388 matches
-
Poeții se vor, unii, sentimentali, iar alții caută în formula poeziei de notație sau de cântec folcloric o suprafață liniștită, deschisă înțelegerii, fără spaime și drame,într-un context cald și luminos al existenței diurne 2. Noul conținut poetic, neocolind metrica tradițională și cea a versului popular, se exprimă într-o diversitate de formule moderne poezia este criptică, absurdă, cu subînțelesuri, paradoxală. Poeții au asimilat dadaismul, expresionismul, suprarealismul, ermetismul. Simțim prezentă elegia, ca urmare a redescoperirii liricii eline, precum și traversarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
subliniate de Mircea Martin în volumul său "Generație și creație". Mircea Tomuș, în Carnetul critic relevă caracteristicile poeziei lui Păunescu: "Ambiția simbolurilor vaste și ascunse, o meditație mai mult o dezbatere a câtorva teme de asemeni majore, versul agitat, cu metrica explozivă, mereu deranjată de intervenția unor tropi insoliți sau a unor expresii cu intenții de sentință, apel sau lozincă". Nicolae Manolescu îl prezintă pe Adrian Păunescu de câteva ori și nu fără rețineri: "Adrian Păunescu și-a făcut din titlurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
expresive ale limbajului pe toate nivelurile de producere a semnificației (elemente grafice și fonetice, lexicul, morfologia și sintaxa), generând mesaje polivalente; - stratul sonor constituie o dimensiune esențială mai ales în creațiile lirice, în care ima ginile auditive, figurile de sunet, metrica versului, ritmul și rima creează eufonia. Fonetismele regionale, populare, arhaice sau cele marcate de oralitate au diverse funcționalități expresive în contextul stilistic; - nivelul lexico semantic are ca semn distinctiv actul producerii semnificației, care se bazează pe „sinonimie zero“ (unui semnificat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte genuri, genul liric apelează la procedee expresive care evoluează de la simplul strigăt emoțional la rafinata utilizare a tuturor tipurilor de imagini, de figuri de stil sau de metrică și la organizarea în cele mai diverse forme de poezie (de la formele clasice la „spațialitatea plastică“ a caligramelor). 3.4.7. Genul liric. Modele de eseuri structurate Lirica romantică: Numai poetul... de Mihai Eminescu SUBIECTUL al IIIlea: Redactează un eseu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau, dimpotrivă, ca veșnic adaos la durata limitată hărăzită omului, ca timp rotitor, întemeind lumi și cântec. Poezia se încheie astfel rotund, prin revenirea la prezențele inițiale: omul și Erosul. Întregul discurs, formulat la persoana întâi (în versuri cu o metrică variabilă, liber sau cu semirimă), situează eul liric în centrul viziunii artistice, înscriind poezia în sfera liricii reflexive. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o nouă metodă de analiză a versului (versificație/prozodie/metrică). Poezia folclorică nu este decât un pretext, căci rezultatele pe care le comunică pot fi aplicate la poezie în sens general. Pledând pentru superioritatea ritmului în relație cu rima, cu metrica, autorul recurge la mai multe definiții ale ritmului, începând cu Aristotel, Pitagora, Platon, până la românii interbeliici Matyla C. Ghyka și Pius Servien; ne este ignorat contemporanul Henri Meschonnic, autorul unei opere fundamentale, "Critique du Rythme", 1982. În loc de concluzie, să dăm
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
geniu spre redobândirea identității sinelui ("vino", "redă-mă"). O deosebită expresivitate au construcțiile oximoronice ("dureros de dulce" și "voluptatea morții"), adjectivele pronominale ("al meu rug") și cuvintele (sintagmele) din finalul fiecărei strofe: "Singurătății", "neîndurătoare", "Apele mării", "Mie redă-mă!". Prin metrică, Odă (în metru antic) amintește de opera lui Horațiu. Glossă Glossa este o poezie gnomică (glossa "cuvânt care necesită explicații"), poezie care conține maxime, sentințe, sfaturi morale și cunoaște un proces de asimilare a înțelepciunii filosofice. Glossă e cea mai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
amforei. Imaginea-metaforă a amforei semnifică unitatea de care depind cele două principii: masculin și feminin. Iar golul amforei sugerează "pierduta androgenie a materiei". Prin iubire, cuvântul devine un "leu alergând", simbolizând frumusețea agresivă. Poezia este scrisă în versuri albe, are metrică variabilă și unele verbe la imperfect: "ne vedeam", "stăteam". Elegia a zecea Elegia a zecea aparține volumului 11 Elegii, cea mai rezistentă parte a poeziei lui Nichita Stănescu. Este o poezie cu problematică filosofică, subintitulată " Sunt", "o plângere pe tema
