369 matches
-
de trei ori), Franța (de trei ori), Italia, Belgia, Olanda, Austria (de două ori), Grecia, Iugoslavia (de trei ori), Israel (de zece ori), Canada, Maroc (de două ori), Algeria (de două ori), Kuweit, Birmania Republica Moldova... A străbătut lumea, purtând pretutindeni melosul popular al neamului românesc, adunat într-un repertoriu alcătuit în mare parte din culegeri personale ale sale, predominant din zona nordului Moldovei și a Bucovinei. A avut o adorabilă apariție în filmul regizat de către maestra originală din Buhuși, Elisabeta Bostan
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
câteva clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se datorează cu predilecție glăsuitorilor melosului folcloric. Cântecele la care a lucrat istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta fremătândei adolescențe, până la cea a cununilor de argint în păr! Simțirea lor e adânc sentimentală. O simțire a celeilalte ființe: ființa din interior
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
la păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de cântec românesc autentic... O voce senină și caldă, precum cerul
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
individul „atman” , a contemplat pe când „se plimba” cu înțelepciunea colectivă-seculară „ brahman” , prin Grădinile Elizee. În fond civilizațiile au fost precum Pasărea Phoenix, pierind cu fiecare cultură dispărută, pentru a renaște din propria cenușă; fondul atavic-sapiențial al indivizilor, înveșnicindu-se în melosul speciei. De altfel, zborul, a constituit o preocupare străveche a omenirii, și fiecare civilizație încercând să-i dea o reprezentare proprie, l-a corelat cu anumiți zei sau eroi din propriul spațiu sacro-mitic. Dacă în tradițiile multor popoare întâlnim oameni-păsări
UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ESEU DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353708_a_355037]
-
sociale și politice), de istorie, cultură și civilizație (constituire comunitară și statală și lupta pentru supraviețuire în fața vrăjmășiilor dinăuntru sau din afară,, pentru libertate și identitate de limbă și neam), cadrul instutuțional și formele de manifestare ale etosului, etnosului și melosului, domenii și nivel de cunoaștere, tradiții și obiceiuri, etc. ale acestor meleaguri feerice de basm. Câțiva dintre promotorii acestor eforturi fără de preț merită amintiți aici: Ion Simionescu, fost președinte al Academiei Române la sf.sec.XIX-începutul sec.XX și rucăreanul prin
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
de canto muzică populară la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, unde a reunit trei grupuri constituite din cei mai talentați elevi, „Boboceii”, „Floricica” și „Flăcăii”, participând cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune și festivaluri internaționale, înflorind melosul născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > VASILE ȘEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului A fost cândva, „Flacăra”...! Era cuvânt și melos către țară! Era văpaie în toate marile orașe, era fundament pentru legendă. Flacără și văpaie, spectacolele cenaclului „Flacăra” au clădit turn de cleștar și mit în cultura românească. Osârdia, ardoarea și geniul, chitara și vocea au șlefuit și ascuțit spiritul
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
facem manglă de melodie și potriveală de vorbe. - Antinotiști ! Afoni, antitenori antipatici. - Sforțoși de coarde vocale și instrumentale. - Scremut de voce în gâjâit de bășcălie. - Spaima poeziei și armoniei. - Tam-tam pentru absenteiști. - Tratament antinevralgic la mediocri. Final cu sărăcie de melos, cu bogăție de zgomot și maraton. Cuvinte înghesuite pe o limbă peltică. Vorbe șchiopătate cu mână-ntinsă, picioare-n dambla și frunte lipită cu bani. - Cânt scos din ureche bleagă în desiș de urechi fără pretenții. Ioan MUȚIU Referință Bibliografică
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
DE POEZIE NIPONA - ÎN SPAȚIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE Încep cu un truism: nu trebuie să fii japonez ca să iubești poezia tradițională nipona. Și că o prelungire a acestuia, nu trebuie sa fi vizitat Japonia ca să-i iubești muzică, acel melos cântat la instrumente de coarde și de percuție care te poartă la poalele Muntelui Fuji -simbol al Japoniei care a fost înscris în patrimoniul cultural mondial. Muntele sfânt care se ascunde în ceață și doar arareori - și pentru cei care
ÎN SPAŢIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360435_a_361764]
-
