642 matches
-
Frunzele uscate sunt...,/ De ce trăiesc pe pământ?” ...La un moment dat, Luceafărul a ridicat cortina timpului și a venit să-i asculte incantația celestă, că tot privindu-i fruntea lată de poet, am înțeles vorbele sale care se împleteau cu melodioasa doină de jale: „De la Nistru pân' la Tissa/ Tot românul plânsu-mi-s-a, / Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate”. Deodată, ca pe un imens ecran se văd mii de oameni care cer să li se îndeplinească ultima dorință, să mai
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
până în prezent o compară, plastic, cu o „ciorbă lungă și amară”, iar pe omul de rând cu un „filosof ateu/încrucișarea dintre demon și un zeu”. Partea a patra și ultima a acestui poem cursiv, cu versuri reușite, bine legate, melodioase și cu mesaj, intitulat „Dezamăgirea” duce la concluziile autorului despre viață, un adevărat „ars-poetica”dacă îmi este permis să o numesc așa: „Am obosit tot alergând/Și-atâtea știu că m-au scârbit!/ Știu de exemplu că Pământul/ Prin vrerea
GEORGE PETROVAI- O CONŞTIINŢĂ A VREMURILOR ACTUALE, ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349648_a_350977]
-
suplă, îmbrăcată în iegări roz, transpareți, cu un tricou magenta cu modele decupate. Fata îi aruncă o privire languroasă, clipind des din genele sale false, exagerat de lungi și dese. - Am venit la laborator, domnu’ profesor! spuse tânăra cu voce melodioasă. - Trebuie să mergem mai departe cu cunoștințele. Dar colegele tale unde sunt? spuse bărbatul. - De unde să știu eu? răspunse studenta Eu sunt foarte conștiincioasă de obicei. Vreau să învăț cât mai multe... de la dumneavoastră, spuse tânăra femeia, accentuând ultimele cuvinte
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
de bogată, pe nume Zala. Nu-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar era nefericită, simțea că îi mai trebuie ceva ca să se simtă împlinită. Zilele curgeau, egale, prințesa se retrăgea adeseori la umbra copacilor falnici și asculta trilurile melodioase ale păsărelelor, alergând pe ascuns desculță pe potecile pe care își petrecuse copilăria. Pe ascuns, fiindcă părinții săi ar fi considerat nedemn pentru o prințesă să alerge desculță prin pădure. Seara se închidea în cameră și privea lumina binefăcătoare și
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
de bogată, pe nume Zala. Nu-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar era nefericită, simțea că îi mai trebuie ceva ca să se simtă împlinită.Zilele curgeau, egale, prințesa se retrăgea adeseori la umbra copacilor falnici și asculta trilurile melodioase ale păsărelelor, alergând pe ascuns desculță pe potecile pe care își petrecuse copilăria. Pe ascuns, fiindcă părinții săi ar fi considerat nedemn pentru o prințesă să alerge desculță prin pădure.Seara se închidea în cameră și privea lumina binefăcătoare și
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte.// De ce taci când fermecată/ Inima-mi spre tine-ntorn/ Mai suna-vei dulce corn,/ Pentru mine vreodată?//. (Mihai Eminescu, Peste vârfuri) Și a sunat! Zbuciumul meu, indignarea mea, și-au găsit alinare pe melodioasele cuvinte ale lui Eminescu atât de nealterate de vreme. Eu nu sunt critic, nici omagiator al operei eminesciene, mă confund mai bine cu spusele Cătălinei „deși vorbești pe înțeles, eu nu te pot pricepe”. Pe Eminescu l-am redescoperit în
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (1) de IOSIF POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349321_a_350650]
-
Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte.// De ce taci când fermecata/ Inima-mi spre tine-ntorn/ Mai suna-vei dulce corn,/ Pentru mine vreodată?//. (Mihai Eminescu, Pește vârfuri) Și a sunat! Zbuciumul meu, indignarea mea, și-au găsit alinare pe melodioasele cuvinte ale lui Eminescu atât de nealterate de vreme. Eu nu sunt critic, nici omagiator al operei eminesciene, mă confund mai bine cu spusele Cătălinei „deși vorbești pe înțeles, eu nu te ... Citește mai mult „Lumină adusă prin vorba naște
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte.// De ce taci când fermecata/ Inima-mi spre tine-ntorn/ Mai suna-vei dulce corn,/ Pentru mine vreodată?//. (Mihai Eminescu, Pește vârfuri) Și a sunat! Zbuciumul meu, indignarea mea, și-au găsit alinare pe melodioasele cuvinte ale lui Eminescu atât de nealterate de vreme. Eu nu sunt critic, nici omagiator al operei eminesciene, mă confund mai bine cu spusele Cătălinei „deși vorbești pe înțeles, eu nu te ... Abonare la articolele scrise de iosif popa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
