2,951 matches
-
născut portretul personajelor cu profil hristic. În spatele ficțiunii literare, autobiografia celor trei scriitori răbufnește cu evidență, de aceea părintele Serghi pentru Tolstoi, părintele Natanail pentru Sadoveanu și starețul Zosima (sau Alioșa sau Mîșkin) pentru Dostoievski sunt expresia unei năzuințe spre metamorfoză proprie. În ei, scriitorii și-au turnat visul unei metanoia de care, tocmai pentru că nu au avut parte în viață, s-au străduit s-o trăiască măcar prin delegație, proiectînd-o în operă. Dar ca un indiciu că proiecția rămîne o
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
căci televiziunea incumbă, ea însăși, o dimensiune de reflector (cu toate cele patru tipuri de reflexii/ imagini pe care le știm de la Baudrillard). Istoria Televiziunii Române reprezintă, astfel, o oglindă în care se vede aurora regimului comunist al lui Ceaușescu și metamorfozele sale, de la liberalizarea din anii ’60 până la reînghețul inițiat de „tezele din iulie” ’71, culminând cu Siberia „tragică și grotescă a întunecatului deceniu nouă” (cu alte motivații decât în societatea de consum, reprezentările televizuale ale realității devin tot mai mult
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
epopee, dar care devine, grație ei, de prim-plan în spectacol. Prin contribuția ei, Cătălina Buzoianu cîștiga pariul cu Levantul. Apariția Marianei Mihuț ridică în mod evident tonusul și valoarea interpretativa a punerii în scenă. Maestra în adaptări și chiar metamorfoze, în care se include și aceasta recentă experiență, Levantul, Cătălina Buzoianu are și o știință în a-și alcătui distribuțiile, mizînd, atunci cînd nu are încotro, fie și pe doi-trei piloni. Unul este, fără doar și poate, Mariana Mihuț, care
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
piesei, de altfel foarte rusească, până într-acolo încât să juri că autorul este sută la sută rus, este mereu pe muchie de cuțit, între râs și plâns, între haz și necaz sau haz de necaz. Transformările din partea a doua, metamorfozele unor personaje, restructurările aberante accelerează vizibil ritmul spectacolului, decupat în secvențe aproape cinematografice, (nu știa dacă așa este croită și piesa sau este o punere în pagină regizorală). Economia de piață pe înțelesul unora face ca Cehov să nu mai
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
de mai multe aspecte, de mai multe "suflete". Este totodată polymehanos, adică șiret, cu mai multe resurse, capabil a adopta atitudinea oportună spre a-și realiza intențiile. Elocința, fabulația, schimbarea numelui, deghizamentul se înscriu în strategia prudenței lui definitorii. Cu toate că metamorfozele la care se supune nu presupun relativizarea conștiinței sale lăuntrice, ci doar a exteriorului dușmănos, fiind procedee de salvare a ceea ce este într-însul imuabil. Barocului comportamental i se asociază setea de cunoaștere, un soi de baroc gnoseologic. Lacom să
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
aceasta din urmă: "Va trebui să demonstrez într-o zi celor ce mă cataloghează mereu printre spiritele cuminți și pașnice, declara el peremptoriu, că nu sînt lipsit de pasiune și forță". Jurnalul constituie o astfel de demonstrație. Printr-o uimitoare metamorfoză, comentatorul benign devine foarte exigent, de-o insatisfacție cronică, dispunînd de o tăietură de bisturiu a propoziției ce-l face de nerecunoscut. Adevăratul critic Victor Felea se găsește în aceste pagini ale intimității, injectate fără nici o reținere cu "otrăvuri" sainte-beuviene
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
s-ar transforma în timpul nopții într-un animal sau într-o apariție fantomatică, pricinuind neajunsuri celor pe care îi întîlnește". Explicația din urmă e destul de vagă în privința "neajunsurilor"; în plus, are defectul de a pune un accent prea mare pe metamorfozele animalice. Un dicționar foarte popular în perioada interbelică, cel al lui Lazăr Șăineanu (Dicționar universal al limbii române, din a cărui ediție a VIII-a citez aici) făcea totuși apropierea dintre cele două cuvinte, oferind în același timp mai multe
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
înconjurat de animale blînde ridici o mînă deasupra celeilalte/ și desenezi un cerc de lumină/ în cerc efigia unui rege" (Ghearele leului care nu mai fărîmițează). Aplicată asupra ființei umane, această violență declanșatoare de libertate constă în capacitatea ei de metamorfoză. Adică în putința de-a schimba identitatea omului. Masca, deghizarea, toată gama de disimulări, alcătuiește o modalitate spectaculară pe care autorul lui Geraldine o manevrează cu spor. Din sentimentul că o persoană cu o altă figură dispune de șansele unei
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
