248 matches
-
activității în grădiniță / 155 8.3. Activitatea propriu-zisă / 158 8.4. Tipuri de activități de educare a limbajului / 158 8.4.1. Activitatea de convorbire / 158 8.4.2. Activitatea de lectură după imagini / 161 8.4.3. Activitatea de memorizare / 162 8.4.4. Activitatea de observare / 164 8.4.5. Activitatea de povestire / 165 8.4.6. Jocul didactic / 171 8.4.7. Lectura educatorului/educatoarei / 172 Capitolul 9. Coordonate ale unei didactici a comunicării / 177 9.1. Comunicarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
explic de ce și astăzi Îmi amintesc unele noțiuni Învățate, mai corect “bătucite”, În studenție, spre deosebire de studenții zilelor noastre, care a doua zi după examen nu mai știu nimic. Numărul de examene este mic, timpul dintre două examene este mare și memorizarea a 200-300 pagini pentru un examen este o nimica toată. Rezultatele concrete se văd. Am arătat anterior că spre sfârșitul primului an de studenție s-a stins și dragostea mea pentru Sanda. A rămas doar cântecul pe care mi l-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cursurile erau un rău necesar. I se ofereau studentului “negru pe alb” noțiunile fundamentale de la o anumită disciplină, văzute Însă, În general, prin prisma cadrului didactic respectiv și foarte rezumative (5-7 pagini pentru o prelegere) . Însușirea cunoștințelor se limita la memorizarea și mai puțin la Înțelegerea acestora. Dar, studentul nu se mai putea prezenta la examen cu răsfoirea rapidă a unor note de curs răzlețe și dezordonate, ci era obligat să parcurgă cursul sau cea mai mare parte din conținutul lui
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
bine, mulți s-au mirat de reacția foarte favorabilă a englezilor. Ca să nu mai vorbim despre americani... De veghe în lanul de secară fiind într-un fel pe linia lui Creangă și indicând o anume "slăbiciune" pentru genul acesta de memorizare. Sigur că da, foarte bună precizarea. Și de ce să nu-l pomenim chiar pe Faulkner, cu acea frecventă schimbare de perspectivă, cu frazeologia aceea barocă, în care iarăși se poate observa plăcerea povestirii. Iar în literatura sud-americană, în acel realism
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
st. pers. No. 21.386. Situația școlară: înscriși: 40b + 41f = 81. Frecvenți: 33b + 17f = 50. Prezenți: 20b + 8f = 28. Copiii sunt curați și vioi. Știu să spună cum se numescă ei, părinții lor, frații și surorile. I-am ascultat la memorizare. Știu multe poezii pe care le recită frumosă și cu intonație. De asemenea, sub conducerea dnei învățătoare Elene Pintilescu, au cântat cântecele : „Toboșarul”, și „Luați seama bine”, pe care le știu foarte bine. Din abecedar dna învățătoare a predat lecția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a activității omului. În condițiile actuale, când munca fizică și intelectuală sunt tot mai mult transferate sistemelor informatice, omul desfășoară o intensă activitate de învățare și creație. În prezent se produce o transformare intensă a învățământului clasic, rigid, bazat pe memorizarea mecanică pasivă și rudimentară, într-un învățământ modern, creativ și inteligent, bazat pe participare și colaborare,în care cadrul didactic și elevul cooperează, pe însușirea și aplicarea creativă a cunoștințelor în practică, pe dezvoltarea metodelor de gândire și acțiune. Dar
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93515]
-
acțiune după ce am efectuat-o. Învățarea autentică are loc odată cu acțiunea, și nu după ce aceasta a încetat. Învățarea deplină este o treabă de gestionare a unui flux informațional care ne inundă pe măsură ce executăm o sarcină (inclusiv de învățare!). Stocarea sau memorizarea principalelor secvențe ale acestei gestiuni ingenue formează un ansamblu de cunoștințe implicite și explicite care funcționează ca un sistem de detecție și de conștientizare a erorilor. Amaury Dehamel, într-un studiu privind tratamentul cognitiv al informației (2001) denumește acest sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
consideră că apariția, în aceste sondaje, a unei proporții mai mari de oameni ce declară că au fost la vot sau care spun că au votat cu candidatul ales, în comparație cu proporțiile corespunzătoare reale, se datorează existenței unui „proces selectiv de memorizare cu funcția de menținere a stimei de sine (mecanism de apărare)” (Berthier, 1998, p. 71). În al doilea rând, se are în vedere caracterul fluctuant al opiniilor, instabilitatea și mobilitatea lor, datorate unor factori interni sau externi de circumstanță. De
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
obiectivelor sau sensului schimbărilor educaționale. Aceste mecanisme cunosc mai multe forme de manifestare: * Scotomizarea, constând în eliminarea unei informații incomode pe care nu o mai percepem deloc. Este echivalentul unui filtru selectiv prin care trec doar informațiile convenabile sau neutre; * Memorizarea selectivă, ca mecanism ce presupune uitarea mesajului neconvenabil imediat după ce a fost receptat ("îți intră pe o ureche și-ți iese pe cealaltă"). Suntem dispuși să memorăm mai bine sau mai prost în funcție de modul de funcționare cognitivă, de starea afectivă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
