409 matches
-
este un adept al confucianismului așezând mai presus de orice puterea morală șirespectul vechilor rituri. În Bietul Ioanide (titlul ascunde o ironie) eroul e, ca și modelul său mitic, un arhitect însuflețit de mărețe proiecte, imposibil de înfăptuit în lumea mercantilă, filistină. Ioanide construiește, în ciuda tuturor împotrivirilor, concurat de profesorul de beton armat Jean Pomponescu, un monument original, O bazilică prevăzută cu cupolă de sticlă, replică îndrăzneață, sarcastică, la proiectul conformist al rivalului său, "catedrala neamului". Actualizarea mitului poate fi urmărită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atrocitate, reflexul unui globalism uniformizant, al unui individualism depersonalizant. Important este acum individul, exponent al speciei și fatalitate statistică!, nu persoana și rostul acesteia definite social și aspirațional. Identitatea nu mai este produsul propriilor căutări, ci rezultanta unor nevoi cultivate mercantil și subliminal. Urmăm fidel rețetele unei înstrăinări, amanetănd fenomenul socializării unor afaceri globale care și-au făcut drapel din slăbiciunile noastre. Viața nu mai este o scenă cu actori ce își joacă propriile destine, a devenit o piață în care
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
de Est, evidențiind preferințele particulare ale Japoniei în domeniul politicilor investiționale. Heginbotham și Samuels au elaborat o caracterizare a orientării strategice a Japoniei prin care explică anomaliile întâmpinate de neorealism și instituționalism. Autorii afirmă că strategiile Japoniei reflectă preferințe "realiste mercantile". Realismul mercantil are elemente comune cu alte forme de realism, inclusiv asumpția că statele sunt cei mai importanți actori în politica mondială, că statele urmăresc să-și maximizeze puterea, precum și că statele sunt într-o competiție pentru câștiguri relative (Heginbotham
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
evidențiind preferințele particulare ale Japoniei în domeniul politicilor investiționale. Heginbotham și Samuels au elaborat o caracterizare a orientării strategice a Japoniei prin care explică anomaliile întâmpinate de neorealism și instituționalism. Autorii afirmă că strategiile Japoniei reflectă preferințe "realiste mercantile". Realismul mercantil are elemente comune cu alte forme de realism, inclusiv asumpția că statele sunt cei mai importanți actori în politica mondială, că statele urmăresc să-și maximizeze puterea, precum și că statele sunt într-o competiție pentru câștiguri relative (Heginbotham și Samuels
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că statele sunt cei mai importanți actori în politica mondială, că statele urmăresc să-și maximizeze puterea, precum și că statele sunt într-o competiție pentru câștiguri relative (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 198). Totuși, spre deosebire de alte forme de realism, realismul mercantil pune accent pe întâietatea obiectivelor strategice tehnico-economice în luarea deciziilor de politică externă. Este important că un stat cu preferințe realiste mercantile ar putea urmări interese tehnico-economice cu prețul intereselor politico-militare. Acesta își va defini puterea în sistemul internațional în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o competiție pentru câștiguri relative (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 198). Totuși, spre deosebire de alte forme de realism, realismul mercantil pune accent pe întâietatea obiectivelor strategice tehnico-economice în luarea deciziilor de politică externă. Este important că un stat cu preferințe realiste mercantile ar putea urmări interese tehnico-economice cu prețul intereselor politico-militare. Acesta își va defini puterea în sistemul internațional în termenii averii și tehnologiei deținute, iar poziția în termenii structurii industriale. În consecință, realiștii mercantili vor balansa împotriva statelor bogate cu industrii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
important că un stat cu preferințe realiste mercantile ar putea urmări interese tehnico-economice cu prețul intereselor politico-militare. Acesta își va defini puterea în sistemul internațional în termenii averii și tehnologiei deținute, iar poziția în termenii structurii industriale. În consecință, realiștii mercantili vor balansa împotriva statelor bogate cu industrii tehnologizate puternice, și nu vor considera drept amenințătoare statele cu structuri industriale diferite (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 200; vezi și Kawasaki, 2001, pentru explicații similare). O caracterizare realistă mercantilă a preferințelor Japoniei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
În consecință, realiștii mercantili vor balansa împotriva statelor bogate cu industrii tehnologizate puternice, și nu vor considera drept amenințătoare statele cu structuri industriale diferite (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 200; vezi și Kawasaki, 2001, pentru explicații similare). O caracterizare realistă mercantilă a preferințelor Japoniei poate explica trăsăturile distincte ale comportamentului ei după 1989. Profilul politic și militar discret al Japoniei se potrivește cu o explicație realistă mercantilă a strategiilor sale. Dintr-o perspectivă realistă mercantilă, acesta reflectă prioritatea acordată de Japonia
