199 matches
-
este de flexie a articulațiilor peste care trece. Inervația provine din nervul ulnar. MU{CHIUL OPOZANTUL DEGETULUI MIC (m. opponeus digiti minimi) Originea este pe: - retinaculul mușchilor flexori, - cârligul osului hamat. Inserția terminală se af\ă pe marginea medială a metacarpianului V. Raporturi: este cel mai profund mușchi al regiunii. Acțiunea este de apropierea metacarpianului V de axul mâinii și-l duce ușor palmar. Inervația provine din nervul ulnar. MU {CHII LOJEI MIJLOCII A MÂINII MU {CHII LOMBRICALI (mm. lumbricales) Originea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
CHIUL OPOZANTUL DEGETULUI MIC (m. opponeus digiti minimi) Originea este pe: - retinaculul mușchilor flexori, - cârligul osului hamat. Inserția terminală se af\ă pe marginea medială a metacarpianului V. Raporturi: este cel mai profund mușchi al regiunii. Acțiunea este de apropierea metacarpianului V de axul mâinii și-l duce ușor palmar. Inervația provine din nervul ulnar. MU {CHII LOJEI MIJLOCII A MÂINII MU {CHII LOMBRICALI (mm. lumbricales) Originea este la nivelul tendoanelor mușchiului flexor profund al degetelor. Inserția terminală: - fața laterală a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
laterală a articulației metacarpofalangiene de la ultimele patru degete, - pe tendonul extensorului comun al degetelui respectiv. Raporturi: - sunt acoperiți la nivelul palmei de tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor, de arcul arterial palmar superficial; - acoperă spațiile interosoase; - posterior au ligamentul transvers metacarpian; - anterior vasele și nervii colaterali ai degetelor. Acțiunea: - flexori ai primei falange, - extensori ai ultimelor două falange. Inervația: este din nervul - median pentru cei doi mușchi lombricali laterali, - ulnar pentru cei doi mușchi lombricali mediali. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cei doi mușchi lombricali mediali. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se gpsesc dispuși în spațiile interosoase; sunt 3 mușchi palmari și 4 dorsali. MUȘCHII INTEROSOȘI PALMARI (mm. interossei) Mușchii interosoși palmari ocupă spațiile interosoase II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Inserția terminală: se realizează printr-un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Raporturi: mușchii sunt acoperiți de fascia profundă a mâini. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - adductori ai degetelor. Inervația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Raporturi: mușchii sunt acoperiți de fascia profundă a mâini. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - adductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Originea este pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ultimelor falange, - adductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Originea este pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze pornesc septuri
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze pornesc septuri care separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se grupează în fascicule pretendinoase localizate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
degetelor. Părți din aponevroza palmară sunt situate de o parte și de alta a fasciculelor pretendinoase formând fasciculele laterale și mediale care ocolesc articulațiile metacarpo-falangiene, în timp ce părțile colaterale formează fasciile eminențelor tenare și hipotenare. Fascia palmară acoperă spațiile interosoase și metacarpiene. MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR (musculi membri inferioris) Musculatura membrului inferior se poate descrie ca fiind proprie a bazinului și musculatura membrului inferior liber: coapsă, gambă și plantă. MUȘCHII BAZINULUI Musculatura bazinului este dispusă sub forma unui con în jurul articulației coxo- femurale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
zbor ca și a mușchilor ce fixează centura la coloana vertebrală. Membrele anterioare: S-au depărtat între ele cu tot cu scapularul cu 90o, articulația lor la centură deplasâdu-se către partea dorsală. Humerusul, radiusul și cubitusul sunt așezate în același plan cu metacarpienele desfășurate în evantai. În legătură cu adaptarea la zbor a membrelor anterioare se costată următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales a radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor degetelor II - V, acestea devin susținătoare a patagiului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
