253 matches
-
El a preferat un stil mai riguros al gândirii decât cel obișnuit. În scrierile lui Anselm, acești doi factori se unesc pentru a susține o discuție ordonat] logic, pornind de la „axiome” și ajungând la concluzii implicite. El a aplicat aceast] metod] a gândirii sistematizate și discursive în cazul unor diferite probleme teologice și, citând autoritatea (auctoritas) sub forma citatelor din scripturi sau din scrierile patristice, a fost preocupat s] o utilizeze că un mijloc de a ajunge la concluzii suplimentare. Aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celor care îl lansau. El a sustinut c] principiul s]u utilitarist - trebuie s] action]m în așa fel încât s] aducem cea mai mare fericire unui num]r cât mai mare de oameni - este unul rațional și ofer] o metod] rațional] de luare a deciziilor morale. Bentham a afirmat și c] nici un alt principiu nu face acest lucru. Dac] obținerea fericirii colective și a celei personale nu se poate realiza prin aceeași acțiune, atunci societatea trebuie reformat] pentru că acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deterministic al cosmosului în care unitatea - și, astfel, interconexiunea - tuturor lucrurilor era o tem] central]. Aceast] tem] a dat naștere unei abord]ri diferite: spre deosebire de Aristotel care a încercat s] identifice elementul dinstinctiv al unei naturi pentru a o caracteriza (metod] care sublinia diferențele dintre lucruri), stoicii vedeau în natură uman] o parte a ordinii naturale. Ei au p]strat totuși accentul pus de Aristotel pe importantă rațiunii în ființele umane, deoarece cosmologia lor plasa ordinea rațional] în centrul tuturor lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] nu cu sigurant], cel putin cu un mare grad de probabilitate, c] acordul se face cu o lege natural] care exist] pentru toate națiunile sau cel puțin pentru cele cu un grad mai avansat de civilizație”. Deși aceast] ultim] metod] este mai dificil], Grotius o folosește pentru a descoperi ceea ce este natural în viață uman]: „un efect universal cere o cauz] universal]; iar cauza unei astfel de opinii cu greu poate fi altceva decât ceea ce se cheam] simțul comun al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
extrem] a teoriei drepturilor naturale care separ] posesia și justificarea drepturilor de orice alt bun uman mai cuprinz]tor. (Acest] poziție e cel mai bine reprezentat] de c]tre Robert Nozick în Anarhie, Stat și Utopie). Exist] ins] și o metod] alternativ] de armonizare a preferințelor aflate în conflict. Cel mai simplu ar fi s] aloc]m o greutate egal] preferințelor individuale și apoi s] alegem rezultatul care ofer] gradul cel mai înalt de satisfacere a preferințelor. O astfel de metod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
metod] alternativ] de armonizare a preferințelor aflate în conflict. Cel mai simplu ar fi s] aloc]m o greutate egal] preferințelor individuale și apoi s] alegem rezultatul care ofer] gradul cel mai înalt de satisfacere a preferințelor. O astfel de metod] este echivalent] cu utilitarismul preferințelor. (Dac] am adopta o psihologie hedonist] a acțiunii am alege în acest caz utilitarismul clasic. O detaliere a acestor forme de utilitarism poate fi întâlnit] în capitolul 10, „Utilitatea și Binele”). Aceast] schem] ajut] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste pretexte ale lipsei de egoism ies la lumin], dezv]luind ipocrizia sau o decepție proprie ț]inuit], fapt care nu justific] totuși o generalizare a tuturor contextelor deoarece nu orice comportament nobil în aparent] poate fi demascat printr-o metod] universal valabil] și pentru c] nu avem nici un motiv de a suspectă existența unor scopuri egoiste în orice situație. Mulți dintre noi suntem familiarizați cu situații în care oamenii își pun s]n]tatea în pericol în mod conștient, isi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punitive legate de natură uman], de diferențele dintre genuri etc. Din moment ce morală tradițional] prezint] anumite puncte slabe, este explicabil scepticismul sau cel puțin precauția în leg]tur] cu alte aspecte și cu fundamentul care menține toate acestea laolalt] (capitolul 42, „Metod] și teorie moral]”). Nici apelul la un principiu fundamental nu este mai eficient. Chiar dac] inc]lcarea oric]ruia dintre elementele care constituie norme deontologice implic] și o lips] de respect, anumite chestiuni importante r]mân totuși f]r] explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Kant ca fiind greșit] și sunt de p]rere c] filosofia modern] a urmat cu indiferent] aceeași direcție. În loc s] considere perspectiva lui Kant că un început al unei noi tradiții în gândire, aceștia