260 matches
-
carte rară pe care le deținea Fouquet. După demiterea lui Fouquet și exilarea definitivă din panteonul artistic, Ludovic a început în grabă redecorarea palatului Versailles, pornind un dialog original între arhitectură și spațiu, între canoanele artistice și inovație, dar și megalomanie bine gradată și dozată. Arhitectonic, ansamblul nu se impune prin spațiu, ci emană o sobrietate fastuoasă; nu se închide, ci se adaptează, transmițând vizitatorului impresionat mesajul regelui: eu sunt Regele Soare. Sălbăticia ținutului era pentru Ludovic al XIV-lea elementul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
producție și, fapt esențial, au ordonat participarea la filmări a circa 80.000 de militari, fără de care, cu toată contribuția de 400.000 de lei a acționarului principal, omul de afaceri Leon Popescu (a cărui investiție „nebunească” se explică prin megalomania patologică ce-l va duce până la urmă într-un spital neuropsihiatric), realizarea filmului nu ar fi fost posibilă. Independența României nu este o „operă patriotică” dezinteresată, cum era prezentată în presa vremii - 35, numărul anilor scurși de la cucerirea independenței, nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Avem în față imaginea conducătorului comunist atoate știutor, hipercompetent, inventiv, mai eficient în cele câteva secunde în care își îndreaptă atenția asupra unui domeniu decât cei care îl bătătoresc o viață. El nu procedează așa din sete de putere și megalomanie, ci pentru că i-o cere complexitatea situației revoluționare. Așa a învățat Tovarășul să se priceapă la toate, silit de împrejurări. Este firesc deci ca inteligența Marelui Om, astfel antrenată, să fie folositoare poporului și în timp de pace. Curând, Ceaușescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fizice sau sociale prin ”setea după superioritate” este și cu instincte agresive puternice, atunci tendința de superioritate este însoțită și de “voința de putere”; dacă, însă, agresivitatea persoanei este mai mică, putând fiu înfrântă( controlată), atunci individual respective păstrează numai megalomania, caracterizată prin tendința de superioritate, dar nu și agresivitate. Adler observă faptul că această poprnire după superioritate este însoțită de obicei de un sentiment al persecuției, care se dezvoltă ca urmare a faptului că cei din jur nu recunosc, de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
democrații, în timpul evenimentelor din Mai 1968*, o parte a tineretului și a intelighenției este cuprinsă de entuziasm față de comunismul mitic al Chinei, al Vietnamului*, al Albaniei sau Coreei de Nord*. După moartea lui Mao și dezvăluirile despre tragicele consecințe ale megalomaniei sale, flacăra se întreține din mitul Cubei și al figurii lui „Che”, uitând că bărbatul cu beretă și trabuc declara în 1962: „Sângele poporului ne este cea mai sacră comoară, dar trebuie s-o folosim pentru a o cruța și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a abuzurilor și a exceselor de zel ale poliției. Sunt pentru antimilitarism și Împotriva războiului, a imperialismului, a represiunii sociale și a oricărei forme de putere, pentru respectarea naturii și a mediului. Participă la lupta antifascistă, militează Împotriva capitalismului și megalomaniei, critică cultul personalității și multiplele ierarhizări și acționează pentru recunoașterea egalității Între oameni, propagând În același timp un discurs În favoarea liberalizării „drogurilor ușoare”. Ansamblurile și grupurile muzicale, ca și alte mișcări culturale, Își asumă sloganul DIY (Do it yourself); membrii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Capitală. Profesorul Askenasy se dovedise deci un mare amator de teorii ale specificului național românesc. Acest vast domeniu, care ne pasionează pe toți la Dunăre și Carpați, constă într-un interminabil discurs narcisic, uneori exaltat, adesea toxic, care oscilează între megalomanie și ură de sine - ori le combină neașteptat pe ambele în doze variabile. Preocuparea maniacală de a defini românitatea, înainte sau în loc de a trece la acțiune pentru transformarea țării, preferința pentru mania autocriticii naționale în detrimentul căutării unor soluții practice de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
