1,164 matches
-
plîngea, pentru ea, cărțile și revistele recunoscute după copertă, ziarele bune și "murdăriile", clipele "cînd am zburat" - de-a binelea, plutind de pe o balustradă. O vîrstă. Boli și școli, război și lecții de pian. Altă vîrstă. Cu poezii pe care memorialistul tîrziu găsește onestitatea să le critice, cu prietenii și inițiative civice. Librăriile din București, anticarii Dîmboviței mîloase. Universitatea populară, cu Barbu Lăzăreanu și Galaction la catedră, Ion Călugăru, Fundoianu, Brunea Fox, în bănci. Calvarul ieșean al medicinei militare, descris în
Ab ovo by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8021_a_9346]
-
mai târziu, Nicolae Breban. Comentatorul memoriilor "adnotate", recunoaște, valoarea portretului făcut Aurorei Cornu, devenită soția lui Marin Preda, periculoasa rivală, caracterizată veninos, "frumoasa plantă carnivoră". Dar Nina Cssian, impetuoasa zeiță a voluptății, ce fel de plantă va fi fost? Criticii memorialiști sunt mai puțini: Eugen Simion, Gabriel Dimisianu, Livius Ciocârlie. în volumul de Convorbiri cu Andrei Grigor, autorul seriei Scriitori români de azi și al atâtor volume de referință, ca Dimineața poeților, Sfidarea retoricii ș. a. se autodefinește: "...prin fire și voință
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
Coroiu, care-l admiră pe portretistul remarcabil de tradiție lovinesciană, ca și pe acerbul polemist cu așa-zișii "demolatori" Gh. Grigurcu și Alexandru George. Un alt articol substanțial din volumul despre care scriu este acela consacrat lui Gabriel Dimisianu, ca memorialist, pe care-l surprinde foarte bine în această postură: spirit echilibrat, ca și criticul, acum adumbrit de o discretă melancolie. Evocarea anilor de boemă literară din strada Naipu, 20, din mahalaua Rahovei, a copilăriei petrecute la Brăila, pasiunea lecturii, apoi
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
iar ea se transmite instantaneu cititorului. Orașul face asupra lui Ralet o impresie extraordinară, apărîndu-i concomitent drept spațiu legendar și tangibil. E foarte posibil ca și o îndepărtată memorie familială să-l fi îndreptat pe o astfel de cale (bunicul memorialistului, alt Dimitrie Ralet, sosise în Moldova în suita domnitorului Alexandru Ipsilant la sfîrșitul secolului precedent, venind de la Constantinopol), după cum și numeroasele sale lecturi făcuseră din sediul înaltei Porți un tărîm de vis. Intrat, cu bună știință, în acest vis, Ralet
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
oraș cu soartă misterioasă? Nu te întristează oare acest spectacol pentru că reface istoria vanităței, a mărirei și a puterei omenești?" (Cap. XII). Descoperind legenda "acasă la ea", Ralet are și o revelație de natură lingvistică. Față de colegii săi de generație, memorialistul era un poliglot autentic: știa greaca din familie, franceza tot din familie, germana - din epoca studiilor universitare (în Moldova epocii sale, scriitorul trecea drept unul dintre puținii intelectuali familiarizați cu limba și cultura germană), apoi latina și destul de bine italiana
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
și simț al nuanțelor decît în cea occidental-europeană. Iată-l pe Ralet făcînd din nou opinie separată față de pașoptiști! Există și o altă obsesie, subterană, în această carte: obsesia sfîrșitului. Bolnav, știind probabil că nu mai are mult de trăit, memorialistul încearcă să spună tot ce ar fi vrut să spună de cînd scria literatură, dar nu reușise. în orașul Constantinopol, Ralet dorește să învețe resemnarea turcilor în fața morții, detașarea tipic orientală față de cele lumești. O mică proză poetică din tinerețe
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia folcloristului, publicistului, prozatorului și memorialistului Artur Gorovei (1864-1951) cuprinde, chiar și la o sută cincizeci de ani de la nașterea sa, multe necunoscute, omisiuni, erori și grave denaturări generate de câțiva cercetători lipsiți de onestitate și probitate științifică. Se cuvine să afirm că prima și cea
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
Tulbure și Victor Tulbure. București, Editura Minerva, 1986, 534 pagini. (Scriitori români). Cartea a apărut în colaborare cu Academia de Științe Sociale și Politice. Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 2. Ion Taloș (n. 1934), folclorist, etnograf și memorialist. Autorul unei temeinice exegeze privitoare la Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european. 3. Vasile Voia (n. 1938), istoric literar, comparatist și eseist. Specialist în literatură universală. 4. Eugen Simion (n. 1933), istoric și critic literar, eseist
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