o trateaz] că pe o metod] de reducere la absurd. Utilitarismul comite o eroare interpretativ] deoarece identific] noțiunea abstract] a datoriei întâlnit] la Kant cu binele absolut (pentru cel mai mare num]r de indivizi) și ignor] modul în care acțiunea destinat] îndeplinirii acestei datorii depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu era inclus în aceeași categorie. În prezent, diferența dintre metodele de menținere în viat] a pacientului care sunt considerate obișnuite și obligatorii și cele care nu sunt este exprimat] în termeni de metode de tratament „potrivite” și „nepotrivite”. O metod] este „potrivit]” dac] ofer] o speranț] rezonabil] de utilitate pacientului, iar „nepotrivit]” în cazul în care nu îndeplinește aceast] condiție (vezi Sacred Congregation for the Doctrine of the Faith, 1980, pp. 9-10) Perceput] în acest sens, distincția dintre metodele potrivite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o opțiune rezonabil] pentru a fi impus] asupra majorit]ții femeilor. Și pentru c] toate femeile sunt vulnerabile fâț] de violuri, chiar și cele lesbiene sau celibatare, acestea se pot confrunta cu sarcini nedorite. Deci pan] când nu exist] o metod] contraceptiv] complet eficace, sigur] și disponibil] tuturor femeilor, argumentele consecințialiste vor r]mane puternice. Dar aceste argumente nu îi vor convinge pe cei care resping teoriile morale consecințialiste. Dac] avortul este în mod inerent greșit, precum cred mulți, atunci nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceasta s] devin] lege universal]”, aplicabil], indiferent ce rol ocupi tu însuți în situațiile care rezult] (1785, BA 82 = 421). Dac] judec]țile morale au că tr]s]turi prescriptivitatea și universalizabilitatea pe care prescriptiviștii spun c] le au, aceast] metod] ne este impus] de logică conceptelor morale. Ce maxime putem adopta sau ce judec]ți morale putem accepta, va depinde de ceea ce suntem preg]titi s] prescriem pentru toate situațiile asem]n]toare (dac], de exemplu, am fi soțul infidel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe un drum greșit: nu ar avea suficient timp și informație și ar fi la milă dezam]girii de sine; și, în consecinț], și-ar spune adesea c] soluția care s-a potrivit propriilor interese a fost cea cerut] de metod]. De aceea oamenii ar fi bine sf]tuiți s] se instruiasc] s] aib] bunele dispoziții sau virtuțile care îi conduc, în linii mari, s] fac] ceea ce un gânditor moral critic și nep]rtinitor i-ar obligă s] fac] - la nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1981, p. 180) Se spune c] dezvoltarea cognitiv] și cea moral] merg mân] în mân] deoarece 1) conflictele sunt o parte care nu poate fi eliminat] din țes]tură interacțiunilor sociale; 2 ) recursul la moral] este în ultim] instant] singură metod] satisf]c]toare de a rezolva conflictele și 3) din moment ce conflictele vor deveni inevitabil tot mai dificile, e necesar] deplasarea la o etap] superioar] și, astfel, la o form] mai adecvat] de gandire moral] pentru a le rezolva în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Theory of Justice (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1971). Wolf, S.: „Moral saints”, Journal of Philosophy, 79 (1982), 419-39. Ziller, R.C.: „A helical theory of personal change”, Personality, Ed. Rom Harré (Totowa, NJ: Rowman and Littlefield, 1976), p. 98-142. 42 Metod] și teorie moral] DALE JAMIESON i. Introducere Filosofii morali contemporani au încercat s] g]seasc] r]spuns la o gam] larg] de întreb]ri. Aceste întreb]ri includ semnificația limbajului moral, natura valorii și a obligației, validitatea diferitelor teorii normative
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poziție antiteoretic] deschis]. Michael Stocker a propus un diagnostic: problemele teoriei morale moderne provin din natura lor „schizofrenic]”. Dac] problemă teoriei este preocuparea principal] a unor filosofi, alții sunt preocupați în principal de ceea ce consider] a fi o criz] de metod]. Conform lui Alasdair MacIntyre, filosofia moral] modern] servește un meniu de teorii contradictorii dintre care e imposibil de ales. Annette Baier pretinde c] aceast] cale de predare a filosofiei morale d] naștere la scepticism în rândul studenților. Nu îmi propun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Voi discuta unele dintre ele, voi trece în revist] problemele pe care le consider centrale, si m] voi axa pe ceea ce consider adev]rât. În urm]toarea secțiune voi discuta natură teoriilor, iar în cealalt] voi examina unele probleme de metod]. În secțiunea (iv) voi dezbate rolul exemplelor în producerea „intuițiilor morale” cu care lucreaz] teoriile. Secțiunea final] va fi dedicat] concluziilor. îi. Natură teoriilor morale Exist] o concepție dominant] a teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] raționalitatea are fort] motivațional], iar morală nu. Deși Brandt și Gauthier sunt derivaționiști, ei nu sunt și fundaționaliști. Ei nu pretind c] acele credințe din care decurg teoriile lor vorbesc de la sine sau sunt autojustificabile. 