3,272 matches
-
național, a ansamblurilor, monumentelor și siturilor istorice, precum și a centrelor de cultură; 12. acționează, prin măsuri specifice de protejare, pentru revitalizarea și consolidarea tradițiilor și obiceiurilor locale, potrivit calendarului religios și ocupațiilor specifice rurale; 13. stimulează formarea de specialiști și meseriași în domeniul artizanatului autentic și al meșteșugurilor tradiționale; 14. protejează cultură națională de efectele diletantismului și incompetentei; 15. elaborează prognoză necesarului de personal de specialitate în domeniul său de activitate și colaborează cu Ministerul Învățămîntului la definitivarea programelor anuale, specifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108956_a_110285]
-
În sală se aflau 680 de delegați aleși în cele 130 de circumscripții electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului și Sătmarului. Alături de ei participau reprezentanții episcopiilor românești, societăților culturale, institutelor de învățământ superior și școlilor medii, reuniunilor învățătorești, reuniunilor de meseriași și femei, delegații Partidului Social Democrat Român, gărzilor naționale și ai societăților studențești; în total 1.228 de delegați. În discursul său, George Pop de Băsești a amintit marile momente ale luptei naționale a românilor subliniind, la final, că: ''Vrem
1 Decembrie. 98 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102689_a_103981]
-
și-a făcut datoria cu credință, dăruire, devotament, răbdare, cu patos misionar și chiar cu oarecare înflăcărare mistică. Așadar, fie că ești mamă a șapte copii, fie că ești medic, profesor sau militar, fie că ești inginer, tehnician sau simplu meseriași, fiecare la locul său de muncă, trebuie să depună tot efortul pentru ca produsul sau piesa obținută să fie de cea mai bună calitate, nu pe placul oamenilor, ci ca pentru Dumnezeu. Dacă strungarul se străduiește să facă produse de înaltă
SECRETUL AJUTORULUI DIVIN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1478970083.html [Corola-blog/BlogPost/379205_a_380534]
-
că la ultimele alegeri poporul a fost mai atent iar noul președinte răspunde așteptărilor. Poate va repara și cumplita ordonanță guvernamentală de impozitare a bacșișurilor. Costă mai mult controalele decât venitul la buget. Am fost tuns așa cum îmi place. Răsplătesc meseriașul printr-un premiu. Nu dau bacșiș. Bacșișul ar fi adunarea datei la nota de plată, „bon fiscal” cum se numește astăzi. Pe vremuri nu mai intram în restauratele în care eram astfel înșelat. Puțin le păsa! Astăzi orice client contează
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430811066.html [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
cu festivitatea inaugurării noului sediu al Palatului Comunal în prag de An Nou 1900, la Revelionul organizat la etaj, în vasta sală de Consiliu și recepții, în prezența notabilităților urbei, în frunte cu primarul Filipescu, consilierii locali, avocați, magistrați, negustori, meseriași, cu familiile, printre care se află și Nilă Mihăescu, tatăl viitorului scriitor, cu soția. În capitolul următor se prezintă numeroasa familie a acestuia. Ceea ce, printre altele, asigură reușita și valoarea artistică a romanului este realizarea unui personaj Gib.[ 3] verosimil
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_istocescu_1464135632.html [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
mai simple și rafinate construcții verbale, cu el ne împrospătăm, reînvățăm și limba română. Astăzi este vineri și am participat în fiecare seară, mă tem că astăzi voi lipsi, dar primăvara asta întârziată ne presează. Cei mai mulți dintre frații de aici, meseriași pe șantierele de constructii, au mari întârzieri din cauza gerului, șantiere amânate, inclusiv datorii restanțe la fisc, la bănci, nu-i de mirare că unii nu au putut participa în fiecare zi. Totuși prezența a fost bună, chiar foarte bună, dacă
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (2) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Zaharia_bonte_iosif_ton_la_zaharia_bonte_1368689255.html [Corola-blog/BlogPost/349701_a_351030]
-
zidit, asta din ce am auzit și eu, că nu eram pe atunci, ști!? V.: Da, desigur. Însă, vă pricepeți! Doamna: Cum să nu mă pricep? Când am construit și noi această casă, aveam un meșter de etnie turcă, bun meseriaș! însă, cum soțul meu era mai mult la servici eu îi dădeam la mâna piatră. V: când asta, după război desigur? Doamna: Daaa, ei, după război normal, când eram față la mama stăteam lângă madam V. acolo lângă biserică aproape
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