unei temeinice exegeze privitoare la Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european. 3. Vasile Voia (n. 1938), istoric literar, comparatist și eseist. Specialist în literatură universală. 4. Eugen Simion (n. 1933), istoric și critic literar, eseist și memorialist. În răstimpul 1994-1997 a fost președintele Academiei Române. 5. Dan Grigorescu (1931-2008) istoric literar și eseist. În acel moment era directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 6. Marius Sala (n. 1932), lingvist și filolog. Autorul a peste 350
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, jurnalistului și memorialistului Constantin-Virgil Gheorghiu (1916, Războieni, Neamț - 1992, Paris) se completează cu încă un aspect, extrem de prețios, cel privind activitatea sacerdotală, pe care a desfășurat- o în cadrul Bisericii Ortodoxe Române din Paris, în presa de specialitate, precum și în congresele ecumenice din Europa
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic literar, poet, prozator, traducător și memorialist, Const. Ciopraga (1916-2009) a fost, în același timp, un epistolograf din cei mai însemnați din literatura română postbelică. Inițiat, temeinic, în tainele literaturii epistolare, române și franceze, lector atent al discursurilor epistolare, Const. Ciopraga a scris și trimis un impresionant
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
consecința unui comportament mai liber în raport cu băutura, ci derivă din îndatoririle unui voievod cu o intensă activitate diplomatică și de reprezentare, unde vinul joacă iarăși un rol simbolic, în închinări, legăminte, urări ș.a. Se confirmă astfel diverse mărturii ale unor memorialiști din prima jumătate a sec.al XIX-lea care spun că până în vremea lor, cu puține excepții, boierii și domnitorii erau cumpătați cu băutura. Cartea lui Răzvan Voncu are multe asemenea capitole care schițează laturi puțin remarcate ale literaturii unor
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
cred, oricine ar vorbi despre ea. Mai întâi ceva despre această „internațională” din supratitlu, o „interna- țională” asumată („a mea”). Simbolic, poate fi vorba de o trimitere la „Internaționala” ca imn consacrat al muncitorimii mondiale și al comuniștilor. Concret însă memorialistul trimite la realitățile originii familiale și la limbile vorbite de el în familie. În familia în care copilărise și în mediile în care trăise ulterior mereu ca „multiplu minoritar”. Citim în cuvântul înainte: „Bunicii și părinții mei au fost evrei
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
maghiara, știam germana și, defectuos, româna; am învățat rusa. Janina, bucureșteancă prin naștere și destin, mi-a schimbat traiectoria. Am optat pentru limba română : la universitate, în publicistică, în propria-mi familie, cu prietenii”. Dimensiunea „internațională” la care se raportează memorialistul este legată prin urmare, întâi de toate, de fatalitatea nașterii, spre a vorbi astfel. Tot în legătură cu ea va sta și dimensiunea politico-morală, adică opțiunea pentru stânga transmisă prin generații în familie. Evrei burghezi prin amândouă ramurile, maternă și paternă, cei
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
prin urmare, întâi de toate, de fatalitatea nașterii, spre a vorbi astfel. Tot în legătură cu ea va sta și dimensiunea politico-morală, adică opțiunea pentru stânga transmisă prin generații în familie. Evrei burghezi prin amândouă ramurile, maternă și paternă, cei din familia memorialistului, politic și etic, nu se puteau plasa decât la stânga, chiar la stânga extremă, ca membri ai Partidului Comunist. Dreapta i-ar fi respins din principiu chiar dacă, prin absurd, ar fi vrut să meargă acolo. Opțiunea pentru stânga era în familie un
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
acceptat. Nu aveam încă rețineri față de funcțiile politice. Oricum, îmi mângâia orgoliul chemarea în «Sfânta Sfintelor», fie și printre instructorii de rând. Receptam oferta ca pe o ștergere a blamului care planase asupra mea din cauza «originii burgheze»”. Deci planase asupra memorialistului și un asemenea blam. Am citat în mai multe ocazii reflecțiile lui Matei Călinescu privitoare la relațiile intelectualilor cu puterea comunistă și simt nevoia să o mai fac o dată : „Noi pe vremea aceea - reflecta Matei Călinescu în convorbirile cu Ion
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
obținut, e adevărat, prin concesii, prin compromisuri făcute și de o parte și de cealaltă. Faptele s-au petrecut așa cum Ion Ianoși le înfățișează, și dacă este să relevăm o însușire de primă importanță a demersului său, aceasta este sinceritatea. Memorialistul înaintează pe un teren presărat cu capcane și axarea strictă pe adevăr era singurul mijloc de a nu cădea în vreuna. Axarea pe acel adevăr, desigur, pe care i l-au revelat, la capătul unei vieți, experiențele trăite.