vă spun eu mai înainte? Va cânta orchestra mare a operei reunită sub bagheta lui Varo Calabrezul, cred că doamna-l cunoaște din Ieși, acum câțiva ani a susținut câteva concerte și acolo... Muzica lui are o frază limpede și melodioasă... Bătu gongul, se-auziră câteva acorduri, o liniște de mormânt puse stăpânire pe toată sala... Amintirea Titanului cu simțul auzului blocat aproape douăzeci și cinci de ani, care continuase să compună fără să mai cunoască natura vocii umane, era proaspătă în memoria
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
De ce nu mă lași în pace, cu supărarea mea? - Marie, dar nu am făcut nimic! Văd bine că azi nu ești Maria mea pe care o știu eu. Văd că parcă ai fi altă Marie. - Maria! - se auzi o voce melodioasă din spatele lor. Ion al tău îți spune adevărul. El nu a făcut nimic care să nu-ți fie ție pe plac. El doar încearcă să te împace și nu ar trebui să te cerți cu el. Ei se întoarseră și
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
de bogată, pe nume Zala. Nu-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar era nefericită, simțea că îi mai trebuie ceva ca să se simtă împlinită. Zilele curgeau, egale, prințesa se retrăgea adeseori la umbra copacilor falnici și asculta trilurile melodioase ale păsărelelor, alergând pe ascuns desculță pe potecile pe care își petrecuse copilăria. Pe ascuns, fiindcă părinții săi ar fi considerat nedemn pentru o prințesă să alerge desculță prin pădure. Seara se închidea în cameră și privea lumina binefăcătoare și
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
poeți, prozatori și fotografi(pentru început doar câțiva). Și, ca la orice început au existat multe, foarte multe emoții de o parte și de cealaltă. Limba japoneza are 4 alfabete, dacă punem la număr și “romaji”, iar limba română este melodioasă și plină de culoare. Cât de bun traducător să fii... ca să poți exprima muzica ei într-o limbă ca cea japoneză-clară si precisă?! Am încercat, alături de traducător, să metamorfozăm “florile de pe ia românească” a limbajului artiștilor români, în precizia sabiei
de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361989_a_363318]
-
tău, pătrund. - Vai, Sebi, de ce nu te-ai făcut poet? Sau măcar actor, că reciți atât de frumos! Mă faci atât de fericită că te-am întâlnit! Ai să rămâi pentru mine cântecul care mă va adormi noaptea legănată de melodioasa ta voce,care-mi mângâie această superbă dimineață. Este ca vântul ce se strecoară săgalnic deasupra Oltuluiși deasupra acestei văi dintre munți Coziei, și-mi răsfață părul, limpeindu-mi gândurile. Ultimul vers al poemului recitat, este ca o ultimă silabă pe
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
însușirea cunoștințelor necesare pentru a participa la propășirea țării, la ridicarea societății pe cele mai înalte culmi ale civilizației și a bunăstării materiale. Totuși s-a ales cu ceva. Conștient fiind că este lipsit de harul de a avea voce melodioasă, a prins drag de fluierat descoperind că nu doar a pagubă poți fluiera. Poți fluiera a nepăsare, a voie bună, a cântat, a admirație, a atenționare, a mirare ba chiar și a huiduială. S-a limitat, însă, la a fluiera
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
văile cântă în apele limpezi, răcoroase, ce duc Doinele noastre spre zările serafice, dincolo de senin, în arealul dumnezeiesc. Armoniile se regăsesc, se întregesc și se înalță în sufletul celor ce se dăruiesc Frumuseții lui Dumnezeu, frumuseții Neamului creator. Gândurile albe, melodioase curg liniștite în șiragul cuvintelor alese, înflorind în toată frumusețea cântecelor și a șoaptelor mirifice. În firea lor angelică stă demnitatea, căldura spiritualității dacoromâne, cea vie, tainică, cea sfântă păstrată dintr-o lume primordială, divină, pe care chiar de n-
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
muzeului, se gândea dacă Camelia va fi liberă ori are mult de lucru. E drept că văzuse în parcare un autocar elegant, de aici și strângerea de inimă pe care a simțit-o. Cum a deschis ușa, a auzit glasul melodios al muzeografei, care arăta, ce înseamnă fiecare exponat. În timp ce explica vizitatorilor, Camelia se uita spre ușă, parcă ar fi așteptat pe cineva. Când în prag a apărut Andrei, fața femeii s-a luminat, iar vocea i s-a însuflețit. A
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
bieților oameni de care unii ziși artiști n-au nicio jenă! În ce costume intra cândva, ca și Dan Spătaru sau Luigi Ionescu, interpretul de muzică ușoară Constantin Drăghici, ce pantofi lustruiți purta, ce frizură elegantă avea, cu ce timbralitate melodioasă glăsuia cântecul...! Între sunetul violent și mesajul destul de nerușinat al multor cântece de azi și cele din trecuta jumătate de veac, între superbitatea costumației de scenă de atunci și dezbrăcata îmbrăcăminte, ori dezmățata purtare de haine de scenă de acum
