662 matches
-
desfășura pe sunete de claxoane, în fața unui public care venea și pleca, unii cu cate un pateu și o bere în mână, asta chiar nu a contat. Nu a contat pentru că cine a trebuit să-i asculte erau acolo: melomani cultivați, profesori, muzicologi, critici, impresari, de aici sau din lume. Și aplaudau, se entuziasmau, lăcrimau, se emoționau, în fine, trăiau momentul. Nu a contat nici căldura sau frigul, ploaia sau vântul ce făcea să danseze, de fapt chiar să zboare
Frumuse?ea ?nceputului by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84002_a_85327]
-
întotdeauna convertite unul în celălalt. Valorile exprimate într-un sistem oarecare nu pot fi decât relative sau convenționale. Bunăoară, muzica balineză va avea o altă putere de apreciere în comparație cu, să zicem, muzica lui Magnus Lindberg. Din această cauză, melomanul de azi trebuie nu doar să se deprindă cu pluralitatea idiomurilor sonore, ci și să le aprecieze cu măsuri diferite. Or, dacă diversității muzicilor îi corespunde diversitatea tălmăcirilor, acestea din urmă se cade a fi făcute într-un context dat
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
Țăranu, Aurel Stroe, ca să nu mai vorbim de Mihail Jora, Mihail Andricu, Zeno Vancea, Dimitrie Cuclin, Anatol Vieru, rămân legate definitiv, prin excelente tălmăciri de numele lui. Și muzica modernă de peste hotare - Schönberg, Alban Berg, Webern - a fost făcută cunoscută melomanilor noștri cu ani buni în urma tot de Paul Popescu, într-un mare ciclu de concerte susținute în colaborare cu orchestra Filarmonicii „George Enescu” și cu corul „Madrigal”. Iar la 75 sau 80 % din filmele românești, la capitolul dirijorul orchestrei
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
2012-2013 Cornelia BRONZETTI Stagiunile muzicale câmpinene inițiate și organizate, începând din 1990, de Societatea Filarmonică din Câmpina și Asociația Culturală “Sempre Concerto”, împreună cu Primăria Muncipiului, Casa de Cultură „Geo Bogza”, Parohia “Sfântul Nicolae” și Muzeul memorial “B.P. Hașdeu”, constituie pentru melomanii câmpineni și din orașele învecinate momente de mare bucurie. Bienal (următorul în 2014), se adaugă vieții muzicale, Concursul internațional de Vioară “Cornelia Bronzetti” (până la 21 de ani) și anual are loc Concursul Național de pian, pentru copii. Astfel există permanent
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
vioară și orchestră , G.Ph. Telemann - Concert în Si bemol major pentru vioară și orchestră de coarde și J. Haydn - Simfonia nr. 49 în fa minor Hob. 1:49 “La Passione” , concert foarte apreciat de public. Deasemeni foarte apreciat de melomanii câmpinení a fost și concertul violonistei Alexandra Bobeico, care a cântat, acompaniată de pianista Clementina Ristea Ciucu, în 2 iunie 2013 la Parohia “Sf. Nicolae”. Programul tinerei violoniste (laureată a multor concursuri naționale și internaționale, între care și Câmpina), a
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
va împlini ca muzician și violonist matur. În rândurile de mai sus am încercat, în măsura participării sau ascultării unor concerte, să prezint o parte a stagiunii muzicale din Câmpina, care însă a mai cuprins manifestări frumoase, foarte apreciate de melomani, pe care nu le-am putut asculta și cuprinde.
