KorAP: Find »[drukola/base=metatarsian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 >

219 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele și sunt reprezentate de formațiuni conjunctive

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele și sunt reprezentate de formațiuni conjunctive și musculare. ARTROGENEZA Embrioloaic articulațiile se dezvoltă din țesut mezenchimatos, nediferențiat printr- un proces de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte din cateaoria

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și cuboid (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE TARSO-METATARSIENE Sunt articulații plane realizate între cuboid și cele trei cuneiforme. Mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamente: - tarso-metatarsiene dorsale și plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt unite prin articulații sinoviale în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulații plane realizate între cuboid și cele trei cuneiforme. Mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamente: - tarso-metatarsiene dorsale și plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt unite prin articulații sinoviale în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
unire sunt reprezentate de ligamente: - tarso-metatarsiene dorsale și plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt unite prin articulații sinoviale în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ligamente: - tarso-metatarsiene dorsale și plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt unite prin articulații sinoviale în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula articulara, -2 liaamente

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt unite prin articulații sinoviale în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula articulara, -2 liaamente colaterale (lia. collateralis), - liaamentele

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula articulara, -2 liaamente colaterale (lia. collateralis), - liaamentele plantare (lia. plantaria), - liaamentul metatarsian transvers profund (lia. metatarseum transversum profundum). 2. Articulațiile interfalangiene (articulations interphalanaeae pedis) Ca și la nivelul mâinii

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula articulara, -2 liaamente colaterale (lia. collateralis), - liaamentele plantare (lia. plantaria), - liaamentul metatarsian transvers profund (lia. metatarseum transversum profundum). 2. Articulațiile interfalangiene (articulations interphalanaeae pedis) Ca și la nivelul mâinii, există o articulație pentru haluce și câte două pentru celelalte patru deaete. Articulațiile sunt de tip trohlee. Fiecare dintre articulații prezintă ca mijloace

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE MU ȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Originea pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: - la nivelul primului os cuneiform, - pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, - prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pronație-abducție la nivelul piciorului. Inervația este din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Acțiunea: - slab flexor plantar, - adductor și supinator al piciorului, - susținător al bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este pe: - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este diferită: - fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; - fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI (m. adductor hallucis) Mușchiul este format din două fascicule musculare. Fasciculul oblic se formează de la nivelul cuneiformului II, cuboid, baza metatarsienelor III și IV, ligamentul plantar lung. Fasciculul transvers pornește de la nivelul capsulelor ultimelor trei sau patru articulații metatarso-falangiene. Inserția terminală se realizează pentru ambele fascicule pe sesamoidul lateral și pe baza primei falange. Acțiunea este de: - adductor al halucelui (în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
realizează pe marele ligament plantar. Inserția terminală este pe prima falangă a degetului mic. Mai poate prezenta și un fascicul muscular mai scurt care să nu mai ajungă până la nivelul falangei și se inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu exepți MUȘCHII INTEROSOȘI (musculi interossei) Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală este dispusă între procesul lateral al tuberculului calcanean și baza degetului V; - porțiunea medială pornește de la procesul medial al tuberculului calcanean și ajunge la baza halucelui. Fascia plantară profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este dispusă între procesul lateral al tuberculului calcanean și baza degetului V; - porțiunea medială pornește de la procesul medial al tuberculului calcanean și ajunge la baza halucelui. Fascia plantară profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]