a acestuia, întrucît ruptura integrală, absolută, presupune o recunoaștere reflexă a întregului, a absolutului. Renunțarea (to desist) și nonafilierea (disaffilation), termeni utilizați în raport cu beatnicii, se dublează prin asumare și afiliere. Identitatea poetului, chiar multiplicată grație travestiurilor metaforice, a suitei de metamorfoze, șovăie, e gata a se dizolva în context, a cocheta cu nonidentitatea. Lumii i se adaugă o nouă lume, care, deși una à rebours, o îngînă pe cea primordială: "sînt arborele pe care-l udă și-l ascund/ sub haina
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
și dezaprobarea. Aprobarea nu are loc explicit, de la caz la caz, și cu atât mai puțin entuziast - la fiecare plată de impozit, de pildă - ci în general și implicit, confirmând legitimitatea globală a puterii. Consimțământul este susceptibil de grade și metamorfoze. Față de promisiunile puterii, consimțământul rămâne adesea într-un orizont de așteptare (absenții, nedecișii!), față de neîmplinirea lor, se diminuează - scăderea popularității - iar la violarea lor fățișă și dezastruoasă, se răspunde cu schimbare democratică sau cu o mișcare insurecțională. O chestiune tulburătoare
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
am putea spune că farmecul acestei scrieri rezidă tocmai în imperfecțiunile ei, în faptul că ni se oferă șansa unică de a putea surprinde, în detalii infinitezimale, cristalizarea materiei și viziunii viitorului roman, întocmai cum am urmări, au ralenti, stadiile metamorfozei unei lepidoptere de la omidă la fluture. Ceea ce fascinează este tocmai caracterul de eboșă al nuvelei noastre, banalitatea și stîngăcia acestui crochiu, pe scurt nedesăvîrșirea, căci se știe, "divina necesitate de imperfecțiune (...) divina prezență a imperfectului, a viciului și a morții
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
caracteristice) introducerea ("Să vedem visele"), dominația prezentului, tendința de interpretare ("ca și cum"). în Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, în însemnarea din 8 noiembrie 1990 ("și am visat") domină imperfectul, întrerupt uneori de prezent și completat de mai mult ca perfect (care recuperează metamorfozele: "devenise") și de perfectul compus. Visul e tratat metatextual ("Visul are aici neclarități"), dar în interiorul relatării e adoptată de obicei perspectiva interioară, a momentului respectiv ("era de fapt"; "eram căutat", "apoi", "mi s-a părut că știu cine e, dar
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
au fost puse în practică prima oară. în orice subcultură crește germenul nociv al fundamentalismului. în orice spectator inocent și cumsecade care privește ore în șir pe zi emisiunile inculte ale majorității televiziunilor din lume se ascunde un potențial Caliban. Metamorfoza acestuia în taliban e o simplă chestiune de circumstanțe.
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
Textul nu rămîne un simplu colaj, pentru că îl destructurează comentariile subiective și deraierile ficționale: monotonia unui limbaj (autenticitatea mesajelor în ton patetic sau cinic, în notă kitsch) e întreruptă de insinuarea cîte unei voci diferite. Acolo unde textele sînt rescrise, metamorfoza e și mai interesantă: limbajul e barochizat de jocul de cuvinte și mai ales de complicarea sintactică, adesea și de perturbarea ordinii temporale (din păcate, spațiul nu permite reproducerea unor citate destul de lungi ca acestea să se poată observa bine
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
în loc arsura, gustul înștiințării/ Din cîteva fărîme (iarna, tainul unei păsări)/ Se alcătuia o soartă/ Se alipea frunții tale o iederă întunecată, o grijă/ Iar strălucirea fierului împurpurat/ Scufundat brusc în unde ispășea" (ibidem). Privirea întristată a bardului stăruie pe metamorfozele materiei vegetale, pedepsită și ea cu sadism, menită a întrupa răul obscur, alienant: "Cel ce închipuie rafinate suplicii, subtile torturi,/ Cazne măiestrite/ Pentru mădularele și răsufletul Florei edenice" (Fragmentele). Suavitățile se îngroașă, se opacifiază, se integrează unei vitalități renegate, ostile
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
facultății de film, a revenit Yolandei Mîntulescu, care are pe lîngă o impunătoare filmografie, și meritul de a fi îndrumat generații și generații în tainele foarfecelui poetic. Etapă inerentă în finisarea operei cinematografice, erta montajului cunoaște în prezent o substanțială metamorfoză pe teritoriul imperiului digitalității promovate de catedra Multimedia, condusă de entuziastul și inventivul conf.univ. Radu Igaszag, care a avut ideea implantării unui computer furnizor de date, autoreferențiale în chiar expoziția fotografică. Pe Eugen Demeterca - premiul întîi la fotografie - l-am
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