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Samuels, 1999, p. 200; vezi și Kawasaki, 2001, pentru explicații similare). O caracterizare realistă mercantilă a preferințelor Japoniei poate explica trăsăturile distincte ale comportamentului ei după 1989. Profilul politic și militar discret al Japoniei se potrivește cu o explicație realistă mercantilă a strategiilor sale. Dintr-o perspectivă realistă mercantilă, acesta reflectă prioritatea acordată de Japonia aspectelor tehnico-economice, și nu celor politico-militare, în formularea intereselor sale naționale. Astfel se explică de ce Japonia nu pare a fi în mod deosebit preocupată de riscurile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru explicații similare). O caracterizare realistă mercantilă a preferințelor Japoniei poate explica trăsăturile distincte ale comportamentului ei după 1989. Profilul politic și militar discret al Japoniei se potrivește cu o explicație realistă mercantilă a strategiilor sale. Dintr-o perspectivă realistă mercantilă, acesta reflectă prioritatea acordată de Japonia aspectelor tehnico-economice, și nu celor politico-militare, în formularea intereselor sale naționale. Astfel se explică de ce Japonia nu pare a fi în mod deosebit preocupată de riscurile politice implicate de urmărirea unei astfel de strategii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
strategii. Nu este vorba despre faptul că Japonia este un "blatist" al capacității politico-militare americane, ci că riscurile politico-militare pur și simplu nu dețin prioritate în termenii calculelor tehnico-economice ale procesului decizional din politica externă. În plus, conceptul de realism mercantil poate explica și aspecte ale relațiilor Japoniei cu China, care sunt anomalii pentru neorealism. Spre deosebire de SUA și Japonia, China și Japonia au structuri industriale foarte diferite, iar astfel, dintr-o perspectivă realistă mercantilă, ele pot dezvolta o relație complementară. De
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
politica externă. În plus, conceptul de realism mercantil poate explica și aspecte ale relațiilor Japoniei cu China, care sunt anomalii pentru neorealism. Spre deosebire de SUA și Japonia, China și Japonia au structuri industriale foarte diferite, iar astfel, dintr-o perspectivă realistă mercantilă, ele pot dezvolta o relație complementară. De asemenea, realismul mercantil explică de ce există anomalii în utilizarea deciziei Japoniei de a nu se remilitariza pentru interpretarea strategiilor ei în termeni instituționaliști. Conceptul de realism mercantil și instituționalismul au în comun predicția
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și aspecte ale relațiilor Japoniei cu China, care sunt anomalii pentru neorealism. Spre deosebire de SUA și Japonia, China și Japonia au structuri industriale foarte diferite, iar astfel, dintr-o perspectivă realistă mercantilă, ele pot dezvolta o relație complementară. De asemenea, realismul mercantil explică de ce există anomalii în utilizarea deciziei Japoniei de a nu se remilitariza pentru interpretarea strategiilor ei în termeni instituționaliști. Conceptul de realism mercantil și instituționalismul au în comun predicția că statele acordă cea mai mare prioritate intereselor economice. În
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
iar astfel, dintr-o perspectivă realistă mercantilă, ele pot dezvolta o relație complementară. De asemenea, realismul mercantil explică de ce există anomalii în utilizarea deciziei Japoniei de a nu se remilitariza pentru interpretarea strategiilor ei în termeni instituționaliști. Conceptul de realism mercantil și instituționalismul au în comun predicția că statele acordă cea mai mare prioritate intereselor economice. În acest sens, cele două perspective prevăd că Japonia va adopta o reacție în primul rând non-militară față de sfârșitul Războiului Rece. Totuși, instituționalismul nu poate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Japonia este preocupată de urmărirea unei strategii non-militare. Relațiile economice japoneze cu statele asiatice nu se potrivesc cu predicțiile modelului instituționalist, pentru că ele sunt foarte politizate. Totuși, tocmai astfel de tendințe se potrivesc foarte bine în cazul unei strategii realiste mercantile. Tendința ca Japonia să întrețină bune relații economice cu vecinii asiatici, în timp ce relațiile cu puterile occidentale continuă să prezinte probleme, se potrivește din nou cu tiparul de comportament sugerat de realismul mercantil. Statele cu preferințe realiste mercantile vor balansa împotriva
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
potrivesc foarte bine în cazul unei strategii realiste mercantile. Tendința ca Japonia să întrețină bune relații economice cu vecinii asiatici, în timp ce relațiile cu puterile occidentale continuă să prezinte probleme, se potrivește din nou cu tiparul de comportament sugerat de realismul mercantil. Statele cu preferințe realiste mercantile vor balansa împotriva rivalilor cu structuri industriale similare, în timp ce instituționalismul prevede că statele cu structuri industriale avansate vor fi încurajate să coopereze. Astfel, spre deosebire de neorealism și instituționalism, concentrarea asupra preferințelor realiste mercantile ale Japoniei poate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