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
cere a veni. Nu-ți pese dacă lumea ne bârfește! Vino, iar în brațe să mă iei ; Uită că ne-am arătat colții... Îmi lipsesc urmele pașilor tăi Și fruntea ta, deasupra bolții. Îmi lipsesc parfumul și căldura, Vocea ta melodioasă și calmă, Îmi lipsesc visul avut, fericirea; Unde-mi ești, flacără ce îndeamnă? A XIV-a poezie pentru Ali Nevoia de dragoste, de a împărți Toate dorurile, nevoia de sărut, Nevoia de bucurie, de-a se ferici, De a-și
POEZII PENTRU SOŢUL MEU (VERSIUNEA ROMÂNEASCÃ) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366727_a_368056]
-
din jur, văzănd dușmanul de motan jucându-se cu puiul lor căzut. Atunci Liliana luă de jos puiul, îl mângâie, apoi, urcând pe o scară, îl pusese înapoi în cuib, spre marea mulțumire a păsărilor părinți, care, cu ciripitul lor melodios, parcă mulțumeau pentru salvarea progeniturii lor. După încă cinci zile, pe crengile pomului unde se afla cuibul, apărură cinci puișori firavi, supravegheați cu sfințenie de părinți lor. Livada se umplu de ciripitul lor vesel și melodios, prin care parcă binecuvântau
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
care, cu ciripitul lor melodios, parcă mulțumeau pentru salvarea progeniturii lor. După încă cinci zile, pe crengile pomului unde se afla cuibul, apărură cinci puișori firavi, supravegheați cu sfințenie de părinți lor. Livada se umplu de ciripitul lor vesel și melodios, prin care parcă binecuvântau natura pentru dărnicia ei. Se-nțelege, Liliana nu mai avea spor la citit, semnul de carte rămăsese tot acolo. Cum era să se concentreze ea la Proust și Balzac, dacă motănașul ei, Mărgeluș, urmărea curios fiecare
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
și impresarul ei de o viață Gaby Michailescu, este o Leliță semeață cu garoafe albe în deschizătura sânilor. Legănându-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei note alba petală lăsată să alunece printre degete pe dâra melodioasă... Sparge tonurile, își apropie o clipă mângâierea dulcei armonii, ca apoi să fremete codrul... Modulațiile aduc ecoul pădurilor... Doinitoarea are colnice, vâlcele și soare în glas. (ibid. p. 11) Prelinsă din roua florilor și crescută în mărgăritarul precumpănitor al destinului
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Se supără din nimic și nu știi ce capricii va avea”. Ceilalți interlocutori se declarară și ei fascinați de frumusețea textului. - Emilian, văd că am transformat seara muzicală într-o adevărată seară culturală. - De ce nu? Muzica întotdeauna a fost sora melodioasă a poeziei și a literaturii în general. Amândouă fac parte din patrimoniul cultural al Universului. - Dacă aș fi sigur că nu ne plictisim comesenele, mi-ar fi drag să le recit câteva din gândurile mele strânse într-un buchet ce
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
spiritului. Floarea folclorului dobrogean, artista Floarea Tănăsescu pare neîncetat înfiorată, numai gând, numai scumpă și rară tăcere, numai teamă de a nu mistui cu lăcomie liniștea și meditația, în vorbe tari și invadatoare peste armoniile cerești ale sunetelor fine și melodioase din care se însuflețește cântecul. Este culegătoare, cercetătoare și interpretă de muzică folclorică, este deopotrivă primul și dreptul dintre exegeții săi și totodată întâiul și deplinul fericit din partea darului pe care îl întoarce cântecul celui care îl iubește, îl crește
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
folclorică românească din toate timpurile, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros. Ansamblul folcloric "Carpați" de la Câmpulung Muscel a realizat momente de dans popular care au conectat publicul la veselie și atmosferă tradițională sărbătorească. Nicolae Datcu a deschis concertul cu piese calde, melodioase, în desăvârșit ton cu mina de bonom, chiar și atunci când imită satiric și cu har pe alți interpreți. Petrică Mâțu Stoian, ca de fiecare dată plăcut de public, pe lângă voce și repertoriu, pentru chipul lui de haiduc și de pandur
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
cu a fetelor care pozează goale în revistele de profil. Fiorul lui Trică se transformase în groază, dar s-a liniștit când le-a auzit vorbind. De fapt, nu vorbeau, scoteau, așa, niște sunete asemănătoare unor scheunături, foarte dulci și melodioase, dar se înțelegea perfect ce spun. - Trică, venim de la mii de ani lumină, de pe o planetă unde bărbații au alte apucături și rasa noastră se stinge! Din toate lumile te-am ales pe tine, ești singurul exemplar perfect pe care
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]