3. Alte probleme de metod] Diferențierea dramatic] dintre fundaționalism și coerentism pe marele ecran al dialecticii filosofice poate ascunde faptul c] ele au multe în comun. O problem] important] pe fundalul acestei dezbateri este dac] și în ce m]sur] teoriile morale pot sau trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la care doar cunoașterea situației și a contextului poate s] ofere un r]spuns, si care sunt fundamentale pentru judecată moral] în contextul respectiv. (Vezi, de asemenea, remarcile lui Dale Jamieson despre folosirea exemplelor în filosofia moral] în capitolul 42, „Metod] și teorie moral]”.) Dar Noddings vrea s] susțin], ca și Gilligan, nu numai c] acest tip de percepere a moralei este neadecvat în general, ci și c] este mai puțin probabil ca femeile, în comparație cu b]rbații, s] încerce s] își
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
privit] în oricare dintre aceste moduri. Dac] exist] un fel de gandire practic] care se autocorecteaz] astfel, aceasta nu este morală. Motivul este c] morală, conceptele și principiile morale, gândurile și sentimentele morale, fac obiectul unei alte sarcini cu o metod] de operare destul de diferit]. Împreun] cu religia și legea, sarcinile fundamentale ale moralei sunt integrarea social] și propagarea intereselor de clas], metoda să principal] fiind mistificarea ideologic] și ascunderea. O moral] care și-a înțeles propriile baze sociale ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sub constrângerea posibilit]ții universaliz]rii. Hâre însuși, în capitolul s]u despre prescriptivismul universal, argumenteaz] c] aceast] constrângere poate fi suficient] pentru a ne conduce la concluzii comune despre cum s] action]m, concluzie care se bazeaz] pe o metod] de gandire sprijinit] nu numai de utilitariști și de Kant, ci și de Regulă de aur care, așa cum au ar]țâț capitolele din partea a doua, este central] multora dintre marile tradiții etice. Aceasta este, trebuie s] recunoaștem, o asociere selectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
peste nivelul dotărilor, le arăt întîi locul, cercul marcat alb, cu punct în mijloc, acolo stai la semnalizat, urmezi linii de ghidaj pînă la clădire, militărie, lucrurile nu le mișcă modernitatea, care poate să fi rămas în urmă, într-un metod arhaic "Atenție! Gabarit redus" soliditatea în obiectul ghidaj și în pancarta lui scrisă, de urmărit "Logosul" lui Bogdan Baghiu, lansat pe 5 la BCU, la "Pogor" nu vrea să vină, l-am chemat, mă iau ăia la bătaie! ce scandal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cetit este pănă acum la noi foarte puțin. Aceasta o cunoaștem cu toții, pricina încă o știm. Școalele noastre, puține cîte le avem, sînt de vină la aceea. Să ne uităm împrejur în toate părțile și ne vom încredința cum că metodul școalelor noastre au fost pănă acum in praxi împedecătoriu, iar nu îndemnătoriu la o cultură mai slobodă și mai înaltă. Împovorarea memoriei cu apăsarea înțelesului și a judecății tinerilor, aceasta este caracteristica școalelor noastre. Ce mirare dară, dacă tînărul sau
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
vredniciei sale ar speria pe ascultători sau ar aduce o ispită de șoaptă în lăcașul Domnului. În zadar un învățător pe catedra sa profesorală ar cugeta să arunce sămînța învățăturilor sale în inimile școlarilor săi, dacă pre lîngă al său metod nu ar uni și o limbă sau rostire didactică și deșteptătoare unde trebuie. În zadar un avocat ar nădăjdui să cîștige inimile judecătorilor, dacă toată elocvența sa de tribunal ar socoti-o numai în niște țesături încurcate și în niște
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
discului. Instruirea programată folosită de noi în învățarea acestei probe ține cont de această abordare metodică, optimizând mijloacele prin care se realizează această succesiune, prin selecționarea și folosirea unui număr de 5 exerciții fundamentale, pași metodici principali și 5 pași metod aceleași sarcini în învățarea probei, cu evaluare permanentă care poate oferi oricând controlul obiectiv Pe parcursul orespundă greutății și forței sportivilor: un ciocan ușor folosit pentru un sportiv cu capacități crescute un nivel mai l an de concurs, înco în încercarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]