226 matches
-
an de către FIFA, a terminat din nou pe locul 2, după Luis Figo. La 10 aprilie 2002, Beckham s-a accidentat în timpul unui meci din Liga Campionilor împotriva lui Deportivo La Coruña, suferind o fractură a celui de-al doilea metatarsian de la piciorul stâng. S-a speculat în presa britanică la acea vreme că jucătorul argentinian Pedro Aldo Duscher l-ar fi accidentat intenționat, pentru că Anglia și Argentina urmau să se întâlnească într-un meci la Campionatul Mondial din acel an
David Beckham () [Corola-website/Science/304167_a_305496]
-
pe traiectele și inserțiile ligamentelor talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior. 2) palparea să nu găsească durere la nivelul următoarelor repere osoase: maleola fibulară și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a fibulei, baza celui de-al 5-lea metatarsian, navicularul, talusul, maleola tibială și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a tibiei. 3) pacientul să fie capabil să meargă cu încărcare mai mult de 4 pași. Când diagnosticul unei entorse se limitează la criteriile clinice OTTAWA, trebuie reexaminat
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
peronierilor și ale tecilor lor. Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Se face cu următoarele afecțiuni: 1) fractura procesului lateral al talusului 2) fractura maleolei peroniere 3) fractura fibulei proximale (fractura Maisoneuve) 4) fractura bazei metatarsianului 5 ( sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului 5. Mobilizarea blândă a gleznei este nedureroasă. Radiografia laterală a
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
peroniere 3) fractura fibulei proximale (fractura Maisoneuve) 4) fractura bazei metatarsianului 5 ( sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului 5. Mobilizarea blândă a gleznei este nedureroasă. Radiografia laterală a gleznei permite doar rareori descoperirea fracturii bazei metatarsianului 5. Radiografia ¾ a piciorului este cea care confirmă diagnosticul). 5) neurapraxia nervilor peroneali superficial și profund 6) fractura osteocondrală a domului talar
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului 5. Mobilizarea blândă a gleznei este nedureroasă. Radiografia laterală a gleznei permite doar rareori descoperirea fracturii bazei metatarsianului 5. Radiografia ¾ a piciorului este cea care confirmă diagnosticul). 5) neurapraxia nervilor peroneali superficial și profund 6) fractura osteocondrală a domului talar 7) ruptura sau subluxația tendoanelor peroniere (simptomele durere și edem predomină retromaleolar. La examenul clinic trebuie căutată deplasarea
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
cu formația sa, care se întindea pe o durată de patru ani. În sezonul 2006-2007, Davies a devenit căpitanul lui West Brom, însă evoluțiile bune au fost oprite la data de 14 martie 2007, când a suferit o fractură de metatarsiene în partida cu Crystal Palace. Din păcate, accidentarea avea să îl țină departe de gazon până la finele sezonului. Cu toate acestea, a fost inclus în echipa sezonului de Football Championship. În vara anului 2007, Davies a fost aproape de mai multe
Curtis Davies () [Corola-website/Science/310915_a_312244]
-
Norvegiei. Până în 2007, el a fost selecționat de 3 ori la naționala de tineret, din acest an nemaifiind eligibil datorită vârstei care depășise 21 de ani. A ratat partida Anglia U21 - Italia U21, prima de pe noul Wembley, datorită accidentării la metatarsiene. O dată cu venirea la națională a antrenorului italian Fabio Capello, Curtis a fost inclus pe lista lărgită a jucătorilor selecționați la echipa națională, însă până acum nu a reușit să debuteze pentru naționala mare.
