83,164 matches
-
ziarului/ din care se furișează cei doi evadați/ căutați de Poliție/ Totul se află la locul său” (Același orologiu). Vechiul impact începe să somnoleze. Un vag orgoliu citadin (adiere a centrului) străbate versurile care mizează pe-o anume nivelare a mediilor, pe uniformizarea percepțiilor, gesturilor, ritualurilor cotidianului: „Astăzi e duminică./ Orașul amintește/ tăcerea de după Waterloo/ dar se deschid ferestrele și muzica/ inundă cîmpul mohorît al betonului/ Vei citi, vei aprinde țigara/ vei privi de departe/ strălucitoarele adolescente/ mustind de pubertate/ vei
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
a expoziției, în ansamblul ei, și a prezenței fiecărui artist în parte, întrebarea: cine sînt, de fapt, Mihai Percă și Maxim Dumitraș este una legitimă, iar răspunsul, fie el și sumar, devine oarecum obligatoriu. Așadar: Pictor mai puțin cunoscut în mediile bucureștene, format și afirmat în climatul artistic clujean, Mihai Percă este un artist pe deplin articulat, indiferent dacă ne referim la prezența sa publică sau la acuratețea și la vigoarea exprimării plastice. Cu toate că este legat profund de spațiul artistic clujean
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
dintre stereotipurile picturii ardelenești. Departe și de paroxismele cromatice, reflexe tîrzii ale expresionismului nordic sau, mai exact, germano-maghiar, și de acea componentă reflexivă, conceptualizată și ideologizată a celor care s-au apropiat în ultimul deceniu de expresiile alternative și de mediile neconvenționale, Mihai Percă este mai aproape, în mod paradoxal, de reflexele și de sensibilitatea sudului. Ca vecinătate imediată a picturii sale este spațiul graficii și al artei monumentale, iar tipul de sensibilitate în care ar putea fi ușor integrat este
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
în construcțiile aproape acromatice ale lui Percă și reușește să se adreseze în egală măsură, prin înseși strategiile inocenței, și privirilor neprevenite, și așteptărilor capricioase și exigente. Spre deosebire de Mihai Percă, sulptorul Maxim Dumitraș este un artist bine cunoscut în toate mediile artistice din țară. Cu o activitate prodigioasă și cu o efervescență creatoare ieșită din comun, el este prezent în aceeași măsură la Sângiorz Băi, la Bistrița, la Târgu-Mureș, la Cluj și la București. Neobosit și fără inhibiții, creator de forme
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
obiecte individualizate și o metaforă cuprinzătoare a creației înseși. P.S. Tot în nord, însă de data aceasta la Baia Mare, a apărut de curînd primul număr al unei noi publicații culturale: Nord literar. Evenimentul va fi remarcat, în mod sigur, în mediile de specialitate. Dar ceea ce individualizează această apariție de la bun început, dincolo de sumar și de calitatea textelor, sînt concepția și conținutul său grafic. Cel care se îngrijește nemijlocit de această componentă esențială a oricărei publicații care posedă, cît de cît, instinctul
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
artei sacre bizantine. Recentul volum, care cuprinde versiunea engleză a acestor comunicări științifice, prezentate succint de noi În textul de față, este cu atât mai important, cu cât dă posibilitatea celor prezenți să-și facă cunoscut punctul de vedere În medii culturale, academice și universitare de pe continentul nord-american și din Întreaga lume. Prin această nouă lucrare Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă și președintele său preot prof. univ. dr. Theodor DAMIAN Își consolidează și mai mult renumele și prestigiul de
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
al bunelor maniere, comercial, maritim, precum și la adresa siguranței statului în acest caz chiar era și urmărită încă din clasa a treia primară vezi declarațile dlui Timofte, ce nu așteaptă decât reiterarea șefului statului. Ceea ce a răsuflat din listă indică o medie între patru și o sută douăzeci și trei de victime, cu o predominanță feminină de 2. Darea în vileag a prezenței tigrilor marsupiali în Grădina Botanică din capitala României, stat în energic marș de pătrundere în U. E., ar fi
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
e deductibilă din scris, despărțirea prin cratimă a mărcilor de flexiune nefiind un indiciu neechivoc), în contexte uneori extrem de hibride prin amestecul limbilor: "dați dublu clic pe My Computer, selectați icon-ul unității floppy și trageți-l pe desktop" ( e-media/computerworld); cu pluralul neutru - "Băieții de acolo au un imagelist, un grid și dacă nu mă înșel au și un exemplu de cum poți încărca icon-uri intr-un listview altfel decât cu un imagelist" ( freelists.org/archives); "Crearea icon-urilor
