312 matches
-
care descriu moștenirea sa socială nu ar trebui să conteze în momentele de testare sau evaluare a calităților personale. De unde rezultă că idealul meritocratic presupune realizarea egalității de șanse sociale, inclusiv educaționale. Deși recentă ca model instituțional în spațiul occidental, meritocrația a fost practicată, cel puțin formal, cu multe secole în urmă în China medievală, pentru selecția mandarinilor, a elitei politice și a magistraților (Burke, 2004). Aceștia erau aleși pe baza unor examinări competitive în cadrul cărora se solicitau comentarii la texte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
talentului unei persoane. Diplomele obținute de o anumită persoană ar indica măsura în care aceasta este potrivită pentru diferitele poziții de pe piața muncii. Cealaltă accepție a meritului își are originea în celebra satiră a lui Michael Young (1959) dedicată ascensiunii meritocrației - în care acest din urmă termen a fost utilizat pentru prima oară. Pentru Young, meritul nu se reduce la calificările obținute, ci se referă la capacitățile intrinsece ale indivizilor. Prin urmare, „inteligența și efortul alcătuiesc împreună meritul individual (I + E
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ocupațional. Pentru gânditorii din perioada consecutivă încheierii celui de-al doilea război mondial, accentuarea industrializării trebuia să sporească selecția și alocarea resurselor umane pe criterii de merit, din considerente de competitivitate. Teoria ulterioară a societății postindustriale susține și ea teza meritocrației, din cauza caracterului consumator de informație și cunoaștere al acestei societăți. Pentru ca o societate să poată fi considerată meritocratică, ea trebuie să confirme următoarele ipoteze de lucru: 1. Accesul la educație să se facă doar în funcție de merit. 2. Realizările educaționale să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
persoanelor în raport cu originea socială, cu caracteristicile sociale ale familiilor din care provin. Subliniem astfel că nu contează numai modul în care școlile își selectează intrările, ci și ceea ce fac ele cu acestea. În realitate, majoritatea cercetărilor dedicate estimării gradului de meritocrație din societățile occidentale s-au limitat la testarea ipotezei selecției crescânde pe criterii de merit prin investigarea relațiilor dintre statusul social de destinație, nivelul de instrucție atins și statusul social de origine (Goldthorpe, 1997). Înțelegem deci că principala soluție de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
întărire a efectului nivelului de instrucție asupra statusului social de destinație, precum și scăderea impactului originii sociale asupra destinației și chiar o slăbire a relației dintre origine și realizările educaționale ale indivizilor. Cu alte cuvinte, indicii clare ale unei evoluții spre meritocrație. Prin contrast, studiile mai recente, cele din anii ’90 mai ales, evidențiază o slăbire a influenței nivelului de instrucție asupra destinației sociale și un impact constant al originii sociale asupra destinației, descoperiri care infirmă ipotezele empirice ale tezei meritocrației în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
spre meritocrație. Prin contrast, studiile mai recente, cele din anii ’90 mai ales, evidențiază o slăbire a influenței nivelului de instrucție asupra destinației sociale și un impact constant al originii sociale asupra destinației, descoperiri care infirmă ipotezele empirice ale tezei meritocrației în expansiune. 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocraticetc "3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocratice" Deși chiar datele empirice recente par a infirma ipotezele explicite ale dezvoltării meritocratice a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
meritocratice" Deși chiar datele empirice recente par a infirma ipotezele explicite ale dezvoltării meritocratice a mecanismelor de selecție școlară și socială din țările avansate, cercetările și teoretizările dedicate acestei probleme au fost supuse unui tir intens de critici. A conceptualiza meritocrația în termenii modelului formulat de Boudon înseamnă un compromis serios cu mecanismele de reproducere a inegalităților sociale. În fond, modelul denumit de Boudon „meritocratic” exprimă un model de reproducere socială mediată prin școală, care ar înlocui mecanismele de reproducere directă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inegalităților sociale. În fond, modelul denumit de Boudon „meritocratic” exprimă un model de reproducere socială mediată prin școală, care ar înlocui mecanismele de reproducere directă, fără ca prin aceasta inegalitățile de șanse sociale să fie influențate în mod real. Într-o meritocrație adevărată, nici nivelul de instrucție realizat, nici destinația socială nu trebuie să fie dependente de originea socială. În modelul meritocratic propus de Boudon, școala este doar un mediator al impactului originii sociale. Or, așa cum arată cvasitotalitatea studiilor dedicate surselor rezultatelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. O sursă importantă de inspirație a paragrafelor care urmează provine din sinteza lui Hassenforder din 1990. Datele, dintre care unele vor fi detaliate în continuare, arată că nici unul dintre criteriile meritocrației nu este realizat în țările dezvoltate, pretins meritocratice, și nici în fostele țări socialiste. În final mă voi referi la problematica egalității de șanse în context românesc post-1990, arătând că în România contemporană persistă importante inegalități de șanse școlare. 5