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
anului 2012: „Jazzappella” Florian LUNGU Spre bucuria noastră, a iubitorilor jazz-ului, anul ce a trecut a fost generos în revelarea unor tinere talente pe firmamentul artistic autohton și nu numai. Interprete și interpreți, soliști și grupuri au justificat interesul melomanilor și al organizatorilor vieții muzicale, constituindu-se drept rezultantele benefice ale existenței secțiilor / specializărilor / modulelor de specialitate în cadrul institutelor de învățământ superior muzical (Universitatea Națională de Muzică din capitală, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, Academia de Muzică
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
ajungă industrie în sine (tot neoficial), muzica formațiilor de chitare electrice (beat, apoi rock) a trebuit să reinventeze cam tot, de la instrumente până la instalațiile de sonorizare. Din interviurile realizate de- a lungul anilor pentru emisiunile documentare TVR, destule momente frapează melomanii, ca și pe simplii telespectatori, prin ineditul situațiilor ivite. Amintirea câtorva personaje implicate a rămas de altfel de neșters. Dacă e să vorbim de anii ’60, celebru a rămas astfel chitaristul Alexandru Arion (de la „Sincron”, apoi „Capitol”), astăzi rezident în
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
a interpretei („Promit”), primul succes major din cariera (Trofeul Mamaia cu „Trurli”), alte momente de referință (Cerbul de Aur, cu „Noapte caldă”, Eurovision - cu „Playing With Fire”) nelipsind, evident, cele mai apreciate șlagăre („Ploaie în luna lui Marte” și „Timpul”). Melomanii s- au bucurat și de compoziții proprii recente ale Paulei, precum „Tu nu vezi” sau „Lumi paralele”. Programul a cuprins și o serie de piese celebre, reinterpretate că un omagiu adus marilor artiști care au influențat evoluția interpretei: Frank Sinatra
Concerte by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/84031_a_85356]
-
acelei satisfaceri asupra tuturor înclinațiilor, ci și dintr-una a plenitudinii intensității cu care acestea sunt satisfăcute” (I. Kant: Critica rațiunii practice, București, Ed. Enciclopedică, 1981). Dar, agreabilul, plăcerea, desfătarea și fericirea nu reprezintă doar simple trepte pe care un meloman le poate urca la îndemnul unui opus muzical. Ele sunt etape ale cultivării gustului pentru muzica de calitate. Etape ale participării senzitive, cu excepția stadiului celui mai înalt, fericirea, care are o dublă expunere: una senzorială și alta rațională. Fericirea
Ascultând muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84203_a_85528]
-
Pe scurt, muzica sau activitatea componistică a lui Pekka Jalkanen, la fel ca dragostea și filosofia creatoare cu care omul acesta s-a atașat de România, fac o mare onoare și favoare culturii românești. Era păcat ca tocmai românii și melomanii de finețe ai acestei culturi să nu-l cunoască personal și mai ales arta sa. Fiindcă omul acesta nu doar că își proiectează sensibilitatea muzicală a României profunde ca pe una demnă de a reprezenta muzici antice și universale de
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
excelentă incursiune în ambianța muzicală a începutului de veac 19, cu ansamblul bucureștean Trei Parale. O asemenea tentativă ar fi fost sortită eșecului cu un an în urmă, având în vedere stilul cu totul neobișnuit pentru scena și gustul publicului meloman al Iașului. S-a întîmplat însă ca în noiembrie 2010 și apoi în iunie 2011, din inițiativa și cu sprijinul substanțial al Centru Cultural Francez, ieșenii să aibă șansa de a asculta două ansambluri de mare prestigiu internațional, Hespérion XXI
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Muzicieni români în texte și documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea Viorel COSMA Aniversarea centenarului morții scriitorului și dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912), mare meloman, remarcabil critic muzical și prieten apropiat al generației enesciene de muzicieni din pragul veacului al XX-lea, ne prilejuiește semnalarea unui fond de documente inedite din colecția pianistei și profesoarei Cella Delavrancea. Dacă George Ștephănescu, Constantin Dimitrescu, Eduard Wachmann și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
susținute de fiica scriitorului, Ecaterina Logadi, prin epistola ce mi-a adresat-o în 1962, c ocazia adunării mărturiilor necesare redactării articolului Caragiale și muzica (publicat în Muzica, București, 12, nr. 6, 1962), din care rezultă limpede că dramaturgul era „meloman” - cum se autocaracteriza - dispunând de „ureche, memorie și gust muzical bine dezvoltat”. Detaliile Ecaterinei Logadi, dincolo de pitorescul, propriu „omului Caragiale”, transformă scrisoarea în document peren de excepțională valoare postumă, ce nu mai suportă comentarii marginale. În perioada elaborării Metodei de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Colecția Viorel Cosma Limba română Scrisoare autografă Stimate Domnule Cosma, Este o deosebită plăcere ce mi-ați oferit cerîndu-mi să scriu cîte-va rînduri despre ce iubea mai mult părintele meu în domeniul artei, muzica. Se știe că era un pasional meloman, totuși a fost judecat destul de superficial de unii din cei care au cercetat această latură a înclinațiunilor sale. Am auzit adesea spunîndu-se că tatăl meu era într’adevăr muzical, dar nepregătit și absolut neștiutor de elementare noțiuni și reguli muzicale
