232 matches
-
Rosetti, e o luptă foarte grea și existența acestor dușmani ai românimii, predominarea lor în politica statului include pericolul permanent de-a vedea drepturile noastre pe Dunăre trădate străinului. Dar să sperăm că nu vor mai izbuti a pune la mezat decât virtuțile lor casnice prin coloanele "Pseudo-Romînului". [3 aprilie 1882] [""ROMÎNUL", DÎND SEAMĂ"] "Romînul", dând seamă de apelul conservatorilor cătră țară, zice că din nou am fi început propaganda de "acuzări zădarnice și false". Este timpul - zice în adevăr apelul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-a spus de-atîtea ori neadevărul. Proiectul de-a dizolva Adunarea trebuie să fi existând sau să fi existat cel puțin. El va exista, ca efect necesar al unei cauze fatale, de câte ori un interes al țării va fi de pus la mezat. Nu doar că Adunarea actuală ar fi absolut intratabilă; dar s-au îmbogățit aproape toți și vor fi urcat tarifa conștiințelor lor. Se vede că d-lui Brătianu [î]i trebuie una cu tarifele mai scăzute ca să meargă lucrurile strună
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
răscumpărări, misiuni, diurne, cumul, toate trebuiesc plătite în ultima linie prin sudoarea omenească, prin muncă omenească. Și fiindcă producțiunea actuală nu mai ajunge spre a acoperi bugetul Sodomei și Gomorei, spre a întreține lenociniile stăpânitorilor, de aceea se scoate la mezat până și persoana țăranului. Și-n acest popor nenorocit nu se mai află destulă energie morală pentru a ridica securea și a se scăpa de asupritori. În toate provinciile Daciei lui Traian poporul autohton e o vită menită a ține
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zi cu zi mai jos pe scara organică, până ajung a se îngropa ca cânii și ca maimuțele, acestea domnesc asupra poporului românesc; pentru a plăti trebuințele lor, lenea, inepția economică și sterilitatea lor intelectuală, poporul românesc se scoate la mezat și se închiriază, asemenea catârilor și cailor de birjă, cu luna și cu ziua. [3 august 1882] 157 {EminescuOpXIII 158} ["D. C. A. ROSETTI E, SE VEDE... "] D. C. A. Rosetti e, se vede, în ajunul de-a pleca la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vinde țăranului pentru a hrăni nesățiosul buget. Și în același timp în care vie, vite, grădini, animale de muncă, vasele pentru fabricarea vinului, c-un cuvânt tot ce susține viața țăranului de pe-o zi pe alta se vinde la mezat pentru neplată de dări, în momentul în care starea poporului nostru e mai rea decum a fost vrodată și puterea lui impozabilă istovită după probele de mai sus, ilustrul Carada e trimis la Berlin ca să contracteze o nouă datorie publică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de zel condemnabil; din nenorocire ele sunt generale, se petrec pretutindeni și pe fiecare zi și, putem adăuga fără teamă de a fi dezmințiți, că țara "pradă perceptorilor s-a dat", dacă ne este permis să schimbăm un vers celebru. Mezatul a devenit o adevărată maximă de guvernământ, căci d. Brătianu ține cu orice preț să dovedească, lumii că situațiunea noastră finanțiară este din cele mai înfloritoare. Astfel, pe când lăzile vistieriei se umplu de bani, sărăcia rămâne lucie prin sate, căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin ziarele oficioase, toate făgăduielele ce s-au făcut s-au tradus întotdauna prin cea mai odioasă împilare de fapt. Probă sunt nenumăratele scandaluri și nelegiuiri în contra cărora țipă districte întregi, fără ca nimeni să le audă plângerile. Probă sunt aceste mezaturi neomenoase și infame, cari ne umple sufletul de scârbă și de rușine și ne face uneori să disperăm de viitorul acestei țări. [1 septembrie 1882] [""ROMÎNUL" DE LA 29 AUGUST... "] "Romînul" de la 29 august înserează următoarele rânduri, sub rubrica Abuzuri: Multe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Romînul" bine știe, din milioane de oameni cari se hrănesc aproape esclusiv cu mălai, cari nu știu scrie și citi, cărora pentru dări li se vând hainele de pe ei și instrumentele de muncă, a căror persoane chiar se scot la mezat pentru a fi închiriate ca vitele. În favorul acestei populații rafinate s-au înșesit bugetul cheltuielelor? Dar, în genere, ce comparație se poate face între noi, popor agricol, rămas îndărăt în toate privirile, cu Olanda bunăoară, care nu e - cum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gura plină întotdauna, acești satisfăcuți și-au atribuit toate onorurile, toate sinecurele, toate