234,668 matches
-
o jumătate de secol în urmă, sosit la București în fruntea unei delegații de compozitori sovietici, spre stupoarea unei asistențe din elita de atunci, instituționalizată, a compozitorilor de la noi, un vârstnic muzician sosit de la Moscova a emis un veritabil statement menționând că nivelul, calitatea vieții muzicale a unei colectivități, depinde în importantă măsură de numărul cvartetelor de coarde ce activează în spațiul muzical artistic dat. Intuiam acest lucru. în adevăr, și astăzi ca și ieri, în cele câteva mari orchestre ale
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
ca ai mării -/ și se leagănă. (noi am rămas la marginea primelor trepte,/ cu fața ascunsă în mîini.) ea a coborît în soare/ și în urechi purtînd o flacără neguroasă" (despre micile animale ale sufletului nostru). Pe aceeași direcție să menționăm tendințele de obiectivare a vieții morale, componente ale obiectivității ca atare, gesturi de bunăvoință, ofrande aduse de un timid obiectelor inanimate ce ar putea protegui factorii vieții lăuntrice. Avem a face cu un soi de alegorii intime, scăldate într-o
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
în regulile sale: ne aflăm în ofsaid. Iată un exemplu din domeniul vieții științifice și universitare. în ultimele luni, au apărut în diferite reviste de cultură și în unele ziare o serie de articole privind standardele de promovare universitară; vom menționa, dintre cele mai recente, articolul lui Gh. Ceaușescu din România literară (nr. 25, 23 iunie 2006, p. 3), în care se pune punctul pe i. Referindu-se la domeniul său, al studiilor clasice, autorul menționează numele unor reviste internaționale de
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
standardele de promovare universitară; vom menționa, dintre cele mai recente, articolul lui Gh. Ceaușescu din România literară (nr. 25, 23 iunie 2006, p. 3), în care se pune punctul pe i. Referindu-se la domeniul său, al studiilor clasice, autorul menționează numele unor reviste internaționale de profil, în care ar fi de dorit să se vadă și contribuții ale unor autori români. A evita sistematic aceste reviste înseamnă a te plasa în afara razei de observație a comunității științifice internaționale din domeniul
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
pînă ieri-azi, procese Barbie sau Touvier. Pentru al doilea, mirarea cam disprețuitoare că în Est s-ar putea gîndi cineva la un proces al comunismului". "Mirare" care e și a noastră a tuturor celor ce nu "dilematizăm" comunismul... în sfîrșit, menționînd "sinceritatea aproape brutală", "umorul adesea negru", "mefiența", "tonul caustic" ale "Ťromanuluiť non-ficțional" semnat de Tia Șerbănescu, id est jurnalul acesteia, Liana Cozea și-ar putea încheia volumul semnînd următoarele rînduri ale autoarei Femeii din fotografie: "Sînt un cititor rău cu
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
și autoarea volumului, în care din nou, numele și memoria tatălui meu sunt calomniate de Dvs., mă văd obligată să vă reamintesc următoarele: În anul 2005 a apărut la Ed. Humanitas Jurnal 1996-1997 al Dnei Monica Lovinescu. în el este menționat telefonul dat de Dvs., la Paris, familiei Lovinescu-Ierunca, telefon "disperat" și "dezgustat" de descoperirea în "Arhive" a faptului că Vladimir Streinu a fost și el "denunțător" asemeni lui Ion Caraion. Citirea la vremea respectivă a acestei atât de grave afirmații
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
nu este susținută de nici un raport informativ semnat de Vladimir Streinu. 3) relatarea convorbirii Dlui Stolojan cu tatăl meu în celulă. Domnule Stelian Tănase, vă rog să-mi răspundeți punctual, în calitatea Dvs. de cercetător "vârât în arhive" (cum sunteți menționat în ultimul Jurnal al Dnei M. Lovinescu) întâi, de ce nu ați solicitat niciodată la CNSAS dosarul tatălui meu, preferând să afirmați repetate acuze, fără a fi susținute de documente sau probe scrise? Apoi, vă solicit să faceți publice - dacă există
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
scenariu. - Cu ce regizor ați colaborat cel mai bine? - N-aș putea alege unul singur. Am fost foarte norocoasă, am lucrat cu cei mai buni. Trei dintre maeștrii ar fi Karel Reisz, Michelangelo Antonioni și Fred Zinnemann. Apoi l-aș menționa pe Elio Petri, un regizor italian minunat care a murit destul de tînăr. Recent am lucrat cu Roger Michell, sînt pe punctul de a începe colaborarea cu Joe Wright, care mi se pare fantastic. - Ați jucat în numeroase adaptări ale unor
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
