250 matches
-
dat pe dânsul doi talenți. Persianul poate Să-ți dea trei. Negoțu-acesta îndoit aplană toate, Căci câștigul îți deschide calea care-o urmărești, Te-ntroduce lângă Lais și-n favoarea ce-o dorești. PSAMIS Chiar așa-i! BOMILKAR Am răzgîndit-o. Fin metod! SCENA A DOUA LAIS, PSAMIS, BOMILKAR Bine-ai venit, Psamis. Așteptai, se vede, și eu nu m-am prea grăbit. PSAMIS Nu așa de mult.. Aicea îți aduc un oaspe-al meu, Prețuitul meu prieten Bomilkar, pe care eu, Cunoscîndu-l
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
s-ar fi putut spune că aduce vreo scăpare sigură. Căci ce convenea unuia era nepriincios altuia. Nici o constituție trupească, fie mai tare, fie mai slabă, nu putea să se împrotivească boalei: ea răpea pe toți fără deosebire, după orișice metod de lecuire s-ar fi căutat. Răul cel mai mare al boalei era pe de o parte descurajarea, care îi cuprindea pe toți cei ce se simțeau bolnavi (căci în asemenea caz oamenii desperau numaidecât și se neglijau peste măsură
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un fel de însuflețire. În limbi e slab; li cunoaște gramatica dar îi lipsește copia verborum. Candidatul Hasnaș Ioan, absolvent al cl. V la Liceul Național din Iași, are, după cât se vede în tezele înscris, cunoștințe îndestule și întemeiete, dar metodul său de propunere orală e departe de aceea a candidatului Ionescu. Vrând a fi esplicit, el repetează de mai multe ori aceeași idee, fără ca în variantele cu care-o îmbracă să fie mai clar. Poate că o practică mai lungă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
școalele din Iași, parte în prelegeri ținute de învățătorii rurali înșiși, parte în convorbiri exegetice asupra metodologiei. D-nul A. Darzău, directorul Școalei Primare de Băieți N-o I de la Trei-Ierarhi, au ținut în toate zilele prelegeri și convorbiri asupra metodului de-apropune gramatica limbei române; D-nul V. Creangă. învățătoriu la Școala de Băieți N-o II din Păcurari, asupra metodului de-a învăța pe copii citirea și scrierea (metodul legografic); în fine: D -nul Zaharia, profesor de aritmetică la Gimnaziul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Darzău, directorul Școalei Primare de Băieți N-o I de la Trei-Ierarhi, au ținut în toate zilele prelegeri și convorbiri asupra metodului de-apropune gramatica limbei române; D-nul V. Creangă. învățătoriu la Școala de Băieți N-o II din Păcurari, asupra metodului de-a învăța pe copii citirea și scrierea (metodul legografic); în fine: D -nul Zaharia, profesor de aritmetică la Gimnaziul Alexandru cel Bun, au ținut două prelegeri asupra metodului de-a propune numerațiunea verbală și scrisă și asupra sistemului numerelor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de la Trei-Ierarhi, au ținut în toate zilele prelegeri și convorbiri asupra metodului de-apropune gramatica limbei române; D-nul V. Creangă. învățătoriu la Școala de Băieți N-o II din Păcurari, asupra metodului de-a învăța pe copii citirea și scrierea (metodul legografic); în fine: D -nul Zaharia, profesor de aritmetică la Gimnaziul Alexandru cel Bun, au ținut două prelegeri asupra metodului de-a propune numerațiunea verbală și scrisă și asupra sistemului numerelor în genere. 101 {EminescuOpXVI 102} Din prelegerile învățătorilor rurali
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
învățătoriu la Școala de Băieți N-o II din Păcurari, asupra metodului de-a învăța pe copii citirea și scrierea (metodul legografic); în fine: D -nul Zaharia, profesor de aritmetică la Gimnaziul Alexandru cel Bun, au ținut două prelegeri asupra metodului de-a propune numerațiunea verbală și scrisă și asupra sistemului numerelor în genere. 101 {EminescuOpXVI 102} Din prelegerile învățătorilor rurali am putut vedea însă mari lipsuri, atât în privința metodei cât și a cunoștințelor. Cunoștințele lor consistă în genere în vorbe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-l cunoaște pe deplin înlocuiește la d-sa, ca și la multe altele, estrema sărăcie de cugetări. De-aceea, în raportul d-sale N-o 3, pe care vi-l înapoiesc, această bogăție de espresii pe care nu le înțelege. Metodul său de învățămînt este de acelaș soi. El e unit cu o rară suficiență, cu o satisfacere personală deplină în cât privește capacitatea și modul său de espunere. Scrierea e în toată școala neglijată, caligrafia - o noțiune cunoscută numai teoreticește