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
sau părintele Stăniloae, mărturii și mărturisiri, exerciții de interpretare, admirații ortodoxe, proza memorialistica, eseuri teologice și literare, precum cele din Primejdia mărturisirii. Convorbiri de la Rohia, Bucuria întreba- rîi ori Jurnal discontinuu cu N.Steinhardt: aici se rostesc eseistul, publicistul, prozatorul, memorialistul și, înainte de toți, cititorul, pentru ca, iată, Proximități și mărturisiri este, in primul rînd, un jurnal de lectură. Ioan Pîntea citește enorm - cărți de cult, texte de Novalis, Andrei Pleșu, Kafka, Rilke, jurnalul lui Alexandru Baciu, Radu Petrescu, Ștefan Câlția, teologi
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
Nicolae Manolescu Au dispărut zilele trecute dintre noi marele romancier și memorialist Constantin Țoiu (1923-2012) și strălucitul eseist, prozator și traducător Alexandru George (1930- 2012). Întâmplarea face ca între cei doi să existe mai multe puncte comune. În primul rând, amândoi au fost niște bucureșteni ireductibili. De la Mateiu Caragiale, pe care amândoi
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
publicitatea și cu „relațiile de presă” (p.309); excelentele pagini dedicate prieteniei etc. Concluzia este că lectura acestei cărți a lui Adrian Marino e departe de a consemna o înfrângere sau destinul unui om învins. Lamentațiile inițiale și finale ale memorialistului, care, de fapt, și încadrează volumul, nu trebuie să convingă pe nimeni. Am spune, mai mult, că această carte este o mică victorie a autorului, cu funcție de scuturare cathartică a pesimismului datorat solitudinii. Iar ultimele cincizeci de pagini ale volumului
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
duce d'Enghien, învingător al spaniolilor în cele două bătălii faimoase ale "Războiului de 30 de ani" (1618-1648), Rocroi (1643) și Lens (1648). I s-a spus, în epocă, "Marele Condé". 4 François, duce de la Rochefoucauld (1613-1680). Scriitor, moralist și memorialist francez, cunoscut în epocă prin lucrarea Maxime și reflecții. 5 Otto von Bismarck (1815-1898). Om de stat prusac și german. Prim ministru al Prusiei (1862-1867) apoi Cancelar al Confederației Germane de Nord (1867-1870). Realizator al unificării Germaniei, și creator al
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
al Reichului german (1871-1890). I s-a spus "Cancelarul de Fier". Adept al metodelor dure și intransigente în politică, s-a spus despre el că a înfăptuit unificarea Germaniei "prin fier și sânge". 6 Niccolo Machiavelli (1469-1527). Istoric, filozof politic, memorialist, dramaturg și om politic italian al Renașterii. Om de stat, secretar al Republicii Florența din anul 1498. Autor al vestitului tratat politic Principele, dar și al lucrărilor de istorie și memorialistică Discursuri asupra primei decade a operelor lui Tit Liviu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de seamă reprezentant al absolutismului monarhic în Franța, rămas în memoria posterității prin celebra sa deviză "Statul sunt eu!" (în original, L 'Etat c'est moi!"). 41 Jean-François Paul de Gondi (1613-1679), cardinal de Retz. Prelat, om de stat și memorialist din veacul al XVII-lea, rămas celebru prin Memoriile sale, scrise în perioada 1675-1677 și publicate postum, în 1717. Frondeur, opozant al cardinalului Mazarin, va fi întemnițat dar va reuși la scurtă vreme să evadeze. Exilat de acesta, după moartea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
1726 și până la moartea sa, survenită în anul 1743, după ce fusese, din 1715, preceptorul său când era copil. Ales membru al Academiei Franceze în anul 1717. 54 François-Joachim de Pierre, cardinal de Bernis (1715-1794). Prelat, om de stat, scriitor, poet, memorialist și diplomat francez. A fost, pe rând, ambasador al Franței la Veneția (1752-1755), ministru de stat (1757), secretar de stat la Afacerilor Străine (1757-1758) și, în sfârșit, ambasadorul Franței la Vatican (1774-1794), ultima și cea mai lungă misiune a sa
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
mai în vogă. De la Duiliu Zamfirescu la Mateiu Caragiale, de la Constantin Stere sau Camil Petrescu la Octavian Goga, de la Sadoveanu la Păstorel Teodoreanu, N. D. Cocea sau Ion Vinea, toți și-au exercitat mentoratul discret și pedagogia verbală asupra viitorului memorialist. Listă care trebuie, desigur, încheiată onorant cu prozatorul Constantin }oiu, semnatarul excelentei prefețe, prieten târziu al autorului Troicăi... Nefiind atât o ucenicie, cât mai degrabă o școală, Jurgea-Negrilești a învățat din stilul acestor parteneri de dialoguri sau - după caz - conferențiari
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]