depășiți"! Despre revizuiri, Marin Mincu vorbește abordînd așijderea un principiu solid: "Revizuirile literare sînt necesare ca apa și aerul și au loc în permanență, chiar fără să se observe totdeauna procesul de modificare a orizontului de așteptare". Drept alibi e menționat cu deferență E. Lovinescu, cel care a statuat mutația valorilor estetice ca pe un soi de "lege internă" a organismului evolutiv al creației literare. Urmează însă un punct de vedere discutabil: Dacă se face o cercetare sociologică asupra fluctuațiilor receptării
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
revizuirile trebuie să înceapă cu critica și cu criticii: "Numai astfel se poate constata existența sau non-existența dimensiunii etice a criticii care, în situația de restriște în care s-a aflat literatura română, trebuia să o preceadă pe cea estetică, menționînd autonomia criticului". Deci, se impune o autorevizuire a comentariului închinat literaturii, cu o nobilă paradigmă, cea a lui E. Lovinescu, care n-a șovăit a-și revizui propriile pagini. "Din păcate, continuă dl Mincu, în perioada postbelică, tocmai critica a
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
de pâine feliata analizată, s-au identificat și alte ingrediente precum: margarina, ulei vegetal de palmier, zahăr, făină de soia, făină de fasole, fibre vegetale, glucoză, fibre de citrice, lapte praf, sirop de glucoză, zer praf, ulei vegetal (nu se menționează tipul), ulei de rapiță, amidon de porumb, făină de orez, făină de porumb, gluten, grăsimi vegetale nehidrogenate, fulgi de cartofi, acid ascorbic, acid sorbic, diacetat de sodiu, carbonat de calciu, cisteina, esteri ai acidului diacetiltartric cu mono și digliceride ale
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
ce provoacă pe termen lung boli precum constipația cronică, cancer de colon și afecțiuni cardiovasculare. La 47% dintre produsele analizate s-au identificat în compoziția pâinii uleiul de palmier și uleiul de rapiță. La 46% dintre produsele analizate nu se menționează tipul de făină de grâu folosită la fabricarea pâinii. La 27% dintre produsele analizate se folosesc enzime pentru a îmbunătăți artificial calitatea fainii. La 25% dintre produsele analizate s-au folosit alte tipuri de făinuri decât cele obținute din grâu
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
devenit nu numai simbolul hranei fizice obișnuite, ci și simbolul hranei spirituale, drept pentru care merită să-i acordăm o atenție deosebită.” 2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziția acestora. Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) și au reieșit următoarele: - La 98% dintre produsele analizate, primul
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
de sănătate atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile. Informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii. Sintagma „Pâinea copiilor” menționată pe ambalajul produsului SC Smart Food Solutions din București induce în eroare consumatorii prin faptul că creează impresia că acest tip de pâine este singura opțiune de pâine ce poate fi consumată de către copii. Mențiunea nutriționala “bogat în fibre” de pe
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
nu există la fața locului: în realitate, sala de mese prezentată drept cea de la Mănăstirea Cernica era de fapt cea de la biserica din sat, iar capelele mortuare ale parohiilor bucureștene menționate nu dispun de săli de masă. În plus, se menționează în comunicatul Patriarhiei Române, „doamna Adriana Stere a încercat să convingă autoritățile de sănătate publică să se implice în propriul demers jurnalistic și chiar să sugereze declarații amenințătoare la adresa Bisericii din partea acestora”. Patriarhia Română a decis să îi retragă acreditarea
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
precum și prin referendum, nu instituie o ierarhie a celor două modalități prin care poporul român își exercită suveranitatea”. În plus, documentul sugerează o nouă analiza asupra prevederilor legate de numărul parlamentarilor, având în vedere că în proiectul de revizuire este menționat doar numărul deputaților, nu și cel al senatorilor. O altă observație privește amendamentul care instituie o interdicție de înființare a unor noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii, în afara celor care sunt constituite ca urmare a alegerilor. “Normă propusă (...) potrivit căreia pe parcursul
Amendarea proiectului de revizuire a Constituţiei [Corola-blog/BlogPost/94324_a_95616]
-
prestigiu a relatat că, atunci când a dărâmat din greșeală un valoros vas Ming, a avut senzația că a trecut o veșnicie până la impactul acestuia cu podeaua. O altă mărturie importantă a venit din partea unui motociclist implicat într-un accident. Acesta menționa că, în timp ce casca sa se izbea de asfalt în urma impactului, a avut suficient timp să observe că sunetul rezultat formează un ritm interesant, chiar o melodie. Cum se explică această încetinire a timpului ce parcă aduce aminte de celebrul film
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