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cărți de lectură: Cl. I., ca pîn-acum. [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA IERBICENII] Ierbicenii, 19 noiem[brie] 875 Astăzi, inspectând școala din satul Ierbicenii, am aflat 23 elevi prezenți. Răspunsurile lor au satisfăcut pe deplin. Lectura în clasele superioare merse bine, metodul insonărei e foarte bine aplicat în clasa I. Cunoștințele gramaticale par preste tot sigure. Se vor introduce în semestrul viitor următoarele cărți: Clasa I Metoada nouă de Creangă " a II-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. I " a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nul învățător însă să-și deie silință și mai cu samă să caute ca copiii să nu învețe nimic în mod mort și mecanic, ci totdeuna să poată povesti cu cuvinte proprii ceea ce au citit. În aritmetică să se întrebuințeze metodul demonstrativ, încît operația aritmetică să nu li se pară niciodată o minune, ci un lucru care se esplică prin sine însuși. Cărțile de introdus sunt: [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA ȘIPOTELE] Șipotele, 29 noiemvrie 875 Inspectând astăzi școala din cotuna Șipotele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Eminescu {EminescuOpXVI 468} [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA PRIMARĂ DE BĂIEȚI, VASLUI] 1876 aprilie 26 Inspectând astăzi școala publică primară de băieți din Vaslui, am aflat pe d-nii învățători la posturile lor. Citirea la clasa a doua merge preste tot bine. Metodul de predare în clasa a IV-a e foarte mulțămitor. Revizor școlar, M. Eminescu [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA LAZA] 1876 april 27 Inspectând astăzi școala din com. Laza, am aflat prezenți 15 elevi din 41 înscriși. Citirea și scrierea merge
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a obține în mod artificial și după plac preponderența puterii sexuale și a pasiunii la împerecherea vacilor cu taurii, a influențat cu săptămâni înainte hrănirea și tratamentul animalelor ce aveau a fi aduse la un loc. El a urmat următorul metod bine cugetat. Pentru a obține un vițel trebuia, după principiile de mai sus, ca muma, adecă vaca, să fie la împerechere sexual cea mai tare; dar pentru ca să fie astfel trebuia ca săptămâni înainte de împerechere ea să fie hrănită cu. hrană
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vaca va fi născut, pentru a vă putea comunica numaidecât rezultatul încercărilor mele de-a obține după plac sexul nașterilor. În primăvara și vara anului trecut, citind în gazete teoria d-voastră și experiențele făcute, am tratat șase vaci după metodul recomandat, între ele una pentru a obținea vițel. Cea din urmă vacă era pe vremea aceea de șapte ani deja și avusese până atunci trei fătări, cîteși trele vițele. Celelalte cinci le-am pregătit pentru vițele. În toate cazurile am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și să te reconciliezi cu dimensiunea excremențială a existenței. Inter faeces et urinam nascimur și, cu nițică strădanie, vincimus, trecând din eșec în eșec până la victoria finală... a coasei asupra lanschenetului. Grației soluțiilor ei atipice, marginale, nu rareori amintitoare de metodul lui Coue, compari, evaluezi, observi altminteri; numai supralicitezi straiul de fir aurit și... așternut peste țărâna cea grea (vezi numai cu câtă dignitate a deconstruit Liviu Ioan Stoiciu caninele dejecții apusene, de îi va fi șocat pe toți pașoptiștii actuali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
firește, ponderea lor și meșteșugul cu care știriștii reconstituiau detaliile. „O crudă întâmplare“, „Omor înfiorător“, „Spaimă cumplită“, „Nelegiuiri“, „Omor întriit“, „Omul mort ce nu a viețuit“, „Tâlhar cinstit“, „Tânguirea hoților“, „Ucidere întreită“, „Vrednica de mirare viețuire a unui ungur“, „Nou metod de sinucidere“, „Trii fete împotriva unui lup“, „Cum se prind tâlharii pe drumul de fier“, „Un mort bătut de viu“, „Cruzia unui hoț“, „Un copil mâncat de guzgani“. Am înșirat o parte din titlurile întâlnite în „Albina românească“ (potrivit indicelui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
nepriceput! N-au decât să vină la mine pentru rețetă ca să-i scap de duhoarea care le-a adus porecla de mârlani parfumați. Nici prin gând nu le trece că bazonarea pantalonilor nu-i o peticire a rupturilor, ci un metod de îmbunătățire a trăiniciei stofelor la fese și la genunchi. Dar și la ciubote noi, noi ne batem pingele peste pingele și plachiuri oțelite pentru a le spori grosimea și durata de folosire... Dar ce știu ei?... că doar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