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestora în gospodărie. Rezumattc "Rezumat" • Din anii ’70, o parte a dezbaterilor despre rolul școlii în configurarea inegalităților sociale au fost neutralizate prin centrarea pe analizele statistice ale mobilității școlare și sociale, ce au fost inspirate și de doctrinele meritocratice. • Meritocrația reprezintă sistemul de promovare socială (inclusiv școlară) bazat exclusiv pe merit, adică pe efort și pe talent. • Studiul realizat de Blau și Duncan în SUA în 1967 indica faptul că statusul social final al unei persoane este determinat în principal
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt neapărat transmise sau reproduse, ci recreate și modificate neîntrerupt, fiind imposibil controlul lor prin politici sociale sau educaționale. Tezele lui Jencks au fost obiectul unor intense critici metodologice. • Modelele teoretice și empirice care afirmau atingerea unui grad înalt de meritocrație atins în societățile occidentale avansate au fost supuse la critici conceptuale și metodologice. • Sociologul francez Raymond Boudon interpretează fenomenele de mobilitate și de stratificare de pe pozițiile individualismului metodologic. Creșterea inegalităților sociale cu fiecare treaptă de învățământ este explicată prin agregarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de pe poziții contradictorii. De exemplu, Popper declară cu convingere că Republica este prima dintre cele mai mari utopii totalitariste de la care, implicit sau explicit, se vor revendica nu numai creatorii fascismului, dar și Hegel, Marx, comunismul și alte curente precum meritocrația, feminismul și multe alte sisteme educaționale cu tentă reformistă profundă. Acest curent de interpretare politică a platonismului în general, dar mai ales a Republicii, a fost accentuat în mod evident după apariția și impunerea unor lucrări devenite clasice ale lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
claselor profesionale, cu un nivel superior de educație. Viziunea eugenistă despre societate conținea premisele unor conflicte, pentru că Încerca să rezolve tensiunile sociale prin crearea unei ierarhii sociale În conformitate cu prioritățile biologice. O astfel de ierarhie ar fi trebuit să permită dezvoltarea meritocrației naturale, Însă structura autocratică, bazată pe controlul de la vârf, pe care o propuneau eugeniștii oblitera, În ultimă instanță, acest scop. O altă inconsistență era conținută În Încercarea de a delimita clar granițele corpului „sănătos” al națiunii de elementele sale „disgenice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de apreciere izvorâte dintr-o logică a nivelării sociale. Ele nu agreează câtuși de puțin ideea unei elite care să se detașeze de masă. Principiul retribuirii echitabile a meritului ține de o logică opusă. Pe el se fondează ideea de meritocrație ce corespunde întru totul noțiunilor de excelență și de preeminență a celor mai buni. Pentru a rămâne compatibil cu aspirația către egalitate, principiul meritului implică totuși egalitatea șanselor la început de drum despre care nu se poate spune că a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
distribuție a indivizilor în cadrul structurii sociale și că nu anulează în nici un fel efectele originii sociale a indivizilor. Meritul, înțeles ca nivel de școlaritate dobândit, are o influență limitată asupra poziției sociale de destinație. Breen și Goldthorpe contrazic și teza „meritocrației crescânde” (incresead merit-selection), potrivit căreia societățile occidentale nu sunt, în mod efectiv, niște meritocrații, dar în decursul timpului selecția pe baza meritului personal tinde să devină modalitatea principală de selecție. În lucrarea sa, L’inegalite de chance, Raymond Boudon elaborează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
originii sociale a indivizilor. Meritul, înțeles ca nivel de școlaritate dobândit, are o influență limitată asupra poziției sociale de destinație. Breen și Goldthorpe contrazic și teza „meritocrației crescânde” (incresead merit-selection), potrivit căreia societățile occidentale nu sunt, în mod efectiv, niște meritocrații, dar în decursul timpului selecția pe baza meritului personal tinde să devină modalitatea principală de selecție. În lucrarea sa, L’inegalite de chance, Raymond Boudon elaborează o teorie explicativă a inegalității șanselor școlare. Provocarea pe care Boudon o lansează sociologiei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