coduri). (M.Zlate, 1994). Este acceptat că limbajul, ca facultate inerentă și specifică speciei umane, constituie tocmai expresia și realizarea conduitelor verbale (Bronckart, 1988). De aceea, global, studiul limbajului presupune investigarea unor aspecte cum ar fi: perceperea limbajului, înțelegerea discursului, memorizarea propozițiilor și a textelor, achiziția și elaborarea limbajului. Contribuții remarcabile în acest domeniu au adus o serie de cercetători preocupați atât de investigarea achiziției lingvistice cât și de fenomenul de socializare a copiilor (Wallon, Vîgotski, Luria, Piaget, Lorenz K., Broadbent
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
presupus, ar supune elevii la un mare efort de receptare și reținere În memorie, la repetare și reproducere. Or, Într-o asemenea situație, cum ar putea să apară Învățarea istoriei În ochii elevilor, altfel decât o suprasolicitare a efortului de memorizare, ca o Învățare pe de rost a unor cunoștințe de-a gata, constituite În forma unei materii „de tocit”, aridă, dificilă, puțin captivantă. În a doua variantă, același conținut poate să fie axat pe redarea de fapte emoționale, pe prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive, Învățarea activă presupune cu totul altceva. Specific acesteia este faptul că ea angajează capacități productiv-creative, operațiile de gândire și de imaginație, apelează la structurile mintale - structurile operatorii și structurile cognitive de care dispune elevul
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
transmit cunoștințele Într-o formă „de-a gata elaborată”, În mod autoritar, pe calea „transferului direct dintr-un cap În altul”, cum zice Galperin, obligându-i pe ascultători să le accepte dogmatic, ca de la sine Înțeles, să le Înregistreze prin memorizare și apoi să se mulțumească cu reproducerea a ceea ce a spus profesorul. Fiind centrate pe activitatea profesorului, acesta dezvăluie conținutul teoretic, analizează problemele materiei expuse, citează faptele, aduce exemple, argumente, formulează concluzii etc. Totul se bazează, deci, pe receptivitatea elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de adâncă meditație. În cursul timpului, de la Socrate și până În prezent, conversația a străbătut și momente În care a fost denaturată adevărata ei semnificație euristică. A Îmbrăcat fie forma catehetică (În Evul Mediu), redusă la o toceală mecanică, bazată pe memorizarea și reproducerea pe de rost a unei succesiuni rigide de Întrebări și răspunsuri pe teme cu caracter mistic, religios, rupte de viața reală, fie cea a unei maieutici riguros dirijate, de felul celei care s-a generalizat În practica școlară
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ultimă analiză, și valoarea unei Întrebări, menționează același cercetător, variază În funcție de raportul care există Între textul (formularea) ei și contextul de informații În care ea este Încadrată. De exemplu, Întrebarea „de ce?” poate ușor să se transforme Într-o Întrebare de memorizare atunci când ea corespunde exact unor explicații existente În manual, pe care elevul doar lereproduce (Hunkins, 1966). Didactica actuală preconizează o mai frecventă utilizare a Întrebărilor convergente (care Îndeamnă la analize, comparații, sinteze, integrări de date, asociații de idei, explicații, elaborări
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să aibă grijă să Îndepărteze din practicile sale tot ceea ce l-ar putea scuti pe elev de reflecție, tot ceea ce i-ar restrânge posibilitățile de meditație proprie, de cugetare (ca, de exemplu, abuzul excesiv de informații, de imagini, de verbalism, de memorizare; transmiterea În exclusivitate a unor cunoștințe de-a gata; supraabundența lecturii; lecturile și reținerile mecanice etc.). Capitolul IVtc "Capitolul IV" Metode de explorare a realității (metode intuitive)tc "Metode de explorare a realitĂȚii (metode intuitive)" A determina elevii să cunoască
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
imagini mintale din care să se sustragă apoi abstracțiunile dorite. Adică noțiunile era necesar să fie prezentate În mod intuitiv și abia după această imprimare sensibilă să aibă loc un proces de abstractizare, de trecere la formalizarea verbală și la memorizarea noțiunilor. În virtutea acestei Înțelegeri, ideile Își găsesc originea În experiența sensibilă (concret-senzorială), fără ca subiectul (elevul) să joace vreun rol deosebit În dobândirea (elaborarea) lor. Firește, o asemenea pedagogie, fundamentată pe teoria imprimării imaginilor și a abstragerii unor noțiuni generale, a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
informații, dacă nu avem competența de a le trata cu spirit critic; cunoașterea e un lucru extrem de complicat și nu pe de-a-ntregul rațional, care nu avansează cu viteza calculatorului și care, peste toate, are nevoie de învățătură și de memorizare, nu de informație dată de-a gata. Calculatorul nu-i înlocuiește pe profesori, nici nu face de prisos contactul personal al ucenicului cu maestrul. Wolton încheie cu o recomandare: „Calculatorul trebuie consumat cu moderație”.
