supuse unei analize științifice, același termen presupune în egală măsură un mod de funcționare asemănător cu cel al unei mașinării, trimițând prin urmare la o viziune mecanicistă asupra apărării eului. Se cuvine să menționăm în acest context că, în dialogurile sale cu A. Freud, Sandler - atunci când abordează diferența dintre motivele apărării și mecanismele de apărare ca atare - vorbește de acestea din urmă ca despre „un gen de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aparține ființei vii și nu este o simplă abstracție metafizică sau o forță vitală, divină. După cum forma nu poate fi despărțită de materie, nici intenția nu poate fi ruptă de organismul viu. Din această perspectivă aristotelică sunt depășite toate concepțiile mecaniciste și idealiste ale vremii. 7. Activitatea mentală Aristotel a explicat felul în care are loc dezvoltarea intenționalității, care se produce în strânsă legătură cu efectuarea actului de cunoaștere. Scopul intenționalității umane, spre deosebire de cea a animalelor, este nu numai reflectarea formelor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un fel cauzal nou, inconfundabil diferit. S-au născut astfel nu doar condițiile, ci și mijlocul logic și conceptual pentru ca oamenii să gândească și inductiv, pentru ca fenomenele din natură și societate să fie înțelese și explicate dintr-o perspectivă cauzală, mecanicistă. 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei Un gânditor care "a pus umărul" la trezirea și dezvoltarea interesului pentru gândirea mecanicistă, de explicare în acest fel a fenomenelor naturale, a fost Galileo Galilei (1564-1642). Galilei a contribuit la fundamentarea unei
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să gândească și inductiv, pentru ca fenomenele din natură și societate să fie înțelese și explicate dintr-o perspectivă cauzală, mecanicistă. 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei Un gânditor care "a pus umărul" la trezirea și dezvoltarea interesului pentru gândirea mecanicistă, de explicare în acest fel a fenomenelor naturale, a fost Galileo Galilei (1564-1642). Galilei a contribuit la fundamentarea unei noi ordini geometrice de gândire a fenomenelor naturale, a celor cosmice și pământene. În accepțiunea sa, ideile se pot valorifica doar
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
noului mod de explicare a fenomenelor naturale și a celor sociale. 4. Dualismul cartezian Un fondator distinct al noii filosofii postmedievale a fost René Descartes (1596-1650). Acesta a pus bazele perspective noi de gândire în științele naturii și sociale: explicarea mecanicistă a fenomenelor. Descartes a conceput o filosofie în care materia și gândirea sunt considerate a fi de rang egal, cu substanțialitate proprie și independente una de alta, pe care doar dumnezeirea le poate uni. Un dualism evident, însă pe deplin
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
superioară celei rezultate din condiția socială de iobag. În acel cadru social s-a născut creația filosofică a lui Descartes, cu trăsăturile ei distinctive. 1. Descoperirea suportului mecanic reflex al activității psihice Cunoașterea psihologică identifică în Descartes pe părintele său mecanicist clasic, descoperitorul suportului mecanic reflex al activității psihice. În plus, din punct de vedere metodologic, el a contribuit la preschimbarea vechii concepții despre suflet într-una despre conștiință. Omul devenea conștient de propria sa forță în fața naturii și a societății
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nivelul cunoștințelor despre funcționarea sistemului nervos încă nu se putea compara cu cel al informațiilor deținute asupra circulației sanguine. Puteau fi invocate aici doar condițiile organice comune, pentru că în raport cu influența condițiilor de viață diferențele deveneau insurmontabile. Noul mod de gândire mecanicist contravenea celui aristotelic, convertit în credo-ul scolastic, conform căruia viața sufletească ar influența în mod divin manifestarea vieții. Noul mecanicism a susținut că funcționarea aparatelor, a organismului în sine este suficientă deja pentru a deosebi viul de neviu. Iar
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asociației din creier este diferită de cea păstrată din perioada elenă antică. După Hartley, ea are fundamentare mecanică cauzală, este un fenomen corporal la fel de empiric ca și celelalte. Asociația din creier un fenomen sufletesc primea astfel nu doar o explicație mecanicistă, de a se produce în raport cu legile mecanicii, ci și o reprezentare empirică, larg accesibilă oamenilor. Istoria cunoașterii științifice a recunoscut meritele lui Hartley în această direcție -explicarea empiristă a fenomenelor naturale și sufletești. Atașamentul său la această tendință de gândire