au locuit În „capitala culturii” decenii la rând și au rezistat anilor lungi de sărăcie, umilințelor „editoriale”, singurătății aspre, ridicolului chiar! Ceva, cum mai spuneam, ce se Învecinează cu anumite „boli nervoase”, cu anumite „manii”, Înrudite unui tip accentuat de megalomanie, dacă nu chiar de paranoia! Dar, pentru a detalia cumva „treptele succesului”, trebuie spus că prima condiție, cum am numit-o, aceea de a locui un timp Într-un mare centru de cultură, este deja o formă de succes. Apoi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de adaptare la atâtea și obositor de diverse ocazii și situații existențiale. Trăitor Într-un mediu latino-balcanic, această lene sau Încetineală În reacții au putut părea nu de puține ori semne sigure ale unei „prostii Încăpățânate, arogante” sau ca o „megalomanie evidentă, asumată”, Înconjurat fiind nu de puține ori de „deștepți, de inși Înzestrați cu calități „evidente”, cu o replică usturătoare și cu un accentuat simț al ridicolului. Simț care Îi Împinge spre sarcasm și sarcasme facile, ignorând cu seninătate și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de „frica” mea din primii ani ai șederii mele la Paris; eu care - poate și unele accente din textele mele! - dau multora, probabil, impresia de o prea mare Încredere În sine, nu puțini comentatori ai cărților mele se războiesc cu „megalomania” lui Breban!... Confuzii care se nasc dintr-o ținută socială, exterioară a autorului care sunt și care, dintr-o decență elementară, moștenită și de la tatăl meu, a refuzat să facă, precum atâția simpatici colegi ai mei, să mă lamentez public
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
al lui Ceaușecu a condamnat probabil România pe termen lung la subdezvoltare. Tranziția cu tot calvarul ei de probleme nerezolvate, greu de rezolvat sau rezolvate mult prea tîrziu nu face altceva decît și ne întărească sentimentul de dezgust atît față de megalomania lui Ceaușescu, cît și față de încurajările inconștiente primite de acestă de la diverși analiști vestici care "au crezut cu naivitate în mitul lui Ceaușescu, prezentat că un supernegociator disident și că singurul lider comunist de încredere, ceea ce l-a ajutat mai
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
protecția, și oferă posibilitatea de a fi văzut interiorul din afară. Străzi asfaltate, copaci, ronduri de flori, separă diferitele sectoare ale acestui „incredibil” loc al Morții. Desigur că este vorba de un cimitir al oamenilor deosebiți de bogați, care În megalomania lor vor să reînvie visul piramidal al faraonilor sau celebrele morminte ale Împăraților chinezi ai dinastiei Ming. Totul emană liniște, ordine, avuție. Un gest aberant al celor prezenți În numelor celor de ieri. O sfidare a unor vipp uri financiare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
procesul economic haotic a condus la promisiuni ireale din partea fiecărui sector economic, directorii marilor firme de stat încercând să nu se lase devansați de colegii din alte ramuri de activitate pentru a evita admonestările și posibila schimbare din funcție accentuând megalomania lui Ceaușescu și potențând degradarea economică a țării. Dar, mai important, contactele RSR cu Piața Comună, "în același timp dorite și temute" ("Tendințele economice...": 9 august 1973, 2) au eșuat în primul rând datorită "rigidității doctrinale de care face dovada
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ceaușescu, cât era el de fără diplome, de cizmar, de analfabet, de cum vor să-l facă cei care se cred îndreptățiți, avea, între atâtea și atâtea rele, și un simț pozitiv al grandorii, al monumentalului, până a nu cădea în megalomanie. Îl puteți voi condamna că voia ceva deosebit pentru țara lui și că i-a pus pe toți, muncitori, ingineri, arhitecți, la treabă? Asta înseamnă că depășise faza barbariei în care am căzut după 1989. Degeaba strâmbi din nas, nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sediile ocupate fără merit, ei nu se pot întruni decât pe câmp, dincolo de Cuțarida sau la groapa de la Glina. Și, iarăși, specialiștii în căutat nod în papură vor zice, ca să rămână pe-a lor, că Ceaușescu, ca să facă loc la megalomania lui, a distrus bisericile, casele, parcurile, locurile de joacă ale copiilor, tot, tot, și a semănat blocuri. Dintr-o dată, o samă dintre cei care s-au simțit reprimați de regim, și-au pus în „cădelnița” minții prea multă tămâie ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Faptul că omenirea conlucrează nu este o erezie - scopul conlucrării poate fi. Este esențial să folosim această nouă abilitate de a comunica și de a colabora În scopuri corecte - pentru atingerea unor obiective umane constructive, nu a unora atinse de megalomanie. Construirea unui turn a fost un gest megaloman. Insistența cu care Bin Laden clamează că este deținătorul adevărului absolut și că poate face una cu pământul turnul construit de cei care nu țin seamă de el este la fel de megalomană. Speranța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a câștiga, a învinge, a-ți domina sau elimina semenii. Se află în frumusețea ei intrinsecă. În universul mediocrității nu există unicitate. Unicitatea este dincolo de ea. Există și o educație și o autoeducație a disimulării. Câtă vreme își alimentează reciproc megalomania (și nevoia de megalomanie), pot exista relații profitabile între megalomani. Limitele vieții noastre sunt limitele fricilor noastre. Fricile ne dau măsura amplorii vieții noastre. Cu cât fricile cresc, cu atât viața se îngustează. Mințim, mințim și ne prefacem. Minciună și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