dorsală. Humerusul, radiusul și cubitusul sunt așezate în același plan cu metacarpienele desfășurate în evantai. În legătură cu adaptarea la zbor a membrelor anterioare se costată următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales a radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor degetelor II - V, acestea devin susținătoare a patagiului. Centura pelviană: Împreună cu membrele posterioare au suferit o rotație către direcția dorsală facilitând mișcarea femurului către partea dorsală. Îndepărtarea oaselor bazinului face ca simfiza pubiană să fie absentă, astfel
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mușchilor ce fixează centura la coloana vertebral centura la coloana vertebrală. Membrele anterioare: S-au depărtat între ele cu tot cu scapularul cu 90o, articulația lor la centură deplasâdu-se către partea dorsală. Humerusul, radiusul și cubitusul sunt așezate în același plan cu metacarpienele desfășurate în evantai. În legătură cu adaptarea la zbor a membrelor anterioare se costată următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales a radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor d degetelor II - V, acestea devin susținătoare a
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
dorsală. Humerusul, radiusul și cubitusul sunt așezate în același plan cu metacarpienele desfășurate în evantai. În legătură cu adaptarea la zbor a membrelor anterioare se costată următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales a radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor d degetelor II - V, acestea devin susținătoare a patagiului. Centura pelviană: Împreună cu membrele posterioare au suferit o rotație către direcția dorsală facilitând mi facilitând mișcarea femurului către partea dorsală. Îndepărtarea oaselor bazinului face ca s simfiza pubiană
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
bine comparată cu standardele vârstei osoase pentru băieți și fete, publicate în atlasul Greulich și Pyle . O metodă alternativă de aproximare a vârstei osoase este utilizarea scorului Tanner-Whitehouse de evaluare a fiecărui os din masivul carpian, precum și a falangelor și metacarpienelor . Aproximarea vârstei osoase poate fi efectuată utilizând programul on-line pe baza stadializării Tanner-Whitehouse. Deși utilizarea atlasului Greulich și Pyle e considerată a fi standardul de aur în evaluarea vârstei osoase, acest atlas a fost realizat prin studierea copiilor americani de
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
unor umeri mai lați, a areolelor mamare îndepărtate și a toracelui în scut (planșa 31, în dreapta imaginii). Deseori, pacientele au cubitus valgus de diverse intensități (planșa 32) și prezintă o incidență crescută a luxației congenitale de șold. Ele au frecvent metacarpiene/metatarsiene 4 și/sau 5 scurte. Aspectul de gât scurt (planșa 35, în dreapta imaginii) poate fi dat de înălțimea mică a uneia sau mai multor vertebre cervicale și de implantarea joasă a părului cefei (planșa 33). Faciesul pacientelor cu sindrom
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
mari, gât scurt . c. Sindromul Marshall-Smith Acest sindrom are unele similitudini fenotipice cu sindromul Weaver; în plus, copiii prezintă sprâncene groase, proptosis și megalocornee cu sclere albastre. Radiografia mâinii demonstrează prezența unei vârste osoase avansate, dar și unele malformații ale metacarpienelor și falangelor. d. Sindromul Beckwith-Wiedemann Acest sindrom este caracterizat de hemihiperplazia corpului, însoțită de macroglosie, hernii de perete abdominal, visceromegalie, malformații auriculare și renale, tumori embrionare, hipoglicemie neonatală. Copiii cu sindrom Beckwith-Wiedemann au o rată de creștere crescută în primii
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