privilegiele, ca o dovadă strălucită a dezinteresării și a patriotismului lor. În numele fraternității, în fine, ei au mers cu nerușinarea până a vinde oamenii cu toba la mezat! În mijlocul acestei dezlănțuiri de pofte și de patime patriotice s-au operat și câteva schimbări la față impuse de evenimente. Deodată cu cărunțeala părului, ermitul de la Florica a fost aclamat de semizeu. Cu ocaziunea acestei deificațiuni toate dobitoacele apocalipsei au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în pușcărie, pentru cari nimic din ce au trecut nu e vrednic de venerațiune, își dau aerul a ne zice: Putem scoate Dacia din buzunar, dar nu voim decât atunci când veți fi socialiști. Parcă s-ar pune în sfârșit la mezat pentr-un preț oarecare până și idealul unora din eroii și martirii noștri, a cărui realizare e mai departe decât orișicând. Și oare Italici i-a mers atât de ușor precum și 'nchipuiesc acești domni? Încă din suta a treisprezecea Dante
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
făr' a afirma, aceea nu te privește pe d-ta, precum ceea ce substitui d-ta unui x din "Timpul" nu ne privește pe noi. ["MARFA PATRIOTISMULUI... "] 2264 Marfa patriotismului d-lui C. A. Rosetti vînzîndu-se cu bun preț și prin mezat, fiind strigător al prețului onor. Giani, d. C. A. Rosetti a scos o altă marfă la maidan, virtutea sa casnică. Fantasio, sub a sa răspundere, a reprodus sub rubrica Cronica un zvon public, o poveste ce îmblă din gură 'n
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
20000 de ocă de seu destinat comercializării la prețul de 50 de parale oca.În august 1831 întâlnim 40 de boi și 700 de vaci pentru căsăpie,98 de boi și 288 de vaci pentru negoț. Căsăpiile sunt scoase la mezat prin strigare în vederea arendării. Beneficiarul contractului din 22 aprilie 1830 a primit ținerea a patru scaune și vânzarea cărnii de vacă,oaie și miel, la prețul de 22 parale oca, în intervalul 23 aprilie 1830-23 aprilie 1831. Rezerva de vite
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și oaie cu 22 parale oca. Contractierul căsăpiilor din 1846 nu-și respectă contractul, comercializează carne de calitate îndoielnică provocând tânguirile populației în fața Isprăvniciei. Departamentul nu acceptă la 1846 ca antrepenor al căsăpiilor pe Hurmuzachi, care în august 1846 câștigă mezatul, revenindui căsăpiile. Ioan Neagul, în jalba din 18 iulie 1849, face referire, după porunca primită, prin care i se cere „să-mi ridic acaretul salhanalei ce o am în acest tîrg înjghebată acum trecut timp de 16 ani.” Pe baza
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
partea de moșie din Rânzești, ținutul Fălciu, arendată lui Atanasie Mihail (venit de 816, 60 lei); jumătate din moșia Vârâți, arendată vornicului Ilie Cogălniceanu (venit de 9025, 105 leiă; moșia Voloseni a rămas pentru pășunatul vitelor Episcopiei până la vânzarea prin mezat, de la care nu s-a beneficiat de nicu un venit din cauza secetei „care a ars iarba, fiind moșia fără locuitori”; La aceste venituri se adaugă și suma de 1258 lei și 60 parale obținută din închirierea acaretelor Episcopiei, anume, o
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
domnia ta dovezile? Și Damad Ali Pașa se întoarse spre marele agă al ienicerilor, care izbucni: — Noi suntem neliniștiți de arestarea lui Altîn Bei și de torturarea lui fără folos. De mai bine de două luni averea lui este scoasă la mezat pe piețele Istanbulului, tot de atunci există rapoarte asupra aurului confiscat la mazilire, și tot de atunci ienicerii nu și-au primit soldele, nici chiar cei din garda orașului Istanbul! Unde se duce aurul valahului? Unde este haraciul trimis de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să fie judecați fără milă. În zadar spătarul Mihai, ros de remușcări, a încercat de data aceasta să-și salveze nepotul. Când primăvara înflorea grădinile din Istanbul, cei doi au fost închiși la Ediculé, averile lor au fost strigate la mezat în bazarurile orașului și teroarea supliciului interogatoriilor s-a abătut neiertătoare și asupra lor. După mai puțin de trei luni de detenție, în zorii zilei de 7 iunie 1716, între chemările muezinilor, cei doi, voievodul și tatăl său, au fost
