283 matches
-
2.2. Toponimele 2.2.3. Titlurile 2.2.4. Numele de echipe, instituții, organizații, firme 2.2.5. Nume proprii recategorizate ca substantive comune 2.3. Substantivele abreviate 2.4. Substantivele la plural, fără determinanți 2.5. Termenii din metalimbaj 2.6. Substantivele care desemnează locutorul 2.7. Termenii inclusivi 2.7.1. Pronumele indefinite, negative, interogative și relative 2.7.2. Grupurile substantivale cu utilizare inclusivă 2.8. Pronumele și locuțiunile pronominale de politețe 3. Subiectul non-nominal 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în post. Vreau să merg la fructe și legume. - Raionul lactate și brânzeturi nu mă atrage d. Scăderi salariale este prevăzut în planul anticriză al guvernului pe 2010, nu mărirea taxelor. - Scăderi salariale, asta este prevăzut... 2.5. Termenii din metalimbaj În metalimbaj, trăsăturile de gen, număr și persoană ale unui nominal nu se transmit prin acord, termenul respectiv fiind recategorizat ca un substantiv la singular. Prin urmare, verbul se acordă la singular, persoana a III-a: (77) a. "Copiii" este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Vreau să merg la fructe și legume. - Raionul lactate și brânzeturi nu mă atrage d. Scăderi salariale este prevăzut în planul anticriză al guvernului pe 2010, nu mărirea taxelor. - Scăderi salariale, asta este prevăzut... 2.5. Termenii din metalimbaj În metalimbaj, trăsăturile de gen, număr și persoană ale unui nominal nu se transmit prin acord, termenul respectiv fiind recategorizat ca un substantiv la singular. Prin urmare, verbul se acordă la singular, persoana a III-a: (77) a. "Copiii" este un substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
denumește conceptul în care se încadrează referentul numelui propriu (Tulcea, întemeiat în anul... - Orașul Tulcea, întemeiat în anul...). În capitolul despre acordul predicatului cu subiectul, au fost discutate mai multe tipuri de subiecte (nominale colective, nume proprii, abrevieri, termeni din metalimbaj, termeni inclusivi, pronume și locuțiuni pronominale de politețe, subiecte non-nominale). Dacă subiectul este un substantiv colectiv la singular, acordul semantic la plural nu este permis. În schimb, este acceptat acordul la plural al verbului dacă substantivul colectiv face parte dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aparent; este admis însă un "prim principiu": noncontradicția. Toate aceste opoziții contradictorii vor fi ilustrate în partea următoare, de aplicații, a lucrării; 4) corespondența între două naturi diferite (de exemplu, între forma logică și "realitate"; sau între "limbajul obiect" și "metalimbaj") constituie, în ultimă instanță, esența adevărului; 5) diferența dintre ceea-ce-este și ceea-ce-nu-este trebuie socotită fundamentală, dar numai în măsura în care termenul al doilea (ceea-ce-nu-este) este gândit ca fiind dependent de cel dintâi; și nu doar în privință logică, ci și ontologică. (Altfel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între verb și timp (care dă valoarea de adevăr propoziției și componentelor propoziționale) trebuie avută în primul rând în vedere atunci când sunt cercetate enunțările cuprinse în fel de fel de unități lingvistice (limbajul natural, limbajul unei științe, limbajul filosofic, un metalimbaj oarecare etc.) Fără îndoială, relațiile noi pe care le angajează veri- condiționalitatea (condiționarea valorii de adevăr a unei propoziții compuse de valoarea de adevăr a componentelor sale) pot ocoli condiționarea directă, la nivelul unei judecăți, a "sintezei" timp-verb, așa cum ea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintâi, devenindu-i "caz particular". De fapt, după cercetările lui Alfred Tarski de filosofia matematicii și de logica și filosofia limbajului, potrivit cărora corespondența cu semnificație alethică trebuie socotită ca relație între elementele unui limbaj-obiect și cele (corespondente) ale unui metalimbaj, teoria adevărului-corespondență oferă cele mai eficiente mijloace "semantice" pentru rezolvarea problemelor privind semnificația și adevărul propozițiilor (de diferite grade de complexitate) din fel de fel de "sisteme" și unități de discurs. Sarcina mea mai departe este de a identifica operații
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
două auxiliare educative vom discuta următoarele patru aspecte: 1. structura parcursurilor didactice privind formarea și consolidarea competențelor de argumentare scrisă; 2. tipuri de texte cu rol de exemplu și adecvarea conținutului acestora la scopul didactic; 3. metode didactice utilizate; 4. metalimbaj vehiculat. 1. Structura parcursurilor didactice Algoritmul lecturii unui text (literar și nonliterar), Posibile soluții în rezolvarea subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
de scriere, asemănătoare celor rezolvate; auxiliarul românesc nu propune nici o activitate pentru acest stadiu. Brainstormingul este recomandat elevilor ca metodă de lucru pentru etapa anterioară redactării unei argumentări, constând în găsirea cât mai multor perspective asupra unei temei date. 4. Metalimbaj Algoritmul lecturii unui text (literar și nonliterar), Posibile soluții în rezolvarea subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 text argumentativ premisa/ipoteza argument