de substanțe; un exemplu celebru este oferit de un fost parlamentar britanic ce a acceptat în 1955 să i se administreze mescalină în cadrul unui documentar al BBC. În acest film, ce nu a fost difuzat în cele din urmă, parlamentarul menționa că el percepea pauze extraordinar de lungi între întrebările ce îi erau adresate de către intervievator. https://www.youtube.com/watch?feature=player embedded&v=Hd4rgyZzseY Experimente efectuate recent pe oameni și pe șoareci au arătat că substanțele stimulante duc la perceperea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
istoricul italian pornește de la Iordanes, ,,singurul istoric contemporan cu epoca getului Teodoric cel Mare” . Mai mult decât atât, Carlo Troya îl completează, ,,îl clarifică și-l îmbogățește” pe Iordanes, ,,apelând la sursele istorice încă disponibile la vremea sa”, după care menționează irevocabil: Este, totodată, singurul istoric care oferă lumii un tablou general și coerent în legătură cu ce s-a întâmplat în Europa în primul mileniu și jumătate al erei noastre - în care, atenție!, protagoniștii scenei europene sunt geto-goții”. Înscrierea în context istoric
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
editor român notează: ,,Carlo Troya este un superb și generos avocat pro bono al neamului nostru, inteligent și obsedat de adevăr. El ne oferă, peste timp, cel mai frumos și cel mai veridic act de identitate al poporului român.”. După ce menționează că Iacob Grimm (unul dintre celebrii frați, autori de literatură fascinantă pentru copii și tineret) îi reproșa contemporanului său, Carlo Troya, că ,,în condițiile istorice complicate ale Italiei din acea vreme (...), se ocupă de istoria dacilor” -, exegetul Dumitru Ioncică evocă
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
român, mare sau mic, NU-l cunoaște sau cel puțin NU l-a semnalat în vreo lucrare istorică scrisă. Nici Iorga, nici Pârvan, nici Hasdeu, nici Densusianu, ca să nu mai vorbim de istoricii Academiei Române, mai recenți ori actuali, NU-l menționează”. Ofuscarea și năduful lui Dumitru Ioncică se amplifică exponențial, pe măsura detalierii uimirilor sale: NU putem spune că istoricii români nu cunoșteau limba italiană (n.n. ba chiar, unii dintre ei, erau școliți până la nuanțe de mare finețe, îndeplinind și funcții
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
a inspirației rostirea cristică „Mi-e sete” din textul Evangheliei după Ioan, nefiind reprodus integral aici: „După aceea, Iisus, care știa că acum totul s-a sfârșit, ca să împlinească Scriptura a zis: ”. (19, 28), respectiv din capitolul Răstignirea, precedent versetului menționat ca final: „Și-a dat duhul”. Titrat ezoteric, „7 rostiri” - întregul volum este dedicat vieții Mântuitorului, învățăturilor Lui: „eu sunt lumina lumii!/ a strigat/ și tăcu/ Întunericul” (Ultima rostire - „Tată, în mâinile tale îmi încredințez duhul”), îndemnului de a-L
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
actualității, în zugrăvirea tabloului complex al lumii noastre de azi. Înmânate de Domniile Lor, împreună cu dna Adriana Frăteanu, o voce de aur în istoria nouă a Radio România, Premiile UZPR au fost însoțite și de multe alte bucurii, între care menționăm, sub arcada evenimentelor din luna martie, disertația despre femeie și iubire a dnei Rodica Subțirelu, redactor-șef al “Cronicii Timpului”, și momentul poetic Nichita Stănescu susținut de actrița Doina Ghițulescu, iar din bogatul program al seratei “Eminescu, ziaristul”, care i-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94360_a_95652]
-
ați descoperit strălucirea Fericirii”. (Ungureanu: 2006: 201). Inevitabil, am rememorat cele de mai sus încercând o trecere în revistă a configurației cu totul speciale, ca mediu cultural, a publicațiilor literare înființate de conaționalii noștri pe mai toate meridianele exilului românesc. Menționând că în paginile acestora întâlnim frecvent semnăturile unor Eliade, Uscătescu, Horia Stamatu, Mircea Popescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Vintilă Horia, George Ciorănescu, Grigore Gugler, Antoaneta Bodisco, Yvonne Rossignon, Ion Dumitru și din perspectiva istorico-literară reamintind cât de importante
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
tale! Specializarea de la facultate se află pe locul 3 în topul preferințelor angajatorilor - cu aproximativ 13 procente - de aceea trebuie să te asiguri că detaliezi în CV și competențele dobândite în perioada anilor de studiu. Nu te mulțumi doar să menționezi numele facultății pe care ai urmat-o, ci adaugă toate cursurile relevante pentru domeniul în care îți dorești să profesezi și explică pe scurt ce fel de abilități ai dobândit în urmă absolvirii lor. Cunoașterea a cel puțin două limbi
Momentul perfect sa te angajezi – 600 de joburi pentru Juniori la nivel national [Corola-blog/BlogPost/94384_a_95676]