228 matches
-
într-o Sahară fără rod. Dumnezeu ne cere fapte începând cu iubirea aproapelui. Credința ne păzește de sărutul lui Iuda și te învață să îngenunchezi numai în fața lui Dumnezeu și a morților sfinți. Credința te învață să nu folosești cnutul mișeliei. Dar credința fără fapte înseamnă ofilire ca florile câmpului bătute de brumele toamnei. Legionarii mărșăluiesc către un crez: Crucificarea, care înseamnă trăirea aspră și severă cu alungarea luxului, a îmbuibării și iubirea aproapelui până la dăruirea totală. Legionarul a trăit neclintit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
îndreptat veacurile strâmbe, ar fi făcut o țară cu înfloriri veșnice, ca soarele de pe cer, dacă nu erau sugrumați și măcelăriți. Stăpânilor, însângerate caricature funebre, nu ne mai osândiți, nu ne mai defăimați, nu ne mai mistuiți pe rugul atâtor mișelii, căci nu veți putea stinge neclintita noastră credință în Hristos și nu veți putea înăbuși strigătul morților noștri, fântâni cu apă sfințită și pururea nesecate! Va veni vremea când morții noștri vor învia, ei se vor ridica cu raclele în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ca pe timpul „indulgențelor”, care dă mai mult primește mai multă slavă, mai multă râvnă din ceea ce ți-ai dorit. Mântuirea se cumpără și parohiile se vând la prețuri diferite. Legionarii, Cruciații lui Hristos, sunt defăimați și decimați permanent, acoperiți cu mișelii săvârșite și practicate de „urlători” și puse în spinarea legionarului, „făptură urgisită”. Corupția clocită până la trădare pe seama sângelui mulțimii care așteaptă, nestins suspin, ca pe o tămâie mântuitoare care abia mai pâlpâie în sfintele altare a vrednicilor schivnici. Am fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să o uităm, legionarii au dat cel mai mare și greu tribut de suferință, sânge și morminte. Trăim și azi într-o junglă politicianistă, ca într-o grotă adâncă în care ne zvârcolim și murim, ca un prunc nebotezat. Domină mișelia și nimeni nu se poate ridica întrebuințând cele mai degradante metode. Mulți oameni cinstiți, patrioți și fără prihană stau departe sau sunt înlăturați. Prezența acestor oameni de mare onestitate și caracter ar aduce servicii mari în destinul istoric al neamului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
contră, i-a apărat. Evreii ar trebui să-i facă statuie, nu să-l denigreze și să-i aducă acuze mincinoase pentru care nu există nici o probă de susținere a holocaustului. Au urmat apoi, după 23 august 1944, teroarea și mișeliile comuniste, care au întrecut toate crimele pământului cu morți și cruzimi despre care cei de azi, neocomuniștii, nu suflă un cuvânt. Nimic despre satanismul și monstruozitățile lor. Minciunile lor nu au margini. Toată lumea civilizată și mai ales istoricii ar trebui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
o continuat: „Si cum vă spuneam. Să vezi minune! Lupchii sau oprit în loc, cu nasurile în vânt, ca și cum ar fi amirosit ceva. Au stat așa o bună bucată de vreme, că ne și întrebam: Oare nu pun la cale cine știe ce mișelie? Dar nu. Si-a căutat fiecare câte un loc cât mai potrivit și s-au așezat pe cozi, cu urechile ciulite spre noi. „Să știi că diavolilor istora le place muzica.” - am zis eu în șoaptă. „Poate că le place
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
rugăminte, sau două rugăminți: Fii bună și, când adormi din nou, visează-mă direct la zmei. Dar fă-mă din nou invizibil, ca să-i pot vedea și asculta fără ca ei să mă vadă atunci când pun la cale tot felul de mișelii. Sau poate nu mai pun la cale nimic, poate că au hotărât să nu mai fie răi - cine știe?! Oricum, eu vă spun, prieteni, exact ce văd. Meseria de jurnalist așa cere: ca reporterul să afle și să transmită adevărul
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Voi pleca la mare, apoi la munte, cu Fredy și trupa. Îmi pare nespus de bine că voi face antrenament. Dar, În calea mea va sta mereu Anca. Pe ea o antrenează mai mult Fredy. Dar, Aurora, nu te supăra, mișelia și josnicia sunt caracteristice oamenilor. Ce vrei tu atunci? Bine, dar numai În antrenamente găseam satisfacția morală, iar acum, când antrenorul meu se ocupă de altă fată, eu ce voi face? Dar unde ți-e voința? Va să zică, tu ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