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
verb de opinie adverbe/locuțiuni adverbiale conjuncții/locuțiuni conjuncționale argument formal informal topic brainstorm evidence opening paragraph conclusion statement of fact vs. opinion counter-argument factual information rhetorical question anecdote emotive language repetition exaggeration humour layout 27 audience purpose Comentarii: Comparând metalimbajul utilizat de cele două lucrări, putem observa existența a doar patru termeni comuni (text argumentativ - argument, argument - argument, argument contra - counterargument, concluzie - conclusion). Majoritatea conceptelor utilizate de autorul britanic face referire la mijloacele lingvistice specifice argumentării . Conceptele vehiculate de autoarele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
termeni comuni (text argumentativ - argument, argument - argument, argument contra - counterargument, concluzie - conclusion). Majoritatea conceptelor utilizate de autorul britanic face referire la mijloacele lingvistice specifice argumentării . Conceptele vehiculate de autoarele românce fac referire la aceleași dimensiuni, fiind mai reduse cantitativ. Deși metalimbajul utilizat de autorul britanic este mai numeros decât cel din lucrarea românească analizată, putem observa că termenii vehiculați fac trimitere la noțiuni studiate anterior de elevi, fiind doar actualizate într-un nou context, din perspectiva funcționalității lor în argumentare. Alte
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
pozitivă. Asupra acestei funcții de semnificare pe care vestimentația o îndeplinește la nivelul relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman, Gregory Stone, Roland Barthes, Umberto Eco. De asemenea, consensul cu privire la utilizarea "metalimbajului" modei vestimentare, precum și determinanții socioculturali ai opțiunilor indivizilor sunt problematici cărora abordarea sociologică le oferă un răspuns. Însă nu numai semnificațiile hainelor și "coagularea" acestora în jurul indicatorilor de status, vârstă și gen preocupă discursul sociologic, dar și felul în care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Când spunem diacronică ne referim la toate didacticile limbii și literaturii române de la prima lucrare apărută și până în momentul de față, analiză care nu s-a mai făcut în literatura de specialitate. Vom urmări atestarea termenului în literatura de specialitate, metalimbajul complementar ori subiacent și evoluția conceptului, dimensiuni pe care le vom studia evolutiv la nivelul DLLR în cele ce urmează. Atestarea termenului. Metalimbajul subiacent. Evoluția conceptului în etapa primelor didactici ale limbii și literaturii române, cele ale lui Paul. I.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nu s-a mai făcut în literatura de specialitate. Vom urmări atestarea termenului în literatura de specialitate, metalimbajul complementar ori subiacent și evoluția conceptului, dimensiuni pe care le vom studia evolutiv la nivelul DLLR în cele ce urmează. Atestarea termenului. Metalimbajul subiacent. Evoluția conceptului în etapa primelor didactici ale limbii și literaturii române, cele ale lui Paul. I. Papadopol (1925) și Florea Ilioasa, (1936), problematica proiectării nu era o problemă care ținea direct de didactica limbii și literaturii române, iar termenul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
există nici o DLLR scrisă din perspectiva elevului, toate lucrările românești fiind concepute ca manuale ale profesorului. Această perspectivă centrată pe elev șoi cu adevărat nouă în spațiul românesc ar fi fost mai necesară unei reforme educaționale. În ceea ce privește atestarea termenului proiectare, metalimbajul complementar și evoluția conceptului putem sistematiza evoluția opiniilor în cele trei etape de dezvoltare a DLLR astfel: Din perspectiva noastră, proiectarea vizează atât nivelul 2, de administrare sau de gestiune a politicii educaționale, cât și nivelul 3, cel tehnic care
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MUREȘAN, ALEXANDRU-V., întrebarea - obiect de studiu al logicii sau al lingvisticii?, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.10-18. [69] MUREȘAN, MIRELA, Răspunsurile își așteaptă întrebările, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p. 70-72. [70] NEAMȚU, G.G., „întrebările” în metalimbajul analizei gramaticale, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.2-10. [71] NICA-NEDEȘAN, VIORICA, Antrenarea creativității: teste de literatură română, Editura Dacia Felix, Câmpina, 2 vol., 2004. [72] OESCU, CONSTANTIN V., Sturlubaticul Ionica: după "Amintirile din copilărie" ale lui Ion Creanga
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
colectivă deoarece studiază memoria colectivă sub o nouă formă, aducînd în discuție limbajul drept cadru social caracteristic al fiecărui grup particular, cum era cazul în Cadrele, și găsește o soluție științifică la unificarea limbajului: inventarea unui cod sa-vant, a unui metalimbaj; aici, inventarea unui sistem de notații muzicale permite accesul la fiecare limbaj muzical și înțelegerea fiecărui limbaj particular al unui grup particular. Orientată de articolul despre "Memoria muzicienilor", rescrierea manuscrisului din 1938 și a variantelor acestuia devine o abordare sistematică
