187 matches
-
dimpotrivă, e un adevărat mistic, într-un sistem scris care e întîia încercare masivă și izbutită de construcție metafizică. Trecând peste amănuntele verbale, Blaga e un platonician, admițând ca mijloc de investigație delirul, căruia îi spune pitoresc "cunoaștere luciferică". Obiectul metafizicianului este "misterul", deci ilogicul, și modul de expresie mitul. Mult datorește fără îndoială filozoful lui Goethe. El, inspiratul, e un geniu, un "daimonion", capabil de intuiții revelatoare. Cosmologia lui Blaga, în ciuda termenilor schimbați (poetul e un mare căutător de expresii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Franța, trad. de Raul Joil, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 86: "Cred, Arist, că te-am făcut să-ți dai seama îndeajuns că orice expresie a unei idei abstracte nu poate fi decât o alegorie. Datorită unei soarte ciudate, acei metafizicieni care-și închipuie că pot scăpa de lumea aparențelor sunt constrânși să trăiască perpetuu în alegorie. Poeți triști, ei sărăcesc fabulele antice de culoarea lor, nefiind decât niște simpli culegători de fabule. Ei fac mitologie albă". Pentru Derrida, mitologia albă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
despre... îngeri etc. etc. probleme, de fapt, etern deschise, etern insolubile. Întâi deci și cât mai repede posibil (idee simplă, dar esențială) civilizație, bunăstare, libertate, drepturile omului, cultură medie, inevitabil laică, specifică păturilor mijlocii, apoi putem fi și mistici, profeți, metafizicieni etc. Eventual putem importa sau exporta chiar și un număr de guru. De altfel, această specie este rară, chiar foarte rară, sau din ce în ce mai rară și în Europa occidentală actuală. Să nu vină deci nimeni să pretindă că ea se pasionează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
au ap]rut în contextul acelor timpuri. Uneori, omenirea încearc] s] transforme uzanțele obișnuite în enigme extrem de greu de elucidat, atribuindu-le o anumit] rigoare formal]. Nici Buddha însuși nu s-a declarat a fi de partea tradiționaliștilor sau a metafizicienilor raționaliști, care considerau c] logică poate da un r]spuns tuturor problemelor; dimpotriv] a fost un adept al experimentalismului, percepând faptele așa cum acestea ap]reau în lumea real]. Dar în opinia sa, faptele reale prezint] o semnificație aparte în virtutea doctrinei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
starea lui paradisiacă, să-l facă să respire în același ritm cu duhul, animate amîndouă de Duhul divin. Sigur că o asemenea distribuție între Orientul și Occidentul creștin nu trebuie exagerată ; sigur că există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și al depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al lui Dumnezeu. Christos strălucire, autorevelare a Tatălui poartă totodată numele de Fiul Omului: nu doar fiindcă asumă condiția noastră, ci, dacă riscăm sensul tare al expresiei, tocmai fiindcă radiază în lume chipul lui Dumnezeu. în termenii musulmanului Ibn Arabî, metafizician vizionar din secolele XII-XIII, omul manifestă forma calitativă a lui Dumnezeu. Prin definiție, umanul este așadar divino-uman ; constituie un episod central din metabolismul divinului. Berdiaev spunea, pe drept cuvînt, că prin tematica persoanelor Treimii recunoașterea lui Dumnezeu ca persoană a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
catastrofă primordială care să fi fost pricinuită tocmai de libertatea umană. Omul nu trebuie să se îndreptățească în fața unui divin de tip juridic, ci să se îndrepte ca perspectivă către Polul christic, care îl atrage spre sine. Ca mai toți metafizicienii contemplativi, Cusanus nu gîndește destinul lumii în funcție de păcatul originar și de diviziunea finală (și fatală) între izbăviți și osîndiți. Libertatea umană nu e concepută în termeni de alegere, de vină, judecată, merit și sentință. Actul christic, actul lui homo maximus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Antichitatea / 11 1. Arta mimesisului / 11 1.1.Conceptul de mimesis / 11 1.2. Locul teatrului în tipologia genurilor literare / 13 1.3. Criteriile de diferențiere a artelor mimetice / 17 2. Condamnarea platoniciană / 19 2.1. Punctul de vedere al metafizicianului / 20 2.2. Punctul de vedere al moralistului / 21 2.3. Urmașii lui Platon / 24 3. Dramaturgia aristotelică / 27 3.1. Cele șase elemente constitutive ale piesei de teatru / 28 3.2. Primatul acțiunii / 29 3.2.1. "O acțiune
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
muți de uimire, îi dădeau naștere (ceea ce pare cel mai veridic), fie pentru că scrierile lor nu ne-au parvenit, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea pieselor lor. Platon, în Republica, Aristotel, în Poetica, sunt primii teoreticieni. Unul abordează teatrul ca metafizician și moralist, celălalt se întreabă, ca poetician, asupra modurilor de funcționare a piesei de teatru. Intervențiile lor, una hermeneutică, cealaltă formalistă, deschid calea a două tipuri de abordări care sunt astăzi și ale noastre, ceea ce le demonstrează importanța. Ei au
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și toate lucrurile de acest gen, nu se știe. În ierarhia genurilor, comedia este considerată, în Antichitate, drept un gen minor, judecată care se va menține până în secolul al XVIII-lea." 2. Condamnarea platoniciană Platon se manifestă împotriva teatrului în calitate de metafizician și moralist, totodată. Arta aceasta, care-l menține pe om în universul sensibil și nu-i propune decât modele de imoralitate, este pernicioasă. Platon își dezvoltă ideile despre teatru în special în Republica, text scris între 389 și 370 î
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tradiție în zece cărți, Socrate și câțiva atenieni discută pentru a defini justiția în sânul cetății ideale. Teatrul, care este un fenomen de societate, își are în mod obligatoriu locul într-o asemenea dezbatere. 2.1. Punctul de vedere al metafizicianului Platon denunță facticitatea teatrului. Toate artele mimetice nu sunt pentru el decât o palidă reflectare a realului. Nici pictura nu scapă de suspiciunea lui. Iată cum își chestionează Socrate interlocutorul cu privire la acesr lucru: "Fii atent aici. Ce scop își propune
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
al unui viguros Comentariu la Oracolele caldeene, pierdut și el În mare parte, schițat pe baza Teologiei caldeene a lui Iamblichos, maestrul școlii ateniene se distinge prin strânsa simbioză dintre exercițiul dialectic al gândirii raționale, care face din el un metafizician rafinat, și elanul mistic. În el, idealul platonic al urcării intelectului spre unirea contemplativă cu divinitatea se Îmbină cu Încrederea totală În eficacitatea artei teurgice. Ea este mijloc de purificare a trupului pneumatic asumat de suflet În coborârea lui spre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]