compara cu ea, căci inimile sunt clintite de sunetul muzicii, pe când piatra nu aude niciodată, nu plânge, nu surâde. Oamenii cei mai frumoși și mai buni sunt în primul rând acei care sădesc și se bucură de florile spirituale ale melosului popular. Iar oamenii cei mai ursuzi sunt aceia care-și pietruiesc tunelul timpanului, fereastra ochiului, poarta sufletului și nu se predau îmbrățișării muzicii folclorice, nu-i beau apa nesecabilă, nu-i miroase zefirul viu, nu-i sărută eterna și infinita
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > GHEORGHE ROȘOGA, CÂNTEC ȘI SLOVĂ SPOVEDITOARE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Poate că melosul folcloric românesc, folclorul neînsemnând alrceva decât înțelepciunea neamului, ar fi ajuns, din vina celor care sunt între cântăreții de demult și din ce în ce mai puținii de azi ceea ce-s păsărelele ciripitoare între privighetori și ciocârlii (cum ar cugeta maestrul Gheorghe Roșoga), în
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
sufletele iubitorilor de frumos și de spiritual. Oana Semăn s-a nascut pe 11 iulie 1979 la Sighișoara, în județul Mureș și este absolventa a secției de pictură, din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj- Napoca. Dragostea ei pentru melosul creștin începe în copilărie. Dintre numeroasele amintiri frumoase pe care le păstrează din acea perioadă, Oana Semăn a ales să ne dăruiască tihna și culoarea unei livezi înflorite, în primăvară. La umbră înmiresmata a copacilor, aceasta se bucură alături de părinți
ATUNCI CAND ISI ALEGE REPERTORIUL, OANA SEMAN INCEARCA SA EVITE CANTECELE FARA MESAJ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344308_a_345637]
-
ca textier, solist vocal și producător, iar compozitorul, firește, semnând creația și orchestrația cântecelor originale, speciale, de atmosferă și petrecere, cu explozie de voioșie și învăluiri nostalgice - înseamnă, în primul rând, asumarera găsirii cuvintelor celor mai ziditoare de laudă. Atât melosul cât și versurile sensibile, cu duhul transmiterii de mesaj, percutează fără rană, adânc, viața sentimentală și lasă o incizie doar în memoria afectiv auditivă, unde cântecul nu încetează, odată ce e sorbit cu porii sufletului. Cine nu știe cum vorbește artista
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
pentru poleirea lăuntrului sufletesc al melomanilor sentimentali. Una dintre cele mai sensibile voci ale muzicii ușoare românești este cea a interpretului Laurențiu Cazan și deopotrivă una dintre cele mai șlefuite și constrânse cu rigoarea științei muzicii să urmeze căi ale melosului scăldat în duh! În mijlocul curentului și lumii zgomotului, grabei, lucrului superficial, comercial, de spectacol de tejghea politică, stradală, electorală, Laurențiu Cazan propulsează un repertoriu și un stil consonant cu inima, unduios, simfonic, inteligent, poetic și crezut pierdut, odată cu scufundarea romantismului
LAURENTIU CAZAN. DACĂ N-AR FI EXISTAT, ÎNTR-O ZI TOT S-AR FI IVIT, SĂ CÂNTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342849_a_344178]
-
tv, despre care timpul, ca piatră de încercare, confirmă că superbitatea lor nu se perimează. Fptuitoare a artei unor astfel de spectacole, Doina Mirea este capabilă să emoționeze însăși, prin acuratețea, căldura și entuziasmul cuvintelor pe care le exprimă despre melosul neamului românesc și glăsuitorii lui. Pentru ea, cântecele populare și folclorice românești sunt salve ale victoriei culturii sătești în formă sensibilă, temelii pe care istoria nu le-a aruncat peste bord niciodată, oricâte vor fi fost cumpenele! Altminteri, identitatea însăși
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
fi fost contopită în stare dezbinată de toate valurile ce s-au rostogolit asupra ei. Poate că puțini artiști din România acestui timp iubesc asemeni Doinei Mirea ceea ce realizează profesional. Prin sufletul ei, ca prin lunetă, se privește floarea lumii melosului românesc! Se impun azi măsuri igienice și etice, pe lângă cele estetice, față de cântecul adus sub atotpătrunzătorii bani. Chiar și atmosfera spectacolului se cumpără! Banii și ideologiile scapără în locul chibritului spiritual, iar înflăcărarea vine cel mai adesea nu de la puterea de
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
făcând în așa fel să nu fiu observat, pe motiv că dacă eram văzut riscam să fiu exmatriculat din școală. Tata nu mergea, altfel era dat afară din servici. Astfel se împleteau două emoții: una a frumuseții slujbei și al melosului din versurile “Hristos a Înviat! “, și alta al fricii pentru a nu fiu văzut.Aceste două emoții se împleteau într-un sentiment inefabil pe care îl simt și astăzi după mai bine de șaizeci de ani. În Săptămâna Mare, din