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sînt datele pentru această căutare a unității cărții? Putem distinge, între 1938 și 1944, trei momente: un prim moment raționalist, exprimat în "Memoria colectivă la muzicieni" și Topografia legendară a Evangheliilor. Termenii-cheie ai articolului despre muzicieni sînt: memoria îndemînării, cod, metalimbaj (notație), grup (muzicienii) care deține monopolul acestei științe. Momentul raționalist se prelungește în Topografia legendară a Evangheliilor, care nu este doar o experimentare asupra memoriei colective religioase, ci și o operă în care Halbwachs răspunde, fără s-o spună explicit
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
anii întunecați 1941-1943, cînd ontologia timpului va confirma o teorie metafizică anterioară (pur ecou leibnizian), privind eternitatea memoriei colective. Dubla natură a timpului permite atît demonstrarea superiorității memoriei colective asupra istoriei cît și propunerea unei alte soluții decît știința și metalimbajul pentru a unifica pluralitatea memoriilor colective; soluția este că această unificare este imposibilă, deoarece instanța ultimă nu mai este, ca în Cadrele, memoria unui grup: instanța ultimă este timpul social pe care se întemeiază o memorie. Fiecare timp social este
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de muzică, adică de o cunoaștere estetică purtătoare a unor va-lori și a unei temporalități, dar care este și o cunoaștere rațională, și nu doar afectivă, în centrul ei aflîndu-se un sistem de notații, un cod al notației, un metalimbaj. Pe scurt, noutatea este că, spre deosebire de cunoașterea științifică din Formele elementare, cunoașterea savantă nu depinde de le-gitimarea de către o societate globală. Ea este o competență a unui grup particular, dar una bazată atît pe valori cît și pe știință: este
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și numele său, trebuie să se limiteze la studiul analitic al structurilor și al realizărilor acestor structuri. Însă acest fapt implică o serie de diferențieri prealabile, implicite, care ar putea fi cuprinse în seria: "cunoașterea limbajului - cunoașterea lucrurilor, limbaj primar - metalimbaj, sincronie - diacronie, tehnica liberă - discurs repetat, limba funcțională - limba istorică"25. Lingvistică limbii (de fapt, a limbilor) vizează planul istoric al limbajului pentru că acesta se transformă dintr-o entitate virtuală într-una reală "după o tehnică determinată și condiționată istoric
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
4-6, 2006, pp. 14-29. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001. Tămâianu, Emma, Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Tămâianu-Morita, Emma; Ulrich, Miorița (coordonatori), Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2008. Tecumseh Fitch, W., The Evolution of Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Tesnière, Lucien, Éléments de syntaxe structurale, Klincksieck, Paris, 19591, 19882. Tetel Andresen, Julie, Linguistics and Evolution. A
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
editori), Ăn Introduction to Language and Linguistics, Cambridge University Press, Cambridge, 2006. Fînaru, Dorel, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului. Cîteva observații, adnotări și sistematizări, în vol. Limbaje și comunicare, X-1, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 182-187. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (I). Situația metatexului literar cu statut de "ars poetica", în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XIV, nr. 1, Editura Universității, Suceava, 2008, pp. 21-28. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (ÎI). Metalimbaj și terminologie (lingvistică), Analele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Iași, 2009, pp. 182-187. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (I). Situația metatexului literar cu statut de "ars poetica", în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XIV, nr. 1, Editura Universității, Suceava, 2008, pp. 21-28. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (ÎI). Metalimbaj și terminologie (lingvistică), Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XVI, nr. 1, 2010, Editura Universității, Suceava, 2011, pp. 43-57. Fînaru, Dorel, Universaliile limbajului, în rev. "Meridian critic". Annals "Ștefan cel Mare" University
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pp. 182-187. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (I). Situația metatexului literar cu statut de "ars poetica", în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XIV, nr. 1, Editura Universității, Suceava, 2008, pp. 21-28. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (ÎI). Metalimbaj și terminologie (lingvistică), Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XVI, nr. 1, 2010, Editura Universității, Suceava, 2011, pp. 43-57. Fînaru, Dorel, Universaliile limbajului, în rev. "Meridian critic". Annals "Ștefan cel Mare" University of Suceava
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]