vremea lui "raposatu", ca până și regele...Mihai parcă, nu? da, el a auzit că suntem că nemți pe aici și că avem un vin tare bun, și-a venit să ia de la noi. Da, ce ziceam? de construcție...La meseriaș îi dădeam la mâna piatră cu piatră și el se miră că mă pricep atât de bine să i-o dau pe cea mai potrivită! Auzi, mă vedea așa cum eram, ca arătăm bine și eram elegantă, de fapt ști că
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
să mă îmbrac frumos, si turcul îmi zicea că-mi ștric mâinile. dar nici o treabă... V.: Dar cum erau turcii din localitate în acele vremuri? Doamna: Nu aveai treaba cu ei, foarte buni oameni, ți-am zis și de acest meseriaș. Mai răi erau băștinașii, care tot timpul treceau în satul nostru și furau. V.: Cum adică "satul nostru"? Doamna: Noi etnicii germani, de acolo unde-i Colci, ști colțul ăla, nu? acolo aveam noi construit că un fel de ...cum
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
învățat „Comisia Nana” fiei țărâna ușoară. Democrația a fost „inventată” de grecii antici. Ea reprezintă conducerea efectuată de cei mulți prin reprezentanții săi. Reprezentanții erau desemnați de mici colective, civile la nivelul unui cătun sau profesionale la nivelul breslei (sindicatul meseriașilor locali). Toți oamenii micii colectivități trăiau împreună și se cunoșteau reciproc la bine și la rău. Acești aleși, cei mai buni, deveneau electori si alegeau dintre ei, numai dintre ei nu terți „recomandați”, viitorii conducători. Astfel un ales devenit conducător
TINEREŢE VERSUS BĂTRÂNEŢE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398846948.html [Corola-blog/BlogPost/341808_a_343137]
-
culturale și artistice, sociologi și alte categorii de intelectuali, cetățeni lucizi din toată România și împreună se opun cu argumente pertinente proiectului RMGC! Piața veche e cu adevărat istorică, a fost sute de ani târgul de sâmbătă al moților, al meseriașilor și comercianților de la poalele muntelui de aur, nesecat în peste optsprezece secole de minerit continuu. Piața este înconjurată de clădiri vechi, de secole, marcate adânc de ruinare ce au fost lăsate așa de noii proprietari. Dintre clădiri, din cea mai
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1373240238.html [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
se cuplase cu un ofițer italian și la venirea în țară a și divorțat de Vio C. Titratul încă mai era afectat de acest nefericit eveniment, dar era hotărât să treacă peste și să o ia de la capăt. Era un meseriaș în ale ospătăriei și toți îi ceream păreri și sfaturi care ne prindeau foarte bine. Niciunul dintre noi nu mai avusese tangenta cu ospătăria. Singură hiba a lui Titratu era că nu prea „evolua” la parametrii nominali la limba lui
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1435207359.html [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
scrii”. De fapt, am spune, nu se poate scrie fără să te scrii, să zidești cu viața ta, altfel te bagi doar în seamă, confecționezi, furi de la alții, te inspiri după mode și tragi de atenție cu orice preț. Un meseriaș precum Ion Zimbru trăiește ce scrie, pentru că poezia este viață asimilată, trecută prin mașina de tocat a sufletului - și asta doare frumos, mon cher! Sursa: Viața Liberă Galați Autor: Victor Cilincă
Ion Zimbru şi-a făcut timp… / Prozoversuri care dor frumos by http://balabanesti.net/2013/12/14/on-zimbru-si-a-facut-timp-prozoversuri-care-dor-frumos/ [Corola-blog/BlogPost/339978_a_341307]
-
foarte mari pentru vremea aceea. Și ambele gestionate de o mare companie financiară japoneză, „Nomura”. Îți recomandăm Până unde pot băncile și clienții să întindă coarda creditării De unde a luat „Nomura” bani? De la milioane de japonezi, pescari de pe mare, mici meseriași, funcționari, profesori. Economiile lor, mai mici, mai mari, le-au adus la „Nomura”, ca să monteze împrumutul pentru România. Banca Națională a semnat, asumându-și o responsabilitate imensă. Pentru că nicio instituție financiară nu împrumută banii proprii. A semnat cu „Nomura”, dar
„Dacă semnezi îţi asumi” by https://republica.ro/semnificatia-devizei-zdaca-semnezi-iti-asumi [Corola-blog/BlogPost/338931_a_340260]
-
ca model, adaptat și pus în practică în fiecare localitate după posibilitățile locale. În esență, prevederile acestui regulament, care viza participarea la acțiunile de stingere a incendiilor a locuitorilor din fiecare localitate, subliniau rolul deosebit al comunității, cu precădere al meseriașilor, care trebuiau să se implice cu uneltele lor, având atribuții specifice pe timpul intervențiilor în funcție de profesie. Între cauzele incendiilor se afla și fumatul. Măsura impusă era menită să preîntâmpine distrugerile pe care le puteau produce incendiile provocate de fumători La Suceava
FUMATUL INTERZIS! de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Urbea_mea_de_altadata_fumatul_interzis_.html [Corola-blog/BlogPost/341684_a_343013]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 667 din 28 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI O altă categorie de meseriași ai satului erau zidarii, practic, cei care construiau case de la fundație până la
