232 matches
-
Hașdeu alături de Dimitrie Cantemir și Ion Heliade Rădulescu, așa cum aprecia criticul și istoricul literar ieșean Mihai Dragan{\cîte 88}. Cum este cunoscut, în ultima parte a vieții se cufunda în singurătate și experiențe spiritiste (expuse în cartea Sic cogito). Prezența medalistica a lui Hașdeu este semnalată în lucrarea bucureștenilor Buzdugan-Niculiță{\cîte 89}., pe medalia celui de Al X-lea Congres Internațional al Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuala de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în Germania și în Franța, isi leagă primii doisprezece ani
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
se știe, în preajma batjocoririi și asasinării bestiale a savantului la 27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului. O realizare medalistica din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie și Arheologie „Prahova”, prezintă pe avers (fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe revers (fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
București, precum și, prin activitatea de un sfert de secol, ca secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene. Calitatea de președinte al Societății Numismatice Române, cu care a fost reinvestit în anul 1958, a fost un prilej pentru omagierea medalistica a celui ce fusese o perioadă îndelungată de timp în conducerea acesteia. Medalia (bronz, 60 mm) a fost modelată de Haralamb Ionescu și are în câmpul central chipul academicianului în profil spre stânga, cuprins într-o bandă, mărginita de c
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lui Sergiu Celibidache, și-a împlinit destinul genialității pe pamant german, după cum s-a întâmplat cu Brâncuși, în Franța, cu Henri Coandă, în Anglia, cu George Emil Palade, în SUA și cu atâția și atâția alții în alte țări. În medalistica românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după machetă sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante - una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătură
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după machetă lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptam imaginea medalistica că pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativa a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuita pe două rânduri ION IONESCU DE LA BRAD / 1891-1991. Ținută vestimentară a savantului este alcătuită din haină cu revere
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Fete{\cîte 97}. Această construcție încântă privirea cu linia ei zvelta și totodată cu impresia de masivitate pe care i-o dă dimensiunea și i-o accentuează rezaliturile dispuse central și la îmbinarea dintre laturi. Edificiul devine obiect de reflectare medalistica în anul 2002 când instituția pe care o găzduiește a sărbătorit 90 de ani de învătământ agronomic universitar la Iași. Pe aversul medaliei realizată în anul respectiv (fig. 50av) edificiul este prezentat dintr-o inspirată perspectiva care-i sporește notă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Pe revers este o bandă, mărginita de cercuri liniare, cu legendă CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverența
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ale savantului, pe ani și numele inițiatorului care ocupă un sfert din suprafața acesteia. Alte rațiuni decât cele strict comerciale nu credem că motivează apariția plachetei, din moment ce aceasta nu aduce absolut nici o noutate, nici că mesaj și nici că realizare medalistica. De altfel, tendința această mercantila se poate ușor sesiza nu numai la Bîrlad, ci și la Botoșani, Suceava, într-un fel sau altul în mai toate zonele țării, fără a o întrece însă pe cea din capitală. Dar despre această
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
timpului s-a retras aici. Vom cita doar câteva dintre acestea: Nicolae Iorga, George Enescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a și murit aici, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea și, bineînțeles, Ion Cantacuzino, mobilizat că ofițer-medic. De atunci datează prezenta în medalistica românească a doctorului Cantacuzino, prezența datorată ofițerului sculptor francez din misiunea generalului Berthelot, André Lavrillier. Cum este vizibil, savantul este surprins de Lavrillier din profil stânga, lucrând la microscop. Vestimentația bustului nu este așa cum ne-am aștepta, halatul alb, ci
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
clădirii, flancata în partea de sus de inscripția semicirculara INSTITUTUL „DR.I.CANTACUZINO”. În stânga clădirii, este bustul savantului orientat spre dreapta. În exerga, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistica a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-si pe planul științei medicale
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mie de personalități ce și-au legat destinul într-un fel sau altul de Iași, cât mai ales pentru adunarea informațiilor în legătură cu activitatea acestora. Din informațiile respective, am selectat uneori și noi, pentru partea ce o precede pe cea strict medalistica, în unele medalioane biografico-medalistice din lucrarea de față, ca și din altele. Am făcut această mărturisire pentru că o serie de personalități le receptam că aparținând în exclusivitate altor zone spirituale ale țării, cum era și cazul doctorului Ernest Juvara. Din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