„A informa nu e totuna cu a comunica“ () [Corola-journal/Journalistic/4064_a_5389]
-
de vedere uman (de către profesori și de către colegi), nu a fost niciodată strict axată pe obligația muncii. Cei care aveau note bune în clasă se numeau "tocilari"; și numai cei care în paralel cu notele bune la discipline care necesitau memorizare afișau și rezultate bune la olimpiade sau/și la matematică, erau considerați "inteligenți". Este un sistem care mă uimește și astăzi prin faptul că este mai puțin egalitar și axat pe "etica muncii" decît cel din școlile vestice. Pe de
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
generații un sentiment de agreabilă familiaritate, pe de alta permite forma de copiere cea mai leneșă: total mecanică, nepresupunînd nici măcar minimumul de efort al transcrierii. De fapt, referatele nu sînt o noutate absolută: cărți și broșuri cuprinzînd comentarii literare destinate memorizării și reproducerii la diverse examene circulă de ani buni pe piața românească. Comentariile on-line preiau în mod evident sursele tradiționale, oferind o oarecare varietate de tipuri și nivele valorice: de la analize literare oneste și corecte, până la stîngace transcrieri din vreun
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
nu numai corectarea unor eventuale erori, ci și îmbogățirea și clarificarea cunoștințelor. Relevarea ambiguităților și indicarea posibilităților de soluționare a lor urmărește dezvoltarea deprinderilor de gîndire independentă a elevului combătînd tendința - adînc înrădăcinată - de însușire mecanică, de învățare redusă la memorizare. O atenție specială se acordă testării - prin realizarea, în condiții stabilite (referitoare la conținut și dimensiuni) a abilităților de receptare, de înțelegere a unui text, dar și a posibilităților de exprimare dovedite prin textul propriu creat de elev ca răspuns
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
dar și, în mod mai explicit și mai eficace, prin rezolvările oferite și prin numeroasele observații care însoțesc răspunsurile. Aceluiași obiectiv, al rafinării cunoștințelor (și, implicit, al combaterii răspunsului mecanic, rezultat al învățării defectuoase în care componenta principală o reprezintă memorizarea și care continuă să fie cultivată în învățămîntul de toate gradele) i se subordonează și capitolele de Comentarii, în care autoarea atrage atenția asupra situațiilor ambigue, a chestiunilor dificile, a posibilității interpretărilor multiple și, în unele cazuri, a soluțiilor divergente
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
au otrăvit, asigurînd, în diaspora, sîngele necesar funcționării unui "plămîn în plus" de care avea nevoie cîmpul cultural din țară: un inventar de valori abia acum restituite și toată amărăciunea consemnării lui se regăsesc în Măsura urmelor: În procesul de memorizare a celor care au închis ochii printre străini, se include o durere infinită. Cît ar fi putut dărui României mintea și faptele lor! Aceste pierderi se înscriu în inventarul distrugerii sistematice a valorilor autentice, fără să concureze, bineînțeles, în număr
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
catehism (II și III); 3. Istorie sacră pe scurt; 4. Cele 4 lucrări aritmetice cu numere complexe; 5. Geografia Principatelor române; 6. Scrierea caligrafică și după dictare; Despărțitura a IV - a: 1. Memorarea de parabole din Evanghelie; 2. Citirea; 3. Memorizări din biografiile domnilor români mai renumiți; 4. Părțile cuvântului și formele gramaticale; 5. Împărțirea politică a Europei; 6. Măsuri de greutate și lungime; 7. Descrierea animalelor, plantelor și mineralelor; 8. Caligrafie după model și dictare. Metoda de predare era individuală
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu putea fi Învins. Eram Înmărmurit. „Nu-i nimic neobișnuit. Băieții inteligenți dintotdeauna”, m-a liniștit Philip. „Tu nu ai Învățat pe de rost poeții români importanți?” Ba da, fusesem În liceu În fruntea unui soi de concurs neoficial de memorizare a poeziilor lui Eminescu și nu numai. „Și tu, Saul, ce părere ai?”, Întrebase, alintându-se, grăsuța redactoare, În iulie 2001, la cina de la restaurantul Petit Chef din Vermont. Despre cultura Americii de azi, adică. Bellow a privit-o lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]