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mirosul, apoi liniște", " apoi gustul", "vibrația umedă, apoi iarăși lipsă". Poetul și-ar dori un corp deosebit care să-i favorizeze accederea spre cunoașterea absolută, nu unul imperfect: "trupul cerbos/ ramură fără frunze". În Elegia a zecea tonul este elegiac, metrica variabilă, imaginile poetice sunt expresive. A cincea elegie Textul din A cincea elegie a fost conceput sub forma unui proces absurd, unde "inculpatul" nu înțelege acuzațiile și sentințele, din cauza limbajului. El nu înțelege nimic din înțelesurile secrete ale realului. La
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cluj pentru Aeneis (1998); Premiul Fundației "Cella Delavrancea" pentru Opera omnia (1998). În ciuda varietății formulelor stilistice abordate de-a lungul a patru decenii, poezia lui Nicolae Ionel este de o rară și derutantă unitate. Practic, indiferent dacă alege ca manifestare metrica populară sau cea ermetică, dicțiunea epurată de rigori formale sau, dimpotrivă, concentrată în forme fixe tip haiku ori sonet, întinsa și substanțiala sa creație lirică se hrănește dintr-un filon unic. Ea intenționează să redea parcă exclusiv bucuria transsubstanțierii, a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
clasicista a modelului, susținut de un antinaționalism opus tendințelor grupului rondist.145 Diana Parra precizează că nu se poate vorbi despre un Montale critic al lui Leopardi decât reliefând distanțele ce ii separă, deoarece laureatul premiului Nobel neagă orice continuitate metrica sau tonala cu poezia trecutului, considerând că amintirile sunt inutile prilejuri de nostalgie, inclusiv în domeniul literaturii.146 În ciuda distanței ce separă operele celor doi creatori, statuarea absenței totale a ecourilor leopardiene din poezia lui Montale constituie o absolutizare forțată
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aducerea lui mai aproape de cititor, pentru transpunerea ideilor în forme actuale care să poată fi percepute că firești de omul contemporan. Fiind oglindă vie a acestor convingeri variantele sicilianului, afirmă Finzi, sunt un amestec splendid de artă a cuvântului și metrica, de rostire cadențata lexicala și fonica: un rezultat ce va fi egalat cu greu de traducătorii ce vor urma.455 În eseul Poezia contemporană din 1946 sicilianul a dezvăluit că modelul vergilian și cel leopardian au fost, pentru el, fundamentale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pure și a poeticii franceze. Alessandro Parronchi și Piero Bigongiari îl traduseseră pe Mallarmé, Mario Luzi îl studiase (Studio șu Mallarmé, Sansoni, Florența, 1952); Oreste Macrì analizase opera lui Valéry (Îl cimitero marino di Paul Valéry: studio critico, testo, versione metrica, commento, Sansoni, Florența, 1947). Pentru aprofundarea corespondentelor dintre lirica italiană și poezia lui Mallarmé, cfr. Anna Dolfi, Studi șu Ungaretti e poeți coevi, Bulzoni, Romă, 1998, p. 343 sqq. Leopardismul de la începutul secolului XX e transpus în inima ermetismului prin
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
resta din foscolianul Un dì se regăsesc în vv. 91-92 din Le Ricordanze: Che di cotanta speme oggi m'avanza. De remarcat este și asemănarea dintre L'infinito și Forse perché dalla fatal quiete, discutată și de Mario Fubini în Metrica e poesia. Cfr. Domenico De Robertis, op. cît., pp. 93-102, passim. 451 Violetta Pedalino, op. cît., p. 41. Ugo Foscolo, Opere complete, f.e., Napoli, 1860. Pentru traducerea din Homer cfr. Vol. ÎI. 452 Dante, Petrarca, Foscolo, Leopardi hanno scritto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
perdura în una zona storicamente evasiva della cultură nazionale, è morta nello spirito delle generazioni nuove, Salvatore Quasimodo, Tutte le poesie, îngrijit de Gilberto Finzi, Mondadori, Milano, 1995, p. 269. 455 È una splendida mistura di arte della parolă, di metrica, di sillabazione lessicale e fonica: un risultato che difficilmente verrà uguagliato dai traduttori successivi, Gilberto Finzi, "Itinerario di Salvatore Quasimodo", Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. XVI. 456 Pensate al destino di Leopardi, (...) perché Leopardi, come Vergilio, chiude ed esaurisce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
descoperind că primul are 70, iar al doilea 77. Recurența numărului 7, simbol teologic și mistic, l-a făcut să meargă mai departe, intuind o logică subterană în poemul "O aruncare de zaruri...", o tentativă de a inventa o nouă metrică, atît în formă cît și în conținut, o metrică la fel de strictă ca alexandrinul și la fel de aleatorie ca versul liber. Aceasta e ipoteza pe care a verificat-o în eseul Numărul și Sirena, scrutînd poemul mallarmean în căutarea indiciilor unei încifrări
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Recurența numărului 7, simbol teologic și mistic, l-a făcut să meargă mai departe, intuind o logică subterană în poemul "O aruncare de zaruri...", o tentativă de a inventa o nouă metrică, atît în formă cît și în conținut, o metrică la fel de strictă ca alexandrinul și la fel de aleatorie ca versul liber. Aceasta e ipoteza pe care a verificat-o în eseul Numărul și Sirena, scrutînd poemul mallarmean în căutarea indiciilor unei încifrări ontologico-poetice, oprindu-se îndeosebi asupra miezului textului, unde două
