374 matches
-
St. Sava, Bucarest, Imprimerie de Fr. Walbaum, 1840. • Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 83-84; idem, Intelectualii români..., p. 56. Cursul lui Papadopol era bine structurat: începea cu prozatorii, continua apoi cu filosofii și istoricii greci, terminând cu o introducere în metrică și dialectele grecești. Educația de tip tradițional este treptat înlocuită cu instrucția școlară, care are ca punct terminus obținerea unei diplome („atestat“, cum apare în textele vremii), ca mărturie a posesiei de cunoștințe intelectuale ori a competenței profesionale 75. De
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sing Sing. Prezentarea de către Moreno, în 1932, a rezultatelor studiului realizat la Sing Sing introduce formal sociometria ca metodă terapeutică de grup (Marineau, 1989). Sociometria era definită drept (Wasserman și Faust, 1994: 77). Ulterior, atât sociometria, cât și testele socio metrice sunt definite și prezentate detaliat de Moreno în Who Shall Survive? (1934: 10): Sociometria este o știință care studiază proprietățile psihologice ale populațiilor și problemele generate de aceste proprietăți. Principala preocupare a sociometriei este legată de interrelațiile intrinsece ale diferitelor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Negru), Mircea cel Bătrân, sau unor personaje contemporane, precum Scarlat Ghica, generalul Kutuzov, marii boieri Grigore Brâncoveanu, Barbu Văcărescu, Mihalache Manu ș.a. Soarta Țării Românești îi inspiră cele mai multe stihuri, ocazionale sau politice, chiar și pe cele izbutite formal, influențate de metrica populară (Cântec românesc jalnic). În Leatul 1848, poem compus în mai 1850 de un Z. îmbătrânit, depășit de spiritul epocii, revoluția e văzută ca o calamitate ce unește straturile de jos ale societății cu reprezentanți ai elitelor pentru răsturnarea vechilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
poet lăudat, are să muncească cetind și învățând foarte mult și să fugă de desfrânări trupești și de vin." O formulare aproape identică a ideilor exemplificate prin aceleași trimiteri la Horațiu o întâlnim și la Timotei Cipariu în Elemente de poetică, metrică și versificație, tratat publicat în 1860, așadar ulterior articolului discutat mai sus. Cu toate acestea, poate ar fi prea mult să afirmăm că s-a produs o preluare directă din ideile lui Barițiu, deoarece acesta, la rândul său nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Mihai (ed.), Clasicismul, Editura Tineretului, București, f.a. 10. Clark, Barrett H. (ed.), European Theories of the Drama. An Anthology of Dramatic Theory and Criticism from Aristotle to the Present Day, Steward&Kidd, Cincinnati, 1918. 11. Cipariu, Timotei, Elemente de poetică, metrică și versificație, Tiparul Seminariului, Blaj, 1960. 12. Cocteau, Jean, Jurnalul unui necunoscut, traducere de Valentin Protopopescu, Editura Pandora-M, 2005. 13. Cocteau, Jean, Le Rappel à l'ordre, Librairie Stock, Paris, 1926. 14. Cornea, Paul; Zamfir, Mihai, Gândirea românească în
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
op. cit., p. 437. 228 G. Barițiu, op. cit., p. 40. 229 G. Barițiu, Învățăceilor de poezie, în G. Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, p. 313. 230 Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificație, Tiparul Seminariului, Blaj, 1960, p. 3. 231 P. Cornea, Originile, p. 553. 232 I. Voinescu II, Cugetări asupra teatrului, în G. Ivașcu, op. cit., p. 213. 233 Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații, în G. Ivașcu, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
înfocat al habanerei. Investind acest element cu o reală funcție unificatoare la nivelul ansamblului de discurs, Debussy surprinde cu acuitate ethosul acestui dans popular, prin proiecția stilizată a ritmului său specific, cu accentuarea ultimei a măsurii și încadrarea în aceeași metrică binară ce o presupune structura sa originară (). Indicația agogică Mouvement de Habanera - mișcare de habaneră - conține semnificații mai presus de acea simplă menționare a nivelului de tempo, orientând în fapt demersul interpretativ spre o execuție „în spiritul dansului de habaneră
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Tranquille et flottant (liniștit și plutitor). Acestei tipologii de discurs liber cu un caracter cvasiimprovizatoric i se alătură, printr-o logică unitară a concepției directoare, o nouă formă a instabilității receptată la nivelul metrului și generată de conflictul creat între metrica notată și cea expresivă. Astfel, asistăm la o configurație metrică de 3 + 2 ce se percepe ca 2 + 3 datorită accentului expresiv proiectat pe sunetul și resimțit ca un climax al motivului introductiv, în pofida plasării sale pe unul dintre timpii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