personalităților ieșene, Ionel Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul întâmplător, am aflat că primul automobil care a circulat pe străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, si cum chiar în perioada respectivă îi contemplam într-o imagine medalistica de excepție efigia de împărat român, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic{\cîte 104}. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest Juvara își
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
originale, cât și de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul nașterii, în 1970. Personalitatea lui Ernest Juvara va deveni obiect de reflectare în medalistica în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureata de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
absolvire, laureata de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-am mai întâlnit în medalistica românească a perioadei interbelice. Pe aversul acesteia, (fig. 112av) ne întâmpină capul doctorului Juvara, având alura efigiilor imperiale de pe medalioane române. Chipul este prezentat în profil spre stânga, cu trăsături ce-i dau o notă de măreție. Prin reliefuri accentuate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
JUVARA / MCCMLXX-MCMXXXIII. Pe revers, (fig. 112rv) o ramură bogat de laur arcuita spre dreapta contemplatorului medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, data de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
unei reprezentări feminine, simbol ce are deasupra, pe trei rânduri, inscripția redata mai sus. În partea de jos, este simbolul domeniului medical, cupă cu șarpe încolăcit. Medalia Lavrillier a doctorului Slătineanu este o realizare de excepție a artistului și a medalisticii, care are ca obiect de reflectare și personalitățile românești. De la primele realizări cu subiecte românești (1918) s-au scurs pentru artistul medalier douăzeci de ani de activitate creatoare. Maturitatea artistului a condus la accentuarea notei de specificitate în realizarea portretului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ca o încununare a activității sale pe tărâm didactic și științific, Iosif Rainer primește, în anul 1937, titlul de membru de onoare al Academiei Române și, măi apoi, în anul 1940, la retragerea din activitatea didactica, devine obiect de reflectare în medalistica. Pe aversul medaliei, (bronz, 80 mm) este prezentat chipul acestuia în profil spre dreapta, cu puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
palat din incinta Spitalului „Sfanțul Spiridon” care adăpostește cele două clinici universitare de chirurgie, dar care a fost și rămâne ascuns vederii pentru marele public. Așa cum au fost realizate, medaliile respective, deși nu pot fi ignorate într-o lucrare de medalistica a personalităților, rămân doar adaptări și nu opere originale în întregimea lor. După cum am mai afirmat și în alte rânduri sunt și excepții cu motivație temeinică când proiectantul recurge la elemente simbol de pe alte medalii. Spre exemplu, faptul că, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Chirurgie fiind la vremea inaugurării palatului, în 1933, una din cele mai moderne din țară. Tot de numele său se leaga demni urmași de talia anatomistului Ion Iancu și a chirurgilor Vladimir Buțureanu și Vasile Dobrovici. NICOLAE HORTOLOMEI O creație medalistica originală cum este cea dedicată, în anul 2005, marelui chirurg Nicolae Hortolomei, prin legendă reversului (fig.118rv) RECUNOȘTINȚĂ / CHIRURGILOR / ROMÂNI, la 120 DE ANI DE LA NAȘTERE și două simboluri de largă accesibilitate (toiagul lui Esculap, respectiv șarpe încolăcit pe un
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
rețele spitalicești din România. Ca urmare a meritelor incontestabile câștigate în cariera didactica și spitaliceasca, atât la Iași cât și la București, este ales membru titular al Academiei Române și al Academiei Franceze de Chirurgie. Sperăm că cititorii vor înțelege că medalistica este aceea care l-a introdus pe autor în fascinantă lume a școlii medicale ieșene și a celei de chirurgie de aici prin realizări de această natură dedicate unor personalități de talia profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Nicolae Hortolomei, Vladimir Buțureanu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al Academiei Române. În medalistica românească, Mihai Ciucă intra în 1981 cu ocazia celui de „AL / IV-LEA / CONGRES NAȚIONAL / DE / PATOLOGIE / INFECȚIOASĂ / IAȘI / 17-19 SEPTEMBRIE / 1981”, așa cum citim într-o inscripție pe noua rânduri de pe aversul unei plachete care a fost realizată atunci (fig
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fost modelat în ipsos de un sculptor ieșean al cărui nume, din nefericire, nu l-am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistica prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistica prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit linia curbă accentuată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]