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
articulată, cu care să fie explicate deopotrivă fenomenele naturale și cele pe care omul le trăia, cuceritor în această natură. Pe această linie s-a înscris activitatea lui Julien Offray de La Mettrie (1709-1751), medic francez, autor al unei ingenioase soluții mecanicist mașiniste de explicare a vieții sufletești. Prin La Mettrie, termenul de "mașinărie" a intrat în conștiința oamenilor, și de atunci a cunoscut nenumărate transformări. De atunci a fost interpretat ca un lucru concret, ca un sistem material distinct și bine
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cupla spiritualitatea germană cu emulația curentului renascentist al epocii, în măsură să răspundă și exigențelor cauzei iluministe a vremurilor care erau în prag să răsară. Leibniz a fost un reprezentant de excepție al acestei societăți, care și-a asumat spiritul mecanicist ce se distribuise în țările vecine, asumare realizată, însă, prin păstrarea hegemoniei activității spirituale evlaice asupra corpului. Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-1716) a fost alături de progresele de atunci ale lumii moderne, a creat o teorie filosofică în acord cu progresele
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organizare, de ordonare ierarhică a elementelor, disponibilă unei neîntrerupte perfecționări. Pe această scară ierarhică el a deosebit nivele distincte de organizare. Unul este propriu animalelor, care în viziunea lui au însă suflet. Nu sunt doar simple automate, cum descrie soluția mecanicistă carteziană. Nivelului uman îi este proprie rațiunea, care permite combinarea în alt fel a lucrurilor, permite asocierea elementelor, fenomenelor care îi leagă pe oameni între ei. Aceste asociații, la rândul lor, ascultă de legi de organizare proprii ; prin memorie și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru cunoașterea științifică a vremii, a cărei însemnătate a răzbătut dincolo de sistemul biologiei. Astfel, a devenit tot mai clar că dezvoltarea surprinsă în sistemul viu se poate extinde și aplica și asupra sistemului neviu, fizic sau chimic, unde simplista explicație mecanicistă a ajuns nesatisfăcătoare. În monumentala sa lucrare Originea speciilor, care a apărut în 1859, Darwin a explicat cauzalitatea vieții din natură pe baza strictei interacțiuni dintre proprietatea de direcționare și fenomenul dezvoltării. Fără această raportare, cercetătorul este nevoit să se
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spinării, lucrare care a apărut în 1853. După teoria reflexului de până atunci, se puteau explica doar reacțiile nerv-mușchi. Acestea însă erau prea puțin reprezentative pentru ansamblul relațiilor adaptative ale organismului cu mediul înconjurător. Reflexul interpretat în acest cadru îngust, mecanicist nu putea explica multitudinea de relații funcționale mediate de sistemul nervos. Din această schemă lipseaau influența multiplă a condițiilor de mediu, variațiile stimulente ale acestora. Era o schemă care se referea la o activitate neuronală izolată de influența condițiilor de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
era deja făcută, iar cercetările care au urmat au completat acest gol lăsat de Pflüger. 4. Contribuția lui Hermann von Helmholtz Fiziologia modalităților senzoriale a fost profund influențată de noua concepție evoluționistă, care a surprins-o în rigiditatea soluțiilor ei mecaniciste inițiale. Drept rezultat s-a postulat creșterea însemnătății mediatoare a sistemului nervos, considerându-se că acest lucru putea oferi soluții pentru explicarea fiziologică a reflectării senzoriale. În acest sens, s-a început prin formularea unor noi categorii conceptuale prin care
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de acest fel s-a încercat realizarea necesarei deschideri de perspectivă, implicarea de noi instrumente și mecanisme indispensabile pentru explicarea recepției senzoriale, pentru evidențierea rolului activităților de mișcare. Din perspectiva concepției evoluționiste, se adeverea tot mai mult faptul că soluțiile mecaniciste nu că erau false, dar se dovedeau generatoare de contradicții și, în final, sfârșeau tot în dualism. Un astfel de capăt de pod l-a reprezentat la acea vreme încercarea de a demonstra reflexologic existența unei "scări" după care se