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 667 din 28 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI O altă categorie de meseriași ai satului erau zidarii, practic, cei care construiau case de la fundație până la acoperiș. Dintre aceștia fiind și Gheorghe ȚUNDREA, zis Pisicuța. Meseria aceasta fiind destul de complicată datorită faptului că cei care își făceau
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 667 din 28 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI O altă categorie de meseriași ai satului erau zidarii, practic, cei care construiau case de la fundație până la acoperiș. Dintre aceștia fiind și Gheorghe ȚUNDREA, zis Pisicuța. Meseria aceasta fiind destul de complicată datorită faptului că cei care își făceau case nu aveau întotdeauna numai cărămidă ci
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb sunt înfășurate cu curele obicei moștenit încă de la romani.” De acum începe portul internațional care a luat locul celui din bătrâni. Referință Bibliografică: ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 667, Anul II, 28 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
inexplicabile, exploatarea acestui imens zăcământ de minereuri complexe, a fost redusă sau chiar sistată în subteran. Atunci forța de munca era absolut necesară, și se trimiteau mineri din toate bazinele miniere ale României. Erau detașați în primul rând muncitorii calificați, meseriași de excepție, cărora li se asigurau condiții ceva mai bune. Veneau mineri din Munții Apuseni, fiindcă condițiile minei erau asemănătoare cu cele de acolo. Acești trimiși nu prea le conveneau noile condiții, și în cele mai multe cazuri plecau de unde veniseră când
1967, MOLDOVA NOUĂ; PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/1967_moldova_noua_primii_co_mihai_leonte_1384610453.html [Corola-blog/BlogPost/363153_a_364482]
-
nepăsător la perspectivele destul de sumbre referitoare la slujbă. Numai că, de undeva din adâncurile blocului, ieși domnul administrator, un fost tovarăș de nădejde, din fostul aparat represiv, care începu să înjure cu multă pricepere copiii și să-i pocnească destul de meseriaș cu un ciomag, unul din atributele obligatorii și nelipsite unui bun administrator. - Bă, inconștienților, fire-ar mă-ta a dreacu’ șî dare-ar dreacii-n voi să dee, voi risipiți apa, iar copii dăn Africa nu are nici măcar dă băut! Nemernicilor
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Decizia_mihai_batog_bujenita_1377446992.html [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
nepăsător la perspectivele destul de sumbre referitoare la slujbă. Numai că, de undeva din adâncurile blocului, ieși domnul administrator, un fost tovarăș de nădejde, din fostul aparat represiv, care începu să înjure cu multă pricepere copiii și să-i pocnească destul de meseriaș cu un ciomag, unul din atributele obligatorii și nelipsite unui bun administrator.- Bă, inconștienților, fire-ar mă-ta a dreacu’ șî dare-ar dreacii-n voi să dee, voi risipiți apa, iar copii dăn Africa nu are nici măcar dă băut! Nemernicilor
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Decizia_mihai_batog_bujenita_1377446992.html [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
mână de la câte pahare a dus la gură! Să aibă din nou zile bune și nevastă-sa,Florica, că e o femeie tare pricepută în toate, doar că bărbatu-său are piciorele împleticite de ceva vreme . El ar fi bun meseriaș săracu, da’nu mai are unde munci.Și muncește zilnic la Crîșma lui Milică...cu paharu muncește Acu’e “zilier“ nu mai e “angajat cu normă întreagă“ Maică-ta zice sa vă spun și de Preotu’ Vladimir. A venit unul
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1433077666.html [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
data asta, fără să insinueze ceva anume. Cât privește invitația, mulțumesc! Terminați mai întâi și apoi să vă gândiți la distracție. - Mulțumesc, mulțumesc, șefa! a exclamat Mișu și s-a ridicat vioi de pe scaun. Merg să văd dacă au terminat meseriașii cu faianța... - Am zis să mergeți, domnule avocat și, vă rog, revizuiți-vă vocabularul! l-a întrerupt doamna Ramona privindu-l cu seriozitate și trântind hârtiile pe masa de lucru, nemulțumită. Când va fi totul gata, sper să nu înmulțiți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_2_marian_malciu_1327078692.html [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din zonă. VA URMA Referință Bibliografică: DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE - CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463548530.html [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]