unei strategii realiste mercantile. Tendința ca Japonia să întrețină bune relații economice cu vecinii asiatici, în timp ce relațiile cu puterile occidentale continuă să prezinte probleme, se potrivește din nou cu tiparul de comportament sugerat de realismul mercantil. Statele cu preferințe realiste mercantile vor balansa împotriva rivalilor cu structuri industriale similare, în timp ce instituționalismul prevede că statele cu structuri industriale avansate vor fi încurajate să coopereze. Astfel, spre deosebire de neorealism și instituționalism, concentrarea asupra preferințelor realiste mercantile ale Japoniei poate dezvolta o unică explicație consistentă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sugerat de realismul mercantil. Statele cu preferințe realiste mercantile vor balansa împotriva rivalilor cu structuri industriale similare, în timp ce instituționalismul prevede că statele cu structuri industriale avansate vor fi încurajate să coopereze. Astfel, spre deosebire de neorealism și instituționalism, concentrarea asupra preferințelor realiste mercantile ale Japoniei poate dezvolta o unică explicație consistentă a modului caracteristic în care Japonia acordă prioritate scopurilor tehnico-economice în raport cu cele politico-militare. Dintr-o perspectivă realistă mercantilă, aceste aspecte ale strategiilor Japoniei nu numai că pot primi o explicație generală, ci
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
vor fi încurajate să coopereze. Astfel, spre deosebire de neorealism și instituționalism, concentrarea asupra preferințelor realiste mercantile ale Japoniei poate dezvolta o unică explicație consistentă a modului caracteristic în care Japonia acordă prioritate scopurilor tehnico-economice în raport cu cele politico-militare. Dintr-o perspectivă realistă mercantilă, aceste aspecte ale strategiilor Japoniei nu numai că pot primi o explicație generală, ci se și susțin reciproc. Într-adevăr, și alți specialiști ai politicii externe japoneze au identificat aceste caracteristici generale ale strategiilor sale în perioada post-Război Rece (Blaker
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că pot primi o explicație generală, ci se și susțin reciproc. Într-adevăr, și alți specialiști ai politicii externe japoneze au identificat aceste caracteristici generale ale strategiilor sale în perioada post-Război Rece (Blaker, 1993; Pyle, 1998). În mod fundamental, "realismul mercantil" prezintă afinități foarte puternice cu Doctrina Yoshida. Așa cum notează Katzenstein și Okawara, dezmembrarea Uniunii Sovietice "nu a cauzat schimbări bruște" în politica de securitate a Japoniei. Autorii concluzionează că "atunci când structurile internaționale se schimbă ... cu rapiditate ... decidenții politici japonezi își
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
deși aceasta nu înseamnă că Japonia și-a conturat un set liberal de preferințe strategice. În schimb, comportamentul din politica externă japoneză iese din cadrul prevăzut de neorealism și instituționalism, din cauza influenței identității interne asupra comportamentului său internațional. O caracterizare realistă mercantilă a politicii externe japoneze oferă cea mai consistentă explicație generală a tiparelor de comportament, ce sunt anomalii atât pentru modelul neorealist, cât și pentru cel instituționalist, mai ales prin felul în care combină orientarea non-militară non- politică cu elemente puternice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la sistemul său fundamental de administrare economică (Funabashi, 1998a, p. 28). Combinate, aceste schimbări au contestat aspectele "Sistemului" japonez identificate de Van Wolferen în 1990 ca fiind atât de durabile. Astfel de evoluții au implicații importante pentru viabilitatea strategiilor realiste mercantile ale Japoniei. Citând precedentul Veneției din secolul al XV-lea, Heginbotham și Samuels afirmă că folosirea abilă a diplomației ar putea ajuta Japonia să prospere în urmărirea axiomelor realiste mercantile (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 208). Într-adevăr, Tadokoro identifică
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Astfel de evoluții au implicații importante pentru viabilitatea strategiilor realiste mercantile ale Japoniei. Citând precedentul Veneției din secolul al XV-lea, Heginbotham și Samuels afirmă că folosirea abilă a diplomației ar putea ajuta Japonia să prospere în urmărirea axiomelor realiste mercantile (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 208). Într-adevăr, Tadokoro identifică gradul ridicat al sprijinului intern japonez pentru o poziție "conservatoare", ai cărei susținători se opun schimbării poziției actuale a Japoniei în ceea ce privește politica externă și politicile economice interne. Totuși, autorul recunoaște
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Pyle, diplomații postbelici au pus accent pe angajamentul față de scopurile internaționaliste, ca pretext pentru preocuparea lor reală față de naționalismul economic (Pyle, 1996, p. 122). Într-adevăr, prezentarea unei imagini mai respectabile pentru lumea din afară face parte din diplomația realistă mercantilă. Oficialii japonezi au dat în mod intenționat o interpretare pozitivă politicilor lor în public, în timp ce, așa cum s-a observat, în practică au urmărit constant alte obiective. În acest punct al discuției, important este impactul SUA asupra comportamentului Japoniei în anii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
interpretare pozitivă politicilor lor în public, în timp ce, așa cum s-a observat, în practică au urmărit constant alte obiective. În acest punct al discuției, important este impactul SUA asupra comportamentului Japoniei în anii 1990, întrucât garanția securității este centrală în realismul mercantil. Așa cum notează Pyle, susținătorii strategiei Yoshida au fost încântați de raportul Nye (Pyle, 1996, p. 172). Mai mult, poziția de putere civilă face ca Japonia să fie "prinsă în vârtejul triunghiular" al relațiilor chino-americano-japoneze. Drifte utilizează această expresie pentru a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]