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
proprii reflectării senzoriale, localizată la nivelul receptorilor, al organelor de simț, al mecanismelor de producere a mișcărilor ochilor etc. Nu se ajunsese încă la postularea existenței unor procesualități neuronale excitatorii distincte, de implicare procesuală directă a sistemului nervos. Din perspectivă mecanicistă încă nu se reușise detașarea și identificarea legăturilor dintre fenomenele subiective ale reflectării senzoriale (de un fel sau altul) și procesualitatea nervoasă, mediatoare implicată. Pe de altă parte, dintr-un trecut îndepărtat, acționa tot mai apăsătoare necesitatea explicării dependenței imaginii
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
știința care anterior soluționase multe din problemele de bază necesare înființării psihologiei. Era domeniul care-l apropia, dar care l-a și despărțit definitiv de dascălul și șeful său de odinioară, Helmholtz. Pe acesta, Wundt l-a asimilat în accepțiunea mecanicistă a vremii, lăsând totodată deschisă ușa spre considerarea acelorași procese fiziologice dintr-o perspectivă mai largă, ca fapte de conștiință. Era o deschidere în care se accepta că, nu doar organismul este capabil să decidă asupra producerii reflectării psihice, că
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mentale a avut unele puncte tari și altele slabe. Punctul tare a constat în forța investigativă și metodologică, de a fi sesizat caracterul legic al activității respective, de îmbogățire legică a experienței individuale, ignorată de predecesori sau considerată doar simplist, mecanicist. Practica repetabilității și ordonarea în timp a elementelor, de asemenea, reprezintă baza controlului exercitat, control care poate avea loc în diferite moduri. Această disponibilitate coordinativă, de articulare a acțiunii în raport cu însemnătatea descoperită a cuvântului asociat, nu este o ficțiune, ci
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de astă dată interrelația organism mediu era concepută în termenii darwinieni, diferiți de cei anteriori proprii concepțiilor fixiste și preformiste. Era un efort de unire a forțelor în condițiile în care la acea vreme era încă în mare vogă concepția mecanicistă a lui La Mettrie asupra psihicului, precum și cea a lui Hall, în care termenul de adaptare cuprinde progresiv și semnificația fenomenului de învățare. Sunt probleme care la începutul secolului al XX-lea au devenit obiect al cercetărilor de psihologie animală
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Au fost contribuții care au avut rolul lor istoric pentru studierea experimentală a elementelor senzoriale ca date primare ale acțiunilor conștiente, a căror producere era dependentă de substratul morfologic și anatomic al organului de simț. Era un mod de gândire mecanicist caracteristic, care considera organismul asemenea unui sistem izolat, cu trasee nervoase preformate, a căror excitabilitate este decisă fizic la nivelul centrilor nervoși. Din perspectivele teoriilor fiziologice și psihologice ale epocii un asemenea mod de gândire s-a dovedit a fi
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de studiere a reactivității motorii, de explicare pe această bază a fenomenelor de conștiință. Era o perioadă în care sistemul behaviorist făcea masive încercări de împrumut a legilor din domeniul științelor naturii, cu deosebire din biologie. Încă domina vechiul determinism mecanicist, cauza comportamentului încă se suprapunea peste cea care punea organismul în mișcare, de unde trebuiau desprinse obiectivele specifice doar comportamentului, cele privitoare la direcționarea acestuia, orientarea cu scop al activității, învingerea obstacolelor, depășirea situațiilor problematice naturale sau experimentale, răsturnarea acestora în favoarea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
potrivit căruia „Orientul și Occidentul european sunt de neînțeles numai prin unul din cele două fenomene originare, fiecare din acestea este de nedespărțit de spațiul terestru care l-a născut, dar și steril, câtă vreme celălalt nu a azvârlit paideuma mecanicistă ajunsă în stadiul de sămânță coaptă”. Cunoscutul filosof și istoric al culturii avea să elaboreze ideea dependenței de spațiu a culturii, precum și ideea organicității ei, prezentând astfel în imagini inteligibile pentru intelect ceea ce metafizica nu putea împărtăși direct conștiinței. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]