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se vândă. Bănuiesc că patronul care l-a angajat a fost foarte fericit să facă rost așa de simplu de un ruletist, fiindcă de obicei erau necesare demersuri lungi și iritante, tocmeli penibile cu cei care-și scoteau sufletul la mezat. La început, orice vagabond cerea luna de pe cer și îți trebuia destulă abilitate să-l convingi că viața și sângele lui nu prețuiesc cât tot universul, ci doar un anumit număr de bancnote, care depindea de cererea de pe piață. Un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Breaza a trecut printr-o perioadă mai puțin fastă. Astfel, în anul 1836 moșia a fost vândută la mezat pentru neplata datoriilor. În noile condiții vel vistierul Scarlat Grigore Ghica a cumpărat satele Breaza de Sus și Breaza de Jos cu suma de 18000 taleri de la acesta. Satele Breaza au trecut în stăpânirea doamnei Zoe Bibescu Brâncoveanu. Paralel cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai târziu că locuința a fost luată de unul Chirilovici, de la Brașov, fost activist de partid și secretar UASCR. Domnule președinte... Chirilovici a luat casă dar nu a intrat În ea. Fericirea familiei Tăcu a fost mai tarziu scoasă la mezat printr-un anunț la mică publicitate. Au fost vreo 20 de oameni mari din Iași care au venit să viziteze casă. Toți au plecat. Nici un ieșean nu a vrut casă. Până acum șase luni, când un medic din Botoșani, Sergiu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să facă alb până și din ce-i negru. Un escroc nerușinat, asta ești. Unul dintr-ăia pentru care banul nu are miros și nici un mijloc nu e prea josnic ca să te scârbească. Te-ai scoate pe tine însuți la mezat dacă ți-ar ieși ceva din asta. — Gândește-te, dominus, că unde a fost cândva izvorul sacru dorm acum în fân evreii... — Iar tu dorești, probabil, să dai cu chirie umbra arborilor roditori, nu? răsună un glas batjocoritor în spatele lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
exigențele profitului. Alții vor denunța însuși principiul libertății individuale, care-i face pe oameni să nu mai fie loiali decât față de propria persoană, să nu se mai simtă responsabili pentru cuvântul dat sau pentru contractul semnat, scoțându-și mereu la mezat obediențele, sentimentele, valorile, credința, soarta membrilor familiei, fiind întotdeauna gata să trădeze și așteptându-se în orice clipă să fie trădați, fără să se ia vreodată în considerație nevoile generațiilor viitoare. Apologia dictaturii va redeveni deseori subiect de conversație. în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
jur, îi spuse Darlene lui Jones după ce Lana ieși pe ușa batantă, că aici e mai rău ca la armată. Te-a angajat azi? — Mda, răspunse Jones. N-aș zice că m-a angajat. Mai exact m-a cumpărat la mezat. — Cel puțin o să ai salariu. Eu nu m-aleg decât cu comisionu’ pentru cât îi fac pe oameni să bea. Și crezi că-i ușor? încearcă să-l faci pe unu’ să cumpere mai mult de un pahar din băuturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Dimii și fratelui său Costandin suiulgii ca să curăță locul acela foarte bine... să li închidă, drum pe acolo să nu fie”. “1774 septembrie 3”. --Un păgubos dator-vândut - Coste Papafil - se apucă să moară. Vodă, la cererea păgubașilor, a scos la mezat toate acareturile nefericitei văduve “din care... o pivnițe de piatră cu cârciumă deasupra și cu doao dugheni alăture... care sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. Cel care a reușit să achite suma de “cinci mii noao sute lei” a fost
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cântecul sirenei, bineînțeles. Chiar și o aripă de libelulă care se mișcă becisnic modifică ordinea universului. Cine vede modificările astea? Dumnezeu și, vreau să cred, artistul. Geograful vede deplasarea continentelor, istoricul analizează prețul războaielor dintre continente, politicianul le scoate la mezat, bancherul le transferă la pierderi. Cine sesizează mișcarea interioară, a ființelor care trăiesc înspăimântate, mereu la limită, vieți unice și irepetabile? Artistul. Fie el poet sau muzician, pictor sau geometru, filosof sau împletitor de plase de păianjen...! Poezia este sămânța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de pe ele. Toate bune și În rînduială pînă În primăvara anului următor, cînd portăreii și-au adus din nou aminte de Pomean. Bătrînul, primarul prăpădit de inimă rea, ar mai fi avut destul de plătit, casa și bunurile lui scoase la mezat n-ar fi acoperit toate datoriile către bănci. Curtea fiului său s-a umplut iarăși de oameni de-ai legii, de jandarmi de la oraș, de slujbași cu genți și cu ochelari. Satul Însă n-a mai stat cu gura căscată
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]