LUMINA ÎNVIERII SIMBOL AL SFINTEI TREIMI POGORÂTĂ ÎN NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343712_a_345041]
-
el a iubit-o ca pe mireasă. Cum a fost, bună sau rea, această soartă a fost și este a lui! Iar artista Mihaela Gurău, atât de tânără, dar purtând dulcea povară, nevârstnică precum timpul și nesfârșită precum cosmosul, a melosului românesc, pe care-l iubește ca pe prunc și-l înfașă cu umbra inimii ei, a cântat și cântă soarta neamului ei, cu toate omeneștile-i trăiri! Îi cântă iubirea fierbinte ori iubirea înghețată, odihna și istovirea, plânsul și veselia
MIHAELA GURĂU. ŞI-A DESCOPERIT, PREŢUIT ŞI FRUCTIFICAT GLASUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377392_a_378721]
-
SPECTACOLE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului În primăvara acestui an (2015), un comunicat de presă venit din partea impresarului Pepino Popescu, aducea vestea bună, întotdeauna primită cu bucurie, din partea voievodului melosului românesc Tudor Gheorghe: „Pe 3 noiembrie, Bucureștiul interbelic prinde viață. Maestrul Tudor Gheorghe, veșnic îndrăgostit de vers, de frumusețea și originalitatea muzicii românești de odinioară, nu contenește să își surprindă audiența cu experiențe muzicale unice, spectacole inedite pline de farmec
TUDOR GHEORGHE, PRIMUL ARTIST ROMÂN CARE ŞI-A ÎNFIINŢAT UN SITE DE VÂNZARE DE BILETE PENTRU SPECTACOLE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377500_a_378829]
-
frumusețea și momentele de aur ale României din anii ’20-’30 în care eleganța, politețea și respectul față de semeni se evidențiau puternic.” Născut la 1 august 1945 în comuna Podari județul Dolj cel care avea să fie unul dintre barzii melosului pur românesc a trecut printr-o copilărie profund marcată de condiția socială a familiei sale, provenind din părinți țărani, care au avut de suferit de pe urma prigoanei bolșevico-securisto-comuniste. Tatăl artistului, cântăreț bisericesc, a fost arestat și și-a ispășit, ca deținut
TUDOR GHEORGHE, PRIMUL ARTIST ROMÂN CARE ŞI-A ÎNFIINŢAT UN SITE DE VÂNZARE DE BILETE PENTRU SPECTACOLE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377500_a_378829]
-
absolută, este acela că interpretul Tudor Gheorghe este primul artist din România care și-a înființat primul site de vânzare bilete: tudor-gheorghe.ro Acesta-i încă un mod de facilitate a asigurării unui loc în sălile de spectacole unde voievodul melosului de simțire românească și de trăire uniformă cu absorbirea în vis și bucurie, Tudor Gheorghe, urcă la suflet cântecul dătător de speranță ca ruga, alinător ca mâgâierea, bun inimii, ca iubirea! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică
TUDOR GHEORGHE, PRIMUL ARTIST ROMÂN CARE ŞI-A ÎNFIINŢAT UN SITE DE VÂNZARE DE BILETE PENTRU SPECTACOLE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377500_a_378829]
-
într-o fărâmă de Românie clădită pe fundația spectacolului muzical. La frontispiciul acestui spectacol este nimeni altul decât cel mai vivace artist român, unul dintre cei mai iubiți cântăreți ai neamului românesc din toate timpurile, ce poartă din depărtarea rădăcinilor melosului folcloric al neamului său, comori spirituale an la an mai proaspete, mai strălucitoare, mai pline de viață, originalitate și frumusețe, mai nestemate, Benone Sinulescu. Maestrul va unge balsamic inimile spectatorilor, cu piese din vastul său repertoriu, adevărate flori spirituale de
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
folcloric al neamului său, comori spirituale an la an mai proaspete, mai strălucitoare, mai pline de viață, originalitate și frumusețe, mai nestemate, Benone Sinulescu. Maestrul va unge balsamic inimile spectatorilor, cu piese din vastul său repertoriu, adevărate flori spirituale de melos pentru toate preferințele, de diverse genuri muzicale, adresate tinerilor de toate vârstele - nu e niciun nonsens în a vorbi despre tinerețe la toate vârstele, deoarece toți acei ce iubesc și cântă sunt numai tineri, indiferent de vârstă! Între aceste piese
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
strămoșească Daco-romană, românească! Să adune și să scadă Imparțial, fără de sfadă ! Toate să le înmulțească Surplusul să-l "împărțească" Iar la Sport să se călească Trupul să și-l oțelească ! Mânați măi, hăi, hăi ! Să deseneze frumosul Și să cânte melosul... Să învețe cât mai multe De câmpie, deal și munte Despre izvoare, lacuri, bălți Glob terestru, planșe, hărți Despre Climatologie Și Meteorologie Despre plante și-animale, Acizi, baze și metale Despre electricitate Computere upgradate Și transmisiuni de date ! Mânați măi
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]