societatea este posibilă ca urmare a acțiunilor individuale și a efectelor de compunere ale acestor acțiuni, Bourdieu concepe o teorie deterministă a acțiunii sociale, în care structurile sociale se reproduc într-un mod puțin conștient. Ambii autori consideră că teoria meritocrației este mai degrabă o ideologie menită să justifice inegalitățile sociale existente și să legitimeze ordinea socială existentă. Oricum, motivele pentru care cei doi autori consideră că meritocrația este departe de a fi un bun descriptor al sistemelor sociale occidentale sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale se reproduc într-un mod puțin conștient. Ambii autori consideră că teoria meritocrației este mai degrabă o ideologie menită să justifice inegalitățile sociale existente și să legitimeze ordinea socială existentă. Oricum, motivele pentru care cei doi autori consideră că meritocrația este departe de a fi un bun descriptor al sistemelor sociale occidentale sunt diferite. Astfel, Bourdieu consideră că actuala ordine socială și stratificarea socială ce o însoțește reprezintă rezultatul unei distribuții asimetrice a puterii în cadrul societății, distribuție care, prin intermediul sistemului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a comportamentului, manierelor, vocabularului, modalităților de gândire, expresie și acțiune ale claselor dominante. Atunci când se presupune că sistemele școlare selectează pe bază de merit, în fapt are loc doar recunoașterea și legitimarea diferențelor de clasă. În cazul lui Boudon, contestarea meritocrației nu se realizează prin contestarea noțiunii de merit ca în cazul lui Bourdieu. Dimpotrivă, meritul individual este considerat a fi un mecanism de selecție care este, în principial, neutru la diferențele de clasă. Importanța pe care Boudon o acordă capitalului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
important care revenea sistemului școlar În ansamblul instrumentelor de reproducere socială. Obiectivele dezvoltării economice accelerate și planificarea școlară strictă ce-i era asociată au favorizat criteriile propriu-zis școlare de selecție, amplificând din ce In ce mai mult concurență. Acest proces, fundament al constituirii unei meritocrații socialiste, a favorizat extinderea unui sistem de pregătire particulară (meditațiile), funcționând ca niște cursuri pregătitoare informale. Un Învățământ cu pondere sporită a științelor umanistice și a științelor economice. Existau În Rusia, la Începutul lui 1994, 184 de școli superioare particulare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Încetinit, la Începutul anilor ’70, si a Început să intre În declin, la Începutul anilor ’80, o nouă distanță a aparut Între elită cu diplomă și paturile mijlocii și inferioare. «Nivelării» sociale inițiale i s-a substituit o nouă ruptură. Meritocrația socialistă, identificată prin «studiile sale adevărate» și valorizarea «culturii generale», disprețuia «falsele elite» ieșite În principal din școli de partid sau școli de ingineri. Ea se simțea amenințată de specializările precoce și Înguste cărora regimul le acordă prioritate. Creșterea producției
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literate. De data aceasta, apariția mecenatului privat național a fost precedată de aporturile mecenatului străin, cel al Fundației Soros În special. Aceste premii capătă sens În cadrul eforturilor noii clase („clasa medie», «clasa politică») de a-și asuma o legitimitate că meritocrație sau nouă elită, dotându-se cu instanțe de recunoaștere internațională (că, de altfel, În câmpul politici, căutarea adeziunii la marile organizații internaționale, NATO, UE etc.) Noile ideologii și spectrul revoluției conservatoare Luptele de diferențiere socială care Însoțesc apariția noilor elite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ci pe categorii profesionale și se autoorganizează ca o tehnocrație. În anii ’70, „societatea tehnocratică” părea o utopie; dar, în secolul XXI, „visul lui Bell” se conturează din ce în ce mai clar ca o realitate. La fel ca și cealaltă previziune a sa, meritocrația. Un anumit romantism paseist, alimentat și de o ideologie stângistă, a continuat însă să alimenteze viziuni catastrofice. „Demonizarea științei” și anticiparea transformării omului în sclav al „Molohului industrial”, care va nimici mediul natural, va degrada cultura și moravurile și va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la Învățământul superior. Astfel, marea masă a locuitorilor - deci și femeile - a dobândit un nivel de școlaritate crescut față de perioada anterioară, punându-se un accent mult mai scăzut pe Învățământul universitar. Această viziune egalitaristă a făcut posibilă accentuarea „virtuocrației” În detrimentul „meritocrației”, În măsura În care marea masă a indivizilor cu școlaritate asemănătoare nu putea tinde spre promovări pe baza meritelor proprii, ci doar prin intermediul „particularismelor”, a relațiilor bune cu superiorii și, probabil, devine fundamentul „seniorității” În cadrul aceleiași companii. O dată cu debutul reformei, situația pare să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
faptul că „instaurarea puterii pieței” În societatea și economia chineze nu a Însemnat dispariția totală a mecanismelor de acces privilegiat și particularist la anumite resurse de pe piața muncii. În perioada din care datează cercetările se poate afirma doar faptul că meritocrația, intrarea În anumite companii pe baza meritelor și slăbirea rețelelor și relațiilor de dependență personalizată, Începe să devină dominantă. Un subiect de interes special Îl constituie natura relației dintre femei și bărbați, În special În ceea ce privește succesul negocierilor din sfera privată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]