GH 0,05 mg/kg/zi de 18 luni, a câștigat 18,7 cm (de la 94,5 la 112,2 cm); facies triunghiular, urechi jos implantate, intelect liminar (colecția D.D. Brănișteanu). Planșa 37. Sus: boltă palatină ogivală, malimplantații dentare, scurtarea metacarpienelor 4 cu posibilitatea unirii metacarpienelor 3 și 5 cu pixul (pacientul A.C.); jos: cubitus valgus, pectus excavatum. Planșa 38. Băiat cu sindrom Noonan. Se observă fanta palpebrală antimongoloidă, pterigium coli, torace excavat, segment inferior scurt, boltă palatină ogivală, malimplantații dentare
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
zi de 18 luni, a câștigat 18,7 cm (de la 94,5 la 112,2 cm); facies triunghiular, urechi jos implantate, intelect liminar (colecția D.D. Brănișteanu). Planșa 37. Sus: boltă palatină ogivală, malimplantații dentare, scurtarea metacarpienelor 4 cu posibilitatea unirii metacarpienelor 3 și 5 cu pixul (pacientul A.C.); jos: cubitus valgus, pectus excavatum. Planșa 38. Băiat cu sindrom Noonan. Se observă fanta palpebrală antimongoloidă, pterigium coli, torace excavat, segment inferior scurt, boltă palatină ogivală, malimplantații dentare. Atât sexul fenotipic, cât și
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
eutocică extragerea fătului A.3. Distocie la vacă cu prezentarea genunchiului semne: angajarea capului cu prezentarea genunchiului membrului reținut în bazin sau la pragul pubian. remedierea: fixarea membrului exteriorizat, respingerea corpului fetal în uter, -readucerea membrului reținut prin dirijarea regiunii metacarpiene median și în sus. A.4. Distocie la vacă cu încrucișarea membrelor pe ceafă semne: angajarea capului cu membrele încrucișate pe ceafă la nivelul intrării în bazin remedierea: -fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului fetal -repoziționarea membrelor în conductul pelvin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lângă altul și „plimbați-le” pe fiecare zonă. Plasați degetul mare în palmă pentru sprijin, în timp ce, cu degetele, executați pe dosul palmei o presiune ușoară. Faceți „pași” mici, apăsați, apoi retrageți degetele. Repetați, mișcând ușor degetele înainte și înapoi, printre metacarpiene (oasele palmei), de la degete până la încheietură. O altă metodă este aceea de a acționa cu degetele lipite asupra părții laterale a palmei de-a lungul zonelor reflexe. Repetați mișcarea de câteva ori pentru a acoperi toate zonele reflexe ale dosului
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mișcare energia vindecătoare din mușchii spinali, extensori ai coloanei vertebrale (vezi foto 24, capitolul 20). În capitolele următoare veți învăța să acționați asupra altor puncte specifice. Cum localizăm cu precizie punctele de presiune. Priviți figura 12 și observați că osul metacarpian conector se află la baza V-ului, aproape de încheietură. Această secțiune a palmei cuprinde o rețea de nervi și mușchi și, de asemenea, o aglomerare de puncte de presiune. Plasați degetul mare și arătătorul (sau mijlociul) mâinii opuse de o
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mai întâi la stânga, apoi la dreapta (vezi figura 10, p. 60). Anatomia mâinii. Structura mâinii este foarte interesantă. Fiecare mână are douăzeci și șapte de oase. Între încheietură și baza degetelor se află cinci oase de formă cilindrică, numite oase metacarpiene; în continuarea lor se află cele paisprezece oase ale degetelor. Între mână și antebraț se află o punte formată din opt oase mici de formă neregulată. Acestea sunt oasele carpiene, care formează încheietura. Oasele sunt susținute de ligamente puternice, tendoane
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
tehnic. Ca și la sărituri, la aruncările atletice există raporturi de intercondiționare între fazele aruncării o anumită. I. Pregătirea pentru aruncare a) Priza asupra greutății se referă la modul cum se așează greutatea în mână sprijinită pe extremitatea distală a metacarpienelor, în principal ale degetelor arătător, mijlociu și inelar, degetele din margine sprijinind din lateral obiectul. Mâna este în ușoară flexie dorsală din articulația pumnului, dusă în partea dreaptă a gâtului pentru a sprijini greutatea așezată supraclavicular și submandibular. în lateral
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]