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
nou la un ceai, de data asta foarte intim, îi prezint pe tânărul violoncelist român I. Fotino, care execută câteva bucăți acompaniat fiind la pian de o fostă elevă a mea, Marga Münzer. În casa părinților ei, care erau foarte melomani, am cunoscut diferite somități muzicale în trecere pe la noi, între care pianiștii Scirta și Arthur Rubinstein, care auzindu-mă cântând Brahms și Bach a declarat că i s-au deschis noi orizonturi în ce privește interpretarea, spunându-mi în continuare: „Mais vous
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
„Lohengrin” la Opera Națională București Mihai-Alexandru CANCIOVICI Spectacolul „Lohengrin” de Wagner, prezentat în premieră în 2011 la Festivalul G. Enescu, a fost reluat, după o absență de aproape doi ani, evenimentul fiind resimțit de melomani ca o premieră mult așteptată. La timpul potrivit am făcut o cronică a producției respective, pe care o consider o mare reușită. Opera „Lohengrin” constituie o lucrare specială în repertoriul wagnerian, având conotații profund religioase, creștine și degajând în întregul
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
România Internațional) - așa s-ar putea sintetiza cea de-a X-a ediție a festivalului internațional de interpretare a romanței “Te- aștept pe-același drum - In memoriam Valer Ponoran” de la Zlatna. Am mai scris anterior de remarcabilele inițiative ale primarului meloman Silviu Ponoran, care-și cinstește, începând cu actuala ediție, părintele, valoros artist liric și profesor de muzică, plecat dintre noi în intervalul scurs de la ediția a IX-a. Ei bine, și de această dată dânsul a fost garantul unei organizări
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
Simfonia Glossă de Viorel Munteanu este cu siguranță cea mai cunoscută dintre lucrările simfonice ale Iașului muzical, prezentă constant pe scenele românești în ultimii 10 ani (după p.a. din 2002) și astfel intrată în conștiința-memoria publicului specialist, poate și a melomanilor. Gravitatea adevărului ultim, expus într-un stil sobru- d e c l a m a t i v, imaginea de ansamblu a glossei, poezie și simfonie, simbolică și irepetabilă, a fost pusă în valoare încă o dată prin execuția dedicată a
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
pregătirea sa, piesele propuse necesitând o deosebită atenție la nivelul textelor, scrise în limbi dificile și mai puțin utilizate la noi. Dincolo de aceste aspecte, Corul Academic Radio a oferit un concert de ținută, care a reușit să trezească interesul publicului meloman, sala Radio fiind aproape plină, iar artiștii răsplătiți cu aplauze de un entuziasm sincer. Nici nu se poate altfel, atunci când spiritul slav este însuflețit de glasuri românești.
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
ale genului a încheiat cu succes un recital închinat meditației asupra naturii, vieții și iubirii. Au venit în completare cele 2 Mazurci op.24 cu degajarea firească împlinirii unei seri memorabile, în aplauzele unui public exigent alcătuit din discipoli, colegi, melomani și doritori de artă autentică.
Recital Sandu Sandrin by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84264_a_85589]
-
românești și internaționale îi datorează pianistei Suzana Szörenyi premii importante obținute în competiții internaționale de prestigiu. Artiști consacrați sau aflați pe treptele afirmării s-au simțit mai bogați datorită talentului, competenței și profesionalismului maestrei. Pianista Suzana Szörenyi a dăruit publicului meloman înregistrări ce cuprind integrale ale muzicii romantice sau ale lucrărilor semnate Enescu, Lipatti, Beethoven pentru patru mâini și două piane, la care se adaugă o multitudine de prime audiții cu muzică românească. Profesorul universitar Suzana Szörenyi, cel mai iubit discipol
Pianul a amuțit by Viorica RĂDOI () [Corola-journal/Journalistic/84299_a_85624]
-
mă gândeam la cât de bine i-ar sta Filarmonicii din Sibiu pe scena Ateneului român, la cât de potrivită ar fi ea într-un Festival de anvergură ca tocmai încheiatul „George Enescu” și la câtă bucurie ar putea dărui melomanilor bucureșteni. Dar până atunci... aș recomanda măcar directorilor orchestrelor simfonice din Capitală să facă un drum la Sibiu, să asculte această orchestră și să se inspire. Că, doar nimănui nu-i strică o baie de educație, cultură, competență și respect
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
să scrii pentru copii, la fel este și să joci pentru ei, cu atât mai valoros este efortul care, prin acțiunea energică și competentă a directorului fondator Smaranda Oțeanu-Bunea și echipei ei, unifică și potențează valorile în scopul formării publicului meloman de mâine.
"Opera Comică pentru Copii" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/7769_a_9094]
-
Iar concertele de muzică românească continuă. Sunt găzduite la Ateneul Român. Se bucură de o atenție publică specială, întreținută inclusiv de canalele televiziunii și ale radioului public, de publicația festivalieră "Agenda Festivalului", distribuită gratuit, o excelentă sursă de informații adresate melomanilor, adresate publicului larg. Nu pot fi trecute cu vederea cuvintele rostite de directorul artistic al Festivalului, de domnul Ioan Holender, cel care - în prima seară, la Operă - a ținut să mulțumească contribuabilului român pentru investiția importantă pe care o reprezintă
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]