Curtis Davies () [Corola-website/Science/310915_a_312244]
-
meciuri. Până la sfârșitul sezonului, Robben a marcat de cinci ori în 23 de meciuri. Robben nu a debutat la Chelsea până în noiembrie 2004, deoarece s-a accidentat într-un meci amical cu Roma, în care și-a rupt un os metatarsian la piciorul drept în urma unui duel cu Olivier Dacourt. În aceeași perioadă, el i-a transmis medicului clubului că a observat o creștere neașteptată a unuia dintre testicule. Echipa medicală i-a făcut analizele pentru a vedea dacă suferă de
Arjen Robben () [Corola-website/Science/310161_a_311490]
-
la finalul sezonului trofeele de campioană a Europei și a Spaniei. Messi s-a impus ca titular având evoluții bune împotriva lui Chelsea și Real Madrid. Pe 12 noiembrie, în meciul cu Real Zaragoza, Messi a suferit o ruptură a metatarsienelor care l-a ținut în afara gazonului trei luni. Messi s-a recuperat în Argentina și s-a întors pe teren în meciul cu Real Zaragoza pe 11 februarie, când a intrat în a doua repriză. Frank Rijkaard a avut grijă
Lionel Messi () [Corola-website/Science/309184_a_310513]
-
vârful cozii - un smoc. Culoarea părului este foarte variată. Dimorfismul sexual este de obicei bine pronunțat. Cu puține excepții ("Tragulidae"), toate rumegătoarele au numeroase glande cutanate specifice pe cap, în regiunea inghinală și pe picioare: glande carpiene, glande tarsiene, glande metatarsiene, glande preorbitale etc. În afară de glandele sudoripare și sebacee, rumegătoarele au diferite glande odorante. Mirosul răspândit de secrețiile glandelor odorante este caracteristic pentru fiecare specie și joacă un rol important în atragerea sexelor, în recunoașterea indivizilor și în marcarea teritoriului. Glandele
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
de la picioarele anterioare se află glande carpiene, iar între degetele de la picioarele posterioare - glande tarsiene. Căprioarele, lama și elanul au și ele glande tarsiene. Produsul lor unge copita și lasă urme mirositoare pe pământ. La unele antilope se întâlnesc glande metatarsiene. La capra neagră și muflon înapoia bazei coarnelor se află glande retrocornale; căprioarele au niște glande asemănătoare așezate între coarne, iar muntiacii ("Muntiacus") - pe frunte. Majoritatea rumegătoarelor au glande inguinale și glande codale. Moscul ("Moschus moschiferus") mascul are atașată la
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
V-lea), când piciorul este tetradactil, se află înapoia degetelor III și IV și sunt mai mici, și, de obicei, nu ating pământul când animalul merge; acestea lipsesc complet la girafe, cămile și lame. Degetul I absent. Oasele metacarpiene, respectiv metatarsiene III și IV de pe degetelor laterale ale picioarelor tetradactile la majoritatea speciilor sunt puternic reduse și sunt sudate într-un singur os, numi os canon. Tragulidele ("Tragulidae") au degetele II și V destul de bine dezvoltate, iar metacarpienele, respectiv metatarsienele III
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
respectiv metatarsiene III și IV de pe degetelor laterale ale picioarelor tetradactile la majoritatea speciilor sunt puternic reduse și sunt sudate într-un singur os, numi os canon. Tragulidele ("Tragulidae") au degetele II și V destul de bine dezvoltate, iar metacarpienele, respectiv metatarsienele III și IV sunt sudate într-un singur os canon (numai la "Hyemoschus" din "Tragulidae" este absent). Ulna este puternic redusă în părțile distale și mijlocii și de multe ori se sudează cu radiusul (la "Tragulus" ea nu este redusă
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
pe partea laterală a piciorului. Are șase fețe: superioară, posterioară, inferioară, anterioară, medială, laterală. Sunt trei oase de formă prismatic triunghiulară: Ele contribuie la edificarea boltții transversale a piciorului. Ocupă spațiul dintre cuboid si navicular. Este format din cinci oase metatarsiene. Numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V. Metatarsienii sunt oase lungi și perechi. Prezintă un corp, o bază și un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
de formă prismatic triunghiulară: Ele contribuie la edificarea boltții transversale a piciorului. Ocupă spațiul dintre cuboid si navicular. Este format din cinci oase metatarsiene. Numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V. Metatarsienii sunt oase lungi și perechi. Prezintă un corp, o bază și un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
dintre cuboid si navicular. Este format din cinci oase metatarsiene. Numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V. Metatarsienii sunt oase lungi și perechi. Prezintă un corp, o bază și un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
laterala a piciorului, de la I la V. Metatarsienii sunt oase lungi și perechi. Prezintă un corp, o bază și un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. Baza prezintă lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele. Degetele sunt în
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. Baza prezintă lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele. Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. Baza prezintă lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele. Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre cea laterală a piciorului
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. Baza prezintă lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele. Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre cea laterală a piciorului. Degetul I poartă numele încă de haluce, iar degetul
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
în dimensiune. În acest fel fiecare falangă prezintă un corp, o bază sau extremitate posterioară și un cap sau extremitate anterioară. Falangele halucelui sunt deosebit de puternice. Falanga proximală este turtită transversal, prezintă și suprafață ovalară, concavă, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunzător. Falanga mijlocie este scurtă, fiind formată aproape numai din bază și cap. Falanga distală este de dimensiuni reduse. Capul este turtit. Pe fața plantară are o rugozitate numită tuberozitatea falangei distale în raport cu pulpa degetului, în fața dorsală susține unghia. Se
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]