16. Cf., de pildă, E. M. Hornbostel, Lăut und Sinn, în culegerea Festschrift Meinhof, Hamburg, 1927, pp. 329-348 ; Heinz Werner, Grund-fragen der Sprachphysiognomik, Leipzig, 1932. Katherine M. Wilson, Sound and Meaning in English Poetry, Londra, 1930, este un studiu general despre metrică și tiparele sonore. 17. Studii recente utile sînt: A. W. de Groot, Der Rhythmus, în Neo-philologus, XVII (1932), pp. 81-100, 177-197, 241-265 ; și Dietrich Sekel, Holderlins Sprachrhythmus, Leipzig, 1937 ("Palaestra" nr. 207), o carte care examinează în general problemele în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
contrastelor fonologice. Sextil Puscariu a intercalat în Limba română, București, 1940, voi. I, o convingătoare analiză a muzicalității poemului Rugăciune de M. Eminescu, urmărind grafic "valurile" sonore ale vocalelor accentuate, asonantele, aliterațiile etc. (b) p. 213. Cîteva importante articole despre metrică au apărut în Style in language, New York, 1960. (c) p. 219. In literatura română, Alecu Russo (Cintarea României) și N. Bălcescu realizează secvențe ritmice, ca și mai tîrziu, Eminescu, 27 - c. 278 D. Anghel, Matei Caragiale, Pârvan, Sadoveanu, Ion Vinea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Brehier: Histoire de la Philosophie, t.I, pag. 535) Potrivit acestei largi concepții, care dă joc liber elementelor asimilabile. Rhaban Maurus consideră toate științele profane ca fiind folositoare studiului Scripturii și vieții creștine. „Gramatica, zice el. conține o parte, care e metrica, indispensabilă pentru înțelegerea Psaltirii; dialectica ne învață regulile de legătură a adevărurilor și îngăduie să știm ceea ce se poate deduce corect din adevărurile Scripturii; aritmetica, grație cunoașterii numerelor, ne descoperă sensurile ascunse ale Scripturii, care rămân închise neștiutorilor; geometria ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
versuri, dar nu numai prin acesta, atestă un manierism auster. Se confirmă astfel existența unei alternanțe între exprimarea nesupravegheată și cenzurarea riguroasă. În Alte sonete (1983), H. apelează din nou la forma fixă, încălcând însă regula la nivelul versului, diversificând metrica, oscilând între dodecasilab și monosilab. În Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi (1985) revine motivul somnului, poetul retrăiește acel „dor de spații închise”, dar și fascinația lumilor celeste, evocând cu o naivitate bine simulată lumea copilăriei. Antologia Poeme (1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
pentru a primi greutatea corpului. La toți pașii, laba piciorului trece pe podea ascuțit, puțin agățat. Gestul piciorului ce calcă trebuie să fie Întârziat față de ritmul melodiei, În timp ce trecerea propriu-zisă a greutății corpului nu este Întârziată, se face exact pe metrică. Deci În timp ce gestul piciorului spre pas este Întârziat, verticala de echilibru (corpul) se deplasează În direcția pasului foarte uniform, cursiv. Piciorul recuperează Întârzierea, totdeauna la sfârșitul valorii ritmice. Această duplicitate mișcarea ascuțită a piciorului și cursivitatea centrului de greutate a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
rostit Îmbrăcat În mișcările și simbolurile euritmice. Este necesar să precizăm rolul acompaniamentului muzical, acesta urmărind Îndeosebi conturarea atmosferei de fond și conținut de idei a poeziei sau prozei, fără ca picioarele metrice ale versurilor poeziei să se Încadreze riguros În metrica și ritmul piesei muzicale, dar va ține seama de dinamica muzicală, de intensitatea sunetelor. Dinamica muzicală se referă la nuanțările privind intensitatea muzicii spre exemplu, când acestea sunt la indicația de forte fortissimo, și mișcările În corespondență vor fi de
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
to the Purposes of Evil Demons" (E: 647). Deși departe de a-i anula importantă, Blake respinge în mare măsură implicarea facultății raționale în sfera estetică, postulând necesitatea absolută a inspirației. Rolul rațiunii se reduce la detalii tehnice (tempo, alternanta metrica). În concluzie, putem spune că ideea blakeană de "inspirație" admite existența unei voci (care poate să rămână necunoscută sau să fie atribuită unui agent personificat) capabile să dicteze conținuturile vizionare ale unui poem receptorului (eul creator). Inspirația posedă voința artistică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Augustin completează cartea a cincea și o adaugă pe a șasea. Acest tratat este semnificativ pentru cultura antică tîrzie, atît păgînă, cît și creștină, prin interesul său pentru teoria numerelor, pentru raporturile dintre ele, și conține expuneri de prozodie și metrică deoarece amîndouă se bazează pe număr: numărul, atunci cînd este descoperit în interiorul realității, are rolul de a conduce spre lucrurile imateriale prin intermediul celor materiale. într-adevăr, numărul nu e legat de lumea materiei, ci de cea a sufletului, tinde la
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dușmanii harului”. Titlul se referă la pelagieni și la faptul că ei refuză harul ce vine de la Dumnezeu; Prosper povestește istoria pelagianismului și condamnarea acestuia de către papi și sinoade, apoi atacă semipelagianismul; poemul respectă cu strictețe normele de prozodie și metrică, ce nu mai corespundeau de-acum deloc celor din limba vorbită. E interesant că augustinistul Prosper a scris și poemul Despre providență (De providentia), în care se întreabă de ce se abat atît de multe nenorociri asupra unor întregi populații, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