iar enteresul... Bine zice fiu-meu de la facultate alaltăieri în scrisoare: vezi, tânăr tânăr, dar cop, serios băiat! Zice: "Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!"... Auzi d-ta mișelie, infamie. (vede pe Ghiță.) Aici era Ghiță? (se stăpânește.) Pristanda: Aici, sărut mâna, coane Zahario. Trahanache: Fănică a ieșit? Pristanda: Ba nu, coane Zahario, vine numaidecât momental, e dincolo... A! Iată conul Fănică. Tipătescu: (cu pălăria și haina de oraș
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației.) Tipătescu: (plimbându-se înfuriat) Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate! Trahanache: (placid) Firește că nu se poate; dar ți-ai fi închipuit așa mișelie... (cu candoare.) Bine frate, înțeleg plastografie, până unde se poate, dar până aci nu înțeleg... Ei, Fănică, să vezi imitație de scrisoare! Să zici și tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri! (oprindu-se și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ciudă.) Uitete la el cum se turbură! Lasă, omule, zi-i mișel și pace! Ce te aprinzi așa? Așa e lumea, n-ai ce-i face n-avem s-o schimbăm noi. Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului! Tipătescu: (același joc) Mizerabilul! Trahanache: Măi omule, ai puțintică răbdare, zi-i ce i-am zis eu: "Ești tare, stimabile, la machiaverlicuri, tare, n-am ce să zic; dar nu ți-ai găsit omul..." Ei, dacă a văzut că
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stai cu Joițica, i-e urât singură. După întrunire avem preferanță... Tipătescu: (amețit) Da, neică Zahario. Trahanache: La revedere, Fănică. Tipătescu: La revedere, neică Zahario... Trahanache: (mergând spre ușe, condus de Tipătescu) Și nu te mai turbura, neică, pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu fineță) puțintică răbdare... (iese în fund.) SCENA V Tipătescu, apoi Zoe Tipătescu: (vine amețit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Povestește mereu "istoria cu scrisoarea", deși Zoe îl roagă să nu povestească alegătorilor, pentru că ar face impresie proastă, Dandanache repetă întâmplarea " Când i-am pus pițorul în prag ori coledzi, ori "Războiul", mă nțelegi tranc! depeșa aiți..." Spiritul său machiavelic, mișelia personajului sunt relevate printr-o replică ce conturează magistral personajul, autorul scriind în paranteză "aparte", sugerând astfel imbecilitatea lui: "E slab de tot prefectul, îi spui de două ori o istorie și tot nu prițepe", referindu-se bineînțeles la Trahanache
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a primit Legămîntul ,,pe pămîntul Damascului” adică Evanghelia păcii sau Calea Adevărului care poate fi și scrierea lui Eno folosită de ei la acea vreme, au cunoscut-o la Qumran numai după ce s-au făcut stăpîni pe acest centru prin mișelie, sabie și crimă, unde era biblioteca Frăției Celui Ales din Palestina. Uluiți că Neamurile cunoșteau deja această scriere sfîntă, vin la căpeteniile de la Ierusalim și le spun plini de supărare adevărul aflat, dar sînt liniștiți părintește cum vedem la 10
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
acestui cult. Explicația ,,ciudățeniei” constă în faptul că respectiva scriere a fost o iudaiza-re prea străvezie și obraznică a unui text din religia geților cu același nume, descoperit în anul 1928 în Arhivele Secrete ale Vaticanului iar toată antichitatea cunoș-tea mișelia. Faptul că el a stat ascuns aproape 1600 de ani în șărpăria papistașilor, arată pe de o parte importanța pentru teologia creștină a acestui manuscris, iar pe de altă parte, teama de adevăr a celor care au impus în imperiul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mitraismul sau creștinismul arimin ca religie a poporului get poate fi dovedită arheologic încă din secolul Vll î.e.n., la fel și epigrafic însă vechimea lui se duce în primele secole ale mileniului Vll î.e.n. Încă o dovadă care demască marea mișelie pusă la cale de ivriți, numită iudeo-creștinism și care a fost numai în dauna culturii și istoriei strămoșești. Scrierile acestui neam ,,barbar” și ,,neștiut” de Meliton se găsesc amintite une-ori în scrierile grecilor din secolului Vll î.e.n., în Egiptul lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
scriere numită Legea sau Calea Adevărului și Dreptății. Cînd getul Decius ajunge împărat al imperiului în septembrie 249 considerîndu-se ,,restauratorul Daciei” și al mitraismului ca religie a împăraților romani, îi cere leprei făcătoare de gugumănii iahviste să dea socoteală pentru mișelie. Vioi cum era, Origene stă ascuns doi ani, apoi este căptușit și pus la popreală, iar după moartea fiorosului get, este eliberat din temniță în anul 253 de Aemilianus Marcus Aemilius sau Valerian și moare în anul 254 la Tyr
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