perfect în alegoria camusiană de acum cincizeci și cinci de ani. Secolul 21 și Nietzsche Un sextuplu număr pe ianuarie-iunie 2001 inaugurează o nouă-veche publicație: Secolul 20 devine Secolul 21. Un cuvînt editorial al directorului publicației ne informează cu privire la necesara metamorfoză din titlu, dar și cu continuitățile inevitabile. Numărul cu pricina este consacrat lui Nietzsche. Patru sute de pagini excepționale evocă, într-un fel ori altul, personalitatea și moștenirea filosofului german din secolul XIX care a influențat într-o mare măsură gîndirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
atât mai mult în cazul nostru, al românilor, pentru care recuperarea sensurilor vârstei eroice - illo tempore -, urma să traverseze interregnul fanariot, care nu îndeplinea nici măcar funcția de ancien regime. Dar ce arunci și ce păstrezi în acest timp baroc al metamorfozelor pripite? Legitimă, întrebarea și-o pusese cu mult temei și Tocqueville. Iat-o într-o formulare emblematică: "Noi însă când ne-am desprins de starea socială a strămoșilor noștri și am azvârlit de-a valma în urma noastră instituțiile, ideile și
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
caracteristice) introducerea ("Să vedem visele"), dominația prezentului, tendința de interpretare ("ca și cum"). în Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, în însemnarea din 8 noiembrie 1990 ("și am visat") domină imperfectul, întrerupt uneori de prezent și completat de mai mult ca perfect (care recuperează metamorfozele: "devenise") și de perfectul compus. Visul e tratat metatextual ("Visul are aici neclarități"), dar în interiorul relatării e adoptată de obicei perspectiva interioară, a momentului respectiv ("era de fapt"; "eram căutat", "apoi", "mi s-a părut că știu cine e, dar
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
dacă el reprezintă o vocație a culturii române, cum a apărut neosimbolismul, de ce am fost adevărați ași în avangarda literară etc. etc. Într-un mod cu totul neconcludent este descrisă fracturarea tragică a literaturii române în urma instaurării comunismului în România. Metamorfozele grotești prin care a trecut creația literară la noi după cel de-al doilea război mondial din cauza încercărilor autorităților de-a o folosi ca mijloc de propagandă, ca și ingenioasele forme de disimulare utilizate de scriitori pentru a supraviețui terorii
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
ludica a dublului și a individualității ce transpare la nivel scriptural: "Totuși, din jocul "eului" tău și al meu rămîne această delicată fantomă care nu este cu adevarat nici revoltă nici negare, ci doar cenușia lor umbră pe pagina". Aceasta metamorfoza se accentuează în ultima parte a cărții, poate cea mai interesantă, în care citate din Jurnalul lui Sebastian, tradus de Alain Păruit și publicat în 1998 la editură Stock și "Son petit journal" sînt prezentate simultan cititorului, invitîndu-l să participe
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
Spațiul închis, fără respirație și fără perspectivă, desprins parcă din geometria lui Kandinsky - "Tristețea se solidifică în pahare de carton" (Carnavalul muștelor, p. 33) - epuizează de "energii sacre" actul artistic și îl predispune la o observație neutră, aproape apatică, a metamorfozei lumii, ca în Naufragia, scrisă în descendența tematică a lui Wallace Stevens, cu a sa Anecdote of the Jar. Kosmos-ul imaginat de poet e o structură instabilă, construit fiind pe baze nesigure: focul - care se autoincendiază, pământul - care se absoarbe
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
îmbogățești" - din corespondența lui Georg Trakl) și nu în ultimul rând, l-am apropia de poetul român Bacovia, alături de care pășește într-o lume grefată dintr-un imaginar crepuscular, cu epifanii instabile și până la urmă deșarte. În scurta proză poetică Metamorfoza răului, Trakl folosește o sintagmă ce ar putea reda quintesenața poeticii sale - melancolia virilă - o conștiință mult prea lucidă și vigilentă care scrutează o operă imperfectă - viața refuzându-și compromisul de a bea din fântâna nebunilor pentru a intra în
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
să le citești biografia înainte de a te apuca de lectura operei. Se poate și invers, dar riști ca revolta lui să-ți pară ridicolă, traumele - patetice, tensiunile - derizorii... Editura Univers ne oferă o ediție nouă a lui Trakl, sub titlul Metamorfoza răului, reunind creațiile poetice antume și postume, un fragment de dramă și corespondență. Volumul e prefațat și tradus de Petre Stoica, iar coperta, pe care e reprezentată figura poetului schițată de Oskar Kokoscha, e realizată de Vasile Socoliuc. Printre texte
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
Fronius, Tudor Jebeleanu, Valentina Boștină, și un facsimil. Dar pe pagina albă și fină, acestea sunt doar vagi contururi ale unei figuri din fruntea căreia "potolit sângerează/ străvechi legende/ și tâlcul tainic al zborului de pasăre" (Băiatului Elis). Georg Trakl, Metamorfoza răului, traducere de Petre Stoica, Ed. Univers, București, 2000, 215 pag.
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]