molipsirea se producea în primul rând "prin călătorii pe apă și pe uscat, venind din părți molipsite". În consecință, cele mai bune mijloace de combatere erau izolarea bolnavilor și carantinele pentru călători 76; în sfârșit, "Albina romînească" publica un Nou metod pentru vindecarea holerei, constând din întrebuințarea "unui aer numit protoxid de azot"77. Desigur că impactul unei epidemii atât de virulente s-a manifestat puternic asupra populației prin declanșarea unor reacții emotive în mentalul colectiv, epidemia ocupând un loc de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pildă, articolul Noul prezervativ de holeră, apărut în "Albina romînească", în care sunt menționate prescripțiile medicului vienez Haas pentru folosirea "hininei" și "arțenului" (arsen), ce au dat rezultate pozitive ("vindecătoare") în tratarea frigurilor intermitente. Același ziar publica, sub titlul Nou metod de cura holerii, observațiile făcute la Mira, lângă Veneția, de doctorul Calțuni, care "a dedus că holera e un produs superlativ de friguri" (!), împotriva cărora a încercat un tratament bazat tot pe chinină. În sfârșit, amintita gazetă făcea cunoscută experiența
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ea probleme a căror natură și îndreptățire le cercetează făr a se preocupa câtuși de puțin de rezultatele la cari va ajunge. De aceea orice idee preconcepută trebuie înlăturată mai dinainte. De aceea vom și observa, la orice cugetător serios, metodul genetic. Maxima cutare sau forma cutare nu are pentru el o valoare absolută, ci el, urmând legea fundamentală a minții sale, că orice efect trebuie să aibă o cauză și orice formă în timpul a trebuie să fi fost precedată de-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
urechi. Cine poate s-o întoarne Când așa-i menit din vechi? Că, să vezi, și-mpărăteasa... De... atîta-ți spun acuma, Taci, da ochi-ți ai de pază, Că ce-i fata, ce-i și muma! E și-un alt metod, ți-l sfătui, Să taci molcom, să îngădui, Fă-te că nici știi... n-ai treabă, Tu să-i faci frumos tabietu-i Și-ncolo să-ți vezi de treabă. 72 {EminescuOpVI 73} {EminescuOpVI 74} {EminescuOpVI 75} Deci Miron o ia
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
În cele ce vor urma... Imaginează-ți de pildă că acolo În Pomârla ta, prin 1879, s-a deschis Institutul Academic Anastasie Bașotă, care era destinat fiilor țăranilor nevoiași de pe moșiile boierului Anastasie Bașotă. Și că a fost orânduit „După metodul celor din Paris”... pentru care s-au adus profesori francezi. Apoi Limba franceză era totdeauna obligatorie, „Spre ușurarea Învățăturilor mai departe, În străinătate, după finitul studiilor În acest institut”. Gruia Îl asculta pe profesor și nu-i venea să creadă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
alfabetizare sau impregnarea cu alcool a claselor populare. Opinia burgheziei, �n partea ei cea mai luminat?, este fascinat? de num?rare care pare s? dezv?luie �ntregul adev?r. Num?rul pare suficient lui �nsu?i, dincolo de orice exigen?? de metod? (care este cvasinul?). R?m�n totu?i de coordonat eforturile tuturor produc?torilor de date sociale cantitative. Faptul este cu at�ț mai urgent cu c�ț gravitatea problemelor sociale nu scap? (deciden?ilor( � c�?tiga?i de ideile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
era pus? deschis �n slujba unui proiect ideologic: ��n mijlocul confuziei ideilor, a antagonismului claselor ?i a diviz?rîi p?r?ilor, nimic nu este mai urgent dec�ț �ntemeierea adev?rurilor esen?iale, sau refuzul erorilor funeste, pe o metod? la fel de fecund? prin rigoarea să că ?i procedeele cele mai exacte ale ?tiin?elor noastre.� [Annuaire de l'�conomie sociale pour leș ann�es 1877-1878, Mame, Tours, 1878]. Le Play este un conservator �n politic? dar, curios, un reformator prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mod? erau cele privind �nv??area limbajului ?i evolu?ia g�ndirii, f?r? a uita studiile cu o tonalitate medical? asupra bolilor nervoase ?i tratarea lor. Dar psihologia poate fi �n?eleas? �ntr-un sens mai pu?în tare, ca metod? ?i nu că ?tiin??. A face psihologie �nsemna, �n acest caz, a admite c? fenomenele sociale nu se reduc complet la fenomenele biologice, c? activitatea mental? a oamenilor intervine �n producerea societ??îi. Sus?în?torii acestei teorii � din r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
construite? Metodele au investigat eficient obiectul de studiat? Cercetarea a contribuit la acumularea cunoa?terii? ?coală francez? a ajuns prima, prin durkheimieni, s? constituie o autentic? �paradigm? : un ansamblu legat de postulate de baz?, un c�mp bine delimitat, o metod? original?, cercet?tori mai pu?în rivali, cercet?ri cu rezultate cumulative. �ns? lipsa de gust pentru investiga?ia empiric? au �mpiedicat societatea contemporan? s? se cunoasc? mai bine, iar �n cazul lui Le Play, invers, interesul exclusiv pentru fapte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]