stăpîni iar această ,,tranziție lingvistică” a durat cel puțin 100 de ani dacă nu mai mult. Și istoricii occidentali spun că falsul cu Septuaginta s-a făcut în această perioadă dar nu au îndrăznit să trîntească de pămînt chiar denumirea mișeliei pen-tru că nu dădea bine la pretențiile iudeo-creștinilor. Făcătura este demascată chiar de către scrierile lor pretins revelate și inspirate din înțelepciunea Întunecimii Sale, cuprinse în Noul Legămînt. În răvășelul lui Saul pe care îl știm sub numele Faptele apostolilor la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
isteț că se ține tare în cele sfinte și ,,cunoști Sfintele Scripturi.’’ În Noul Legă-mînt. proorocii ivriți, specializați în minciuni și făcături, vorbesc numai de Tora și Scripturi sau Sfintele Scripturi dar niciodată de Septuaginta fiindcă încă nu se clocise mișelia. Nu ține basmul întunecaților, trăsni-v-ar! Grecii iudeo-creștini cînd și-au tradus Tora pentru nevoile cultice au numit-o, după limba lor Pentateuh(cele cinci scrieri), iar tălmăcirea pentru gustul latinilor s-a numit Vulgata. Întunecaților, vedeți că iarăși
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sale. Toată traducerea Legii s-a făcut sub regele cu nu-mele de Ptolomeu Filadelful, strămoșul tău care s-a încununat de cinste atunci cînd Demetrios din Faleron i-a propus alcătuirea traducerii.” Trăsnaia cu Pitagora și Platon arată de cîtă mișelie erau în stare ivriții pentru a-și fabrica o istorie care să-i îndoaie atît pe greci cît și pe romani, chiar dacă aceștia nu dădeau o para chioară pe toate poveștile mozaicilor iar cînd se obrăzniceau prea tare îi puneau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
un ,,sprijin” dogmatic pentru iudeo-crești-nismul biruitor prin foc și sabie. Aveam însă informații uluitoare despre moartea lui Ili în Palestina în scrierile mandeenilor care au ajuns în cultura europeană abia după anii 1930 și nimeni nu-i poate acuza de mișelii și ceva plăsmuiri contra iudeo-creștinismului pentru că ni-meni nu ar mai accepta asemenea inepții sau ,,revelații subțiri”. Ei au fost o populație din Samaria, de alt neam decît ivriții, poate sciți și care nu se pupau deloc cu Iahwe cel
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în Geția și incinerat aici în baștina străbună a Neamului Ales din țara Sfîntă, iar în Palestina n-a rămas decît minciuna ivrită care s-a tot umflat în secolele ll-lV pînă ce italicii și grecii cu gînduri pline de mișelie, au luat-o ca adevăr divin. Iar marea conspirație pusă la cale pentru confiscarea religiei geților de către sec-ta iudeilor farisei în interesul lor politic a fost continuată de capii bisericii iudeo-creștine care au distrus și ascuns orice informație ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o plăsmuire a lui Alecsandri, fiind răs-pîndită de făcător printre secretoșii ciobani mioritici ca să-și pună el un soclu măreț în faimoasa cultură ciocoiască. și așa un Manole trei fasole, cercetător de făcătură într-o cultură de maculatură a zăpsit mișelia și l-a dat pe goarnă pe lotru. Mai este și un profesor de filozofie de prin părțile Bărăganului, care, suferind nevolnicul de insolație și prostie siderală, a devenit repede pupincuristul magistrului făcîndu-se părtaș la această nelegiuire criminală. Le zic
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
realitatea așa cum este ea. „GÎndirea” nu poate fi logică În totalitate, ea preluînd și prelucrînd datele senzoriale potrivit unor convingeri, interese, standarde culturale și intelectuale proprii. * „CÎnd vei vedea un om pe care nu-l urăște nimenea, Întreabă-te ce mișelii a făcut pentru aceasta.” (N. Iorga) Într-adevăr, nu poți să fii iubit de toți, fără a avea o anumită abilitate a compromisurilor și a flatărilor interesate. * „Adevărul e stăpînul nostru, nu noi stăpînim adevărul.” (M. Eminescu) Poate pentru faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
altele, a repetat apoi, gânditor. Și vorbesc, a adăugat, despre familii Întregi exterminate, fii uciși În fața părinților, frați obligați să se tortureze unii pe alții, pentru ca unul din ei să supraviețuiască. Nu-ți poți Închipui ce a văzut prizonierul. Durere, mișelie, deznădejde. Noi, oamenii, suntem cu toții animale de pradă, domnule Faulques. Inventivitatea noastră În privința ororilor n-are margini. Dumneata trebuie să știi. O viață Întreagă În care pozezi răutatea te Învață ceva, presupun. - De asta vrei să mă omori? Ca să răzbuni
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]