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
necesară față de pericolul bolșevic și oriental în general - gustând mai puțin laturile propriu-zis pitorești, de interes pentru reporterul care scria că face în capitala României "o baie de nepăsare". Scriitorul Morand, cu modul său specific de a se raporta la mediile românești vizitate în timpul șederii sale la noi este, astfel, oarecum nedreptățit. Rezumatul istoriei românești, oferit de autorul București-ului, după Xenopol sau Iorga, ar încorpora și ideea morandiană despre o Românie zid de apărare contra invaziilor barbare ale Orientului, iar
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
aș așeza ca poetul, lângă «uriașa roată a lumii», acolo unde «seculii se torc»". Pe când, dacă ar fi fost fizician ar fi vorbit, în cazul timpului solar, "despre ionizarea atmosferei prin lumină, despre difracția luminii la trecerea ei prin două medii cu densitate diferită." Care au drept hotar o linie magică... Acest factor magic, criptic, dat la iveală în străfulgerări, prin fericite întâlniri, va fi cu insistență cultivat, dar, ca și în prozele lui Mircea Eliade, în medii în care purtătorii
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
ei prin două medii cu densitate diferită." Care au drept hotar o linie magică... Acest factor magic, criptic, dat la iveală în străfulgerări, prin fericite întâlniri, va fi cu insistență cultivat, dar, ca și în prozele lui Mircea Eliade, în medii în care purtătorii săi fie nu se dau pe față, fie înșiși n-o știu. De unde punctul general de plecare în cotidian, în faptul divers. Domină mediul: cu voluptate, peisajul insulei Bornholm se schimbă cu acela al unei largi piețe
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
Aci vinovăția e mult mai mare, căci putem detecta atît exploatarea cinică a unor avantaje extraliterare de către autorii "ajunși" în vîrful piramidei sociale, cît și complicitatea amicilor ori a adulatorilor lor de ocazie. Relativei candori a grafomaniei fără "poziții", din mediile periferice, un soi de "vice impuni ", i se substituie impostura calificată, desigur în grade diverse, însă cu același numitor al uzurpării și al impudorii. În raport cu "sărăcia" celei dintîi, e o grafomanie de lux. Ne referim la două cazuri situate la
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
zero înseamnă sabotaj pe față. Sigur că românii sunt obosiți, sigur că au nevoie de recuperări mai lungi decât semenii lor cruțați de trauma comunistă. Numai că în nici una din ex-colegele noastre de lagăr bolșevic n-ai să întâlnești în mediile politice deșănțarea de la noi și disprețul fățiș față de muncă. Conștiința eternamente vinovată a stăpânilor țării într-o tranziție normală și după o revoluție netrucată nici unul dintre ei n-ar fi avut cum să ajungă la putere îi îndeamnă la gesturi
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
care-l avea în anii ’70-’80... Universitarii și criticii literari nu trebuie să-și declare război pentru că n-au pentru ce să se bată. Ambele familii au pierdut războiul demult. Dușmănia lor este fără obiect. Ei trebuie să folosească media și să-și adapteze mijloacele de comunicare. Cota unei cărți este stabilită acum de Bernard Pivot (sau, mă rog, de cel care i-a luat locul la Apostrophe), nu de foiletonistul de la Mercure de France. S-au schimbat vremurile. Opere
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
cu un general sovietic), lăsînd să pară căsătoria cu Jo mai curînd un compromis, nu ale unei rupturi de conștiință. Sorana Gurian se revoltă împotriva îngrădirii libertății de exprimare, dar unde, cum, în ce măsură s-a produs desprinderea? Prins cumva in media res, Ochiurile rețelei ( metaforă ușoară a unei capcane din care autoarea vrea să scape) ar fi un roman excelent căci jurnal intim nu prea e dacă n-ar fi mai mult un minunat exercițiu jurnalistic și de captatio benevolentiae decît
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
Liiceanu și scriitori „răi", colaboraționiști, Adrian Păunescu, Eugen Barbu, Dinu Săraru. La întoarcere, acești jurnaliști occidentali trebuiau să scoată din țară cît mai multe fotografii, filme, manuscrise ale dizidenților, probe ale terorii din România. O dată întorși realizau materiale incendiare pentru media și marile agenții de știri occidentale. De abia aceste articole apărute în marile cotidiane franceze sau pe fluxurile de știri ale agențiilor puteau fi luate drept suport pentru știrile „Europei libere". Și nici măcar acestea în toate cazurile. Ceea ce producea un
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