a-ți domina sau elimina semenii. Se află în frumusețea ei intrinsecă. În universul mediocrității nu există unicitate. Unicitatea este dincolo de ea. Există și o educație și o autoeducație a disimulării. Câtă vreme își alimentează reciproc megalomania (și nevoia de megalomanie), pot exista relații profitabile între megalomani. Limitele vieții noastre sunt limitele fricilor noastre. Fricile ne dau măsura amplorii vieții noastre. Cu cât fricile cresc, cu atât viața se îngustează. Mințim, mințim și ne prefacem. Minciună și prefăcătorie la tot pasul
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
deveni mai disperată în slăbiciunea ei" (137). Consecința disperării unei conștiințe înfrânte, incapabilă să relaționeze cu alte subiectivități se manifestă în cazul lui Raskolnikov prin uciderea bătrânei cămătărese. Același gest se dovedește adevărat și în cazul lui Chapin: Până la urmă, megalomania lui Chapin l-a determinat să facă speculații necugetate la bursa de valori, ceea ce l-a ruinat. Într-un pact suicidar cu soția lui, Nellie, acesta a împușcat-o mortal, dar nu a îndrăznit să îndrepte arma asupra propriei persoane
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
seculare - respectă tradiția, numai că, în percepția comună, edificiul care simbolizează puterea spirituală pare a fi proiectat la concurență cu dimensiunile faraonice ale „Casei poporului” (de fapt, a lui Ceaușescu). În memoria colectivă, imaginea uriașei construcții este în continuare asociată megalomaniei unui dictator insensibil 86 la foamea, frigul și toată mizeria pe care trebuia să le suporte un popor aproape îngenuncheat. Asocierea celor două construcții, datorită și vecinătății, dar și gigantismului nespecific tradiției românești, nu este în avantajul Catedralei. În ce privește latura
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o industrie energofagă, clădită pe tehnologii învechite și bazată pe materii prime de import, cu specialiști deveniți simpli executanți ai „prețioaselor indicații” date de un semianalfabet înzestrat doar cu o viclenie primară și expus la tot mai frecvente accese de megalomanie. Se minunau străinii de circulația restricționată a mașinilor (ce libere erau șoselele noastre!), de mulțimea apartamentelor devenite iarna - frigidere, iar vara - cuptoare. Totuși, „a fost boierie curată față de acum, afirmă părinții noștri”. Adică, ai jurnalistei în chestie. Ori sunt uituci
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
seculare - respectă tradiția, numai că, în percepția comună, edificiul care simbolizează puterea spirituală pare a fi proiectat la concurență cu dimensiunile faraonice ale „Casei poporului” (de fapt, a lui Ceaușescu). În memoria colectivă, imaginea uriașei construcții este în continuare asociată megalomaniei unui dictator insensibil 86 la foamea, frigul și toată mizeria pe care trebuia să le suporte un popor aproape îngenuncheat. Asocierea celor două construcții, datorită și vecinătății, dar și gigantismului nespecific tradiției românești, nu este în avantajul Catedralei. În ce privește latura
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o industrie energofagă, clădită pe tehnologii învechite și bazată pe materii prime de import, cu specialiști deveniți simpli executanți ai „prețioaselor indicații” date de un semianalfabet înzestrat doar cu o viclenie primară și expus la tot mai frecvente accese de megalomanie. Se minunau străinii de circulația restricționată a mașinilor (ce libere erau șoselele noastre!), de mulțimea apartamentelor devenite iarna - frigidere, iar vara - cuptoare. Totuși, „a fost boierie curată față de acum, afirmă părinții noștri”. Adică, ai jurnalistei în chestie. Ori sunt uituci
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
suntem elogiați și apreciați pentru noul nostru București, pentru construcțiile monumentale, pentru obiectivele economice, în care lucrau cândva sute de mii de români, pentru cartierele de renume din capitala noastră și pentru multe alte realizări de mare importanță, obținute din "megalomania" lui Ceaușescu.Toate acestea nu sunt pe placul unor Popești, Dumitrești, Dinești, sau ale altor persoane cu nume, care stropesc astfel de realizări cu noroi și venin. Poate că dacă buldozerele lui Ceaușescu, de fapt nu ale lui, ci ale
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu mari rețele de drumuri, necesare atât apărării, cât și dezvoltării sale. Adept al sistemului mercantilist, Colbert a pus pe drumul cel bun orașele pentru a-și realiza proiectele industriale. Ambițiile sale economice în acest sens nu au rezistat în fața megalomaniei lui Ludovic al XIV-lea. Pe vremea lui Ludovic al VI-lea și Ludovic al VII-lea, grijile financiare ale acestor regi ai Franței și ale marilor feudali s-au dovedit a fi o șansă pentru orașe 1; sub Ludovic
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]