vremea regelui Trasamundus (496-523), precum și de numeroasele pasaje în care sînt imitați poeți creștini din secolul al V-lea (bineînțeles, pe lîngă cele în care e vizibilă influența clasicilor păgîni, ca Vergiliu). Se pot observa numeroase încălcări ale regulilor de metrică și prozodie, semn al scăderii interesului pentru structurile literare tipice limbii latine clasice. Tot anonim este și Poemul contra Marcioniților (Carmen adversus Marcionitas), în cinci cărți, ce reia polemica împotriva acelei erezii bazîndu-se în întregime pe opera analoagă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ci în metru liric. Poetul îl imită mai ales pe Vergiliu, dar cultura sa clasică e considerabilă, pentru că îl cunoaște și pe Stațiu; îi imită totodată și pe poeții creștini, cum sînt Prudentius și Paulinus de Nola; totuși, prozodia și metrica sînt deseori defectuoase, nemairespectînd regulile metricii clasice. Poetul cunoaște totuși instrumentele tradiționale ale poeziei latine, de exemplu folosirea frecventă a aliterației. în ansamblu, pare să respecte în mod mai riguros regulile parafrazei biblice, care e mult mai puțin liberă decît
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și vrea să le explice credincioșilor aspectele cele mai dezbătute ale arianismului și să-i încurajeze să facă față persecuțiilor vandalilor. E vorba de o poezie de popularizare, ce trebuia cîntată, după cum dovedesc structura ritmică (de-acum nu mai e metrică) și caracteristicile lingvistice, datorită cărora Psalmul trebuia să le fie accesibil chiar și celor neinstruiți și să poată fi memorat ușor. Poemul e structurat în ordine alfabetică*, mai puțin prologul, care introduce tema fundamentală, și epilogul. între strofe apare un
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scrise, conform tradiției păgîne, pentru morminte, biserici, opere de artă, festivități, în cinstea unor personaje importante sau pur și simplu ca amintiri sau schimburi reciproce de amabilități. în afară de epigrame, a mai compus poezii ocazionale (epitalamuri și panegirice) și 11 imnuri; metrica folosită este diversă, iar Ennodius se dovedește un abil făuritor de versuri, ce preia din tradiția clasică, așa cum se obișnuia, anumite instrumente retorice, de exemplu ornamentele furnizate de mitologia păgînă. Ennodius este reprezentantul tipic al înfloritoarei culturi păgîno-creștine în forma
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
kontakion-ul nu e, la drept vorbind, un element al liturghiei, ci unul paraliturgic. Forma kontakion-ului se cristalizează în cursul secolului al VI-lea și se definitivează o dată cu opera lui Roman Melodul. Un kontakion e format de obicei din stanțe cu metrică asemănătoare, al căror număr variază de la optsprezece la douăzeci și patru (numite oikoi: un termen folosit în mod analog cu italienescul stanza), precedate de un scurt preludiu numit kukulion, cu o metrică diferită. Stanțele formează de obicei un acrostih și adesea reproduc
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Melodul. Un kontakion e format de obicei din stanțe cu metrică asemănătoare, al căror număr variază de la optsprezece la douăzeci și patru (numite oikoi: un termen folosit în mod analog cu italienescul stanza), precedate de un scurt preludiu numit kukulion, cu o metrică diferită. Stanțele formează de obicei un acrostih și adesea reproduc numele autorului. Ultimul vers al preludiului introduce un refren, repetat apoi cu stanțele care urmează. Stanțele, la rîndul lor, au un număr variabil de versuri, de la optsprezece la douăzeci și patru. Kontakion-ul
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
asemănătoare cu aceea a scriitorilor creștini de la începuturile epocii bizantine. O problemă care solicită încă atenția specialiștilor este aceea a metricii, pentru că operele lui Roman au suferit, de-a lungul secolelor, modificări la nivel lexical, iar aceste intervenții au modificat metrica. Bibliografie. Ediții: W. Christ, M. Paranikas, Anthologia Graeca Carminum Christianorum, Teubner, Leipzig, 1871; S.G. Mercati, S. Ephraemi Syri opera. Textum syriacum, graecum, latinum..., recensuit S.G. Mercati, I, 1, Roma, 1915; P. Maas, Frühbyzantinische Kirchenpoesie. Anonymen Hymnen des V-VI Jahrhunderts
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ca efect expresii total diferite în condițiile unor tempouri doar puțin diferite. Referitor la înțelegerea contemporană a noțiunilor de ritm și tempo, Neuhaus spune „... cu prilejul interpretării unei bucăți muzicale, ritmul, în general, trebuie să se apropie mai mult de metrică decât de aritmie, să semene mai mult cu un puls sănătos decât cu înregistrarea seismografică din timpul unui cutremur.” Iată deci că prima problemă a interpreților este găsirea celui mai adecvat tempo al piesei respective. Alegerea unui tempo sau altul
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]