partener real și ca prezență simbolică într-o Europă din ce în ce mai puțin concesivă în fața retoricilor obosite și a propagandismului abia camuflat. Că prezența noastră culturală în lume este o problemă complexă și plină de responsabilitate o dovedesc și desele discuții din mediile românești, inclusiv dezbaterea specială din cadrul unei întîlniri a României literare de la Clubul Prometeus. În acest context, revolta și amărăciunea D-lui Tzipoia trebuie înțelese nu doar ca un episod oarecare înlăuntrul unei mici comunități, ci, așa cum și este de fapt
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
sociale și financiare, ce insolență socială, ce junglă, în sfârșit o junglă, mustoasă, colorată, plină de culori și de țipete, cu reguli ascunse, teribile în tot haosul aparent..." În Clujul post-decembrist, personajele din Voința de putere navighează cu predilecție între mediile presei și Universitate, cu frecvente escale în baruri, în restaurante, în berării, în localurile de mare clasă sau de tot modeste, unde nu atât mănâncă și beau (fac și asta), cât vorbesc fără istovire. Viața concretă, atâta câtă pătrunde în
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Valentina Sandu-Dediu Fundația Ernst von Siemens va fi din ce în ce mai cunoscută în România, în special în mediile muzicale. Din 2003, într-o colaborare cu Institutul Goethe și cu Universitatea Națională de Muzică din București, fundația cu sedii la München și Zug inițiază un proiect de anvergură, destinat stimulării tinerei compoziții românești și a vocilor originale ce pot
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
analiză politică. Desigur, nu în totalitate. Excepțiile, care să confirme regula, au existat. Îngrijorător de puține însă, indiferent de orientarea postului sau a ziarului. De la CNN și Euronews la Pro-tv și Realitatea și de la Le Monde la Adevărul, în toate media a prevalat o atitudine ambiguă asupra unor evenimente selectate după criterii îndeosebi ideologice. Nici chiar în ceasul al doisprezecelea, cînd războiul era aproape sfîrșit, nu s-a renunțat la această scăldare în mai multe ape deodată care transforma un război
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
eventuale lupte de gherilă urbană. Partea respingătoare era că toate aceste supoziții nu proveneau din surse militare și nu trădau necesarul spirit de precauție, ci din defetismul bolnăvicios o marcă a "corectitudinii politice" care-a cuprins o bună parte din media occidentală. Ura de sine a Occidentului nu mai e, în clipa de față, o simplă speculație. Fiecare țară vestică a ajuns un Babilon în care locuiesc toate semințiile pământului. Ultimii cincizeci de ani au modificat profund ideea de identitate națională
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
zicem că e singura) reviste care și-au amintit că la 26 ianuarie Ceaușescu ar fi împlinit 85 de ani (și reia un text difuzat de Europa Liberă în 1978 al dnei Anneli Ute Gabany care analiza sărbătoarea prilejuită în media românească de cei 60 de ani ai dictatorului) și că la 15 martie s-a împlinit exact o jumătate de veac de la moartea lui Stalin (un text de William Totok). l I-am mai recomanda dlui Antonesei și articolul profesorului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
felurile un admirabil exercițiu de solidaritate. Luînd povestea la bani mărunți, presa - folosesc termenul în sens larg - a descoperit că un anume procuror Mircea Petrescu a făcut fixație pe Andrei Gheorghe și voia să-l înfunde cu orice preț. După ce media - în mod special Antena 1, cu Marius Tucă pe post de detectiv, într-o investigație în direct admirabilă - au făcut lumină în cazul realizatorului de la ProFM, procurorului Petrescu i s-a luat cazul. Totul e bine cînd se termină cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
Și că treaba asta ar avea valoare de lege. Dar de cînd își permite CNSAS să dea legi pe afaceri private? Mi se pare chiar un abuz chiar și faptul că își permite să legifereze demiterea din funcții ale mass media publice ale foștilor informatori. CNSAS poate în cel mai bun caz emite recomandări pentru jurnaliștii angajați la stat, dar nu le poate interzice acestora să-și exercite profesiunea. Chiar și în mass media care aparțin de stat. Că acestor oameni
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
să legifereze demiterea din funcții ale mass media publice ale foștilor informatori. CNSAS poate în cel mai bun caz emite recomandări pentru jurnaliștii angajați la stat, dar nu le poate interzice acestora să-și exercite profesiunea. Chiar și în mass media care aparțin de stat. Că acestor oameni li se poate cere demisia de onoare, asta e altceva. Dar profesional e o gravă încălcare a drepturilor omului să împiedici pe cineva să-și facă meseria fiindcă a fost informator. E vorba
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]