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
relativă ușurință, pentru a îngloba, în chip armonios, instanțele generatoare de teroare prezente în poezia românească. Acordând o atenție specială codurilor specifice transferului de informații estetice de la literatura de expresie mai mult sau mai puțin naturală la cea disciplinată de metrică și invers, cercetătorul care ar executa o asemenea sarcină și-ar vedea eforturile răsplătite cu prisosință. Chiar și în străinătate, unde exegezele asupra prozei de teroare nu lipsesc, studiile centrate asupra terifiantului poetic sunt destul de puține. Apoi, una dintre cele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
to the Purposes of Evil Demons" (E: 647). Deși departe de a-i anula importantă, Blake respinge în mare măsură implicarea facultății raționale în sfera estetică, postulând necesitatea absolută a inspirației. Rolul rațiunii se reduce la detalii tehnice (tempo, alternanta metrica). În concluzie, putem spune că ideea blakeană de "inspirație" admite existența unei voci (care poate să rămână necunoscută sau să fie atribuită unui agent personificat) capabile să dicteze conținuturile vizionare ale unui poem receptorului (eul creator). Inspirația posedă voința artistică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Ovidiu se potrivește și maestrului eoria Zilieru: „pe versuri mă reazim, / eu, // autorul, rămân flacăra verbului lor...” (Ovidiu - Tristele III 3) Fiecare ciclu de versuri (din creația Maestrului) urcă o treaptă, surprinde printr-un alt suflu valoric, cu o altă metrică, cu plăPădiri lexicale unice, din care vom aminti doar: consonantica dansantă: „Iubita mea stai între î din i și â din a e â din a zvârlit de vameși ..... plugul arându-le și cer și trup odată un mire roșu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de creația folclorică și va cunoaște o diversificare începând cu Ars Antiqua, prin crearea structurilor ritmice cu durate binare și ternare ca în exemplul din Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 182, unde întâlnim un ritm simetric încadrat în metrică ternară. În exemplul din lucrarea lui Titus Moisescu - op. cit., pagina 40, observăm repetarea unei structuri simple, ca și linia melodică, conferind o tentă improvizatorică. Îmbogățirea structurilor ritmice va fi mai evidentă în creația vocală a Renașterii și cea instrumentală a
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
cu ritmurile specifice (parlando rubato, aksak, giusto silabic) vor contribui la îmbogățirea ritmică, imprimând un nou dinamism creației simfonice sau vocal - dramatice. Edificatoare sunt exemplele din Gheorghe Oprea și Larisa Agapie - op. cit., paginile 192, 98, primul fiind un colind cu metrică complexă, heteroritmică, iar al doilea o doină în ritm parlando-rubato, în care duratele sunt supuse augmentării și diminuării prin intervenția interpretării. E. Cernea Sălaj Muzica secolului al XX-lea lansează o nouă viziune asupra structurilor ritmice - moduri ritmice, poliritmie, ritmul
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
lor pentru obiecte cari merită să le cheltuim. [ÎNVĂȚĂMÎNTUL LATINEI ȘI ISTORIA NAȚIONALĂ] 2254 Exercițiile latine din gimnaziul inferior cl. I et II să se aleagă din autorii ce au scris latinește viața lui Mihai, Ștefan etc. În gramatică, la metrică, să se pună hexametrii făcuți pentru Mihai. FILOLOGIE DECLINARE - CONJUGARE [1] 2267 sfadă - sfezi [2] 2276 A 176 {EminescuOpXV 177-211} {EminescuOpXV 212} Feciorul de-mpărat și dracul *** Baba și moșneagul și cele două fără de bob Istoria lui Gristos și a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
obiectivă a ceea ce se indică adesea prin „antichități“) și etimologică a cuvintelor (sensul ori ginar, evoluția); cercetarea formelor analogice (În morfo logie); exegeza estetică a operei literare (de această analiză țin și critica autenticității unei opere literare și, la poezie, metrica). Reconstituirea textului originar este posibilă numai În limitele impuse de originea și etapele istorice ale textului scris. Este cert că deosebirile materiale dintre cărțile antice și cele moderne au influențat cititorul În relația lui cu textele literare. Materialul obișnuit pe
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
romanul lui Mircea Horia Simionescu Învățături pentru Delfin, care, angajat de către un escroc să-i redacteze o biografie romanțată, își întocmește în prealabil un dicționar de clișee critice erudite: paternitate (a ideilor), diacronie, inedit, seducția și recurența (tot a ideilor), metrica, ritmul interior, benefic, teluric, precoce, calinerie, distilare, cazon, concretețe, ideație (a ideilor), consecuția și paradigma, desigur pe alfabet, pentru a le putea găsi repede, judicios. Vine vorba de ceva, de o producție, de-un context, de o încercare, iei frumușel
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]