444 matches
-
lucrări; pe de altă parte, de parcelarea, de ultraspecializarea acestora. Aceasta face ca cetatea economiștilor să fi devenit un fel de turn Babel, în care nu ne mai ascultăm și nu ne mai înțelegem unii pe alții, o multitudine de microcosmosuri în care fiecare își savurează, măgulit, propriul discurs, cu atît mai mult cu cît cunoașterea economică continuă să fie produsă nu numai în cele două limbaje ce s-au impus după război (engleza și matematicile), ci într-o largă varietate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cumpănă de milenii? Știința economică actuală este caracterizată de o dubla dinamică. Cu cît se înmulțește numărul de studii și de lucrări publicate, cu atît se îngustează specializările. Dispar viziunile globale, sintetizatoare și integratoare. Izolați în propriile parcele "științifice", adevărate microcosmosuri, puțini mai știu să asculte și cu atît mai puțin să înțeleagă pe celălalt, să realizeze conexiuni, abordări interdisciplinare și să tragă concluzii în consecință, astfel încît sunt extrem de greu de surprins liniile de forță cu adevărat semnificative ale mișcărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Murphy, "încă nu am văzut o proble-mă, oricît de complicată, pe care dacă o abordezi corect să nu devină și mai complicată" (Poul Anderson). O superpoziție spune că Dumnezeu e în atom, deci poate fi peste tot în același timp. Microcosmosul e o reflectare a macrocosmosului, omul e creat după chipul lui Dumnezeu, steaua dublă Sirius, considerată de hermetiști centrul universului, este echivalentă cu nucleul atomului, în care un pozitron e însoțit de un neutron. Cum se știe, hermetismul se revendică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor), care dă viață corpului (muritor) (II, 12, 15-16; Plot, II, 2, 12). Macrobius preia o imagine și idee stoică (Cicero), care însă se mulează pe sistemul neoplatonician al său: omul este microcosmos, sufletul omului guvernează, domină trupul, după cum Sufletul Universal guvernează Universul (II, 12, 11 ideo physici mundum magnum hominem et hominem brevem mundum dixerunt). Sufletul uman este zeu în măsura în care este asemănător celui care a creat și animă Universul. Din distincțiile și
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
impar, indivizibil (Identitate) și par, divizibil (Alteritate, v. supra), este cauza Multiplului, adică a lumii materiale incluzând-o pe cea astrală, intermediară, a sufletelor individuale și a unității, a comuniunii sufletelor multiple în cadrul lui (I, 14, 7), a omului ca microcosmos (unitatea suflet-trup, II, 12, 11, I, 8, 8,), a posibilității căderii (monadă-diadă I, 12) și revenirii în cer (diadă-monadă II, 17,14) a sufletelor, a comunicării permanente dintre Lumea Sensibilă și cea Inteligibilă. Echilibrul Universului emerge din echilibrul Sufletului Universal
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
siguranță, nimeni n-a reușit vreodată să-și imagineze cele două sute de păginuțe ale corespondenței cu cititorii vreunei reviste pentru femei de cel mai jos nivel organizate potrivit unei legături logice. Total lipsit de critică în fața caracterului restrâns al propriului microcosmos, Valcarenghi nu se dă în lături de la nimic; și într-adevăr nu știe nimic. Nu știe, de exemplu, un lucru fundamental: că a glumi despre orice, așa cum face el, bagatelizând cele mai tragice și mai dificile evenimente, este caracteristica principală
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
îl explorează, îl parcurge, îl transcrie, făcând operă de cronicar al unei geneze”. Volum emblematic, Carte singură (1982) organizează poemele în trei mari cicluri: Urne și nunți, Locul sâmburelui, Nunți și urne, sugerând un univers circular, închis, suficient sieși, un microcosmos autonom, oglindă a macrocosmosului, realizare a visului mallarméan al cărții unice. În miezul cărții se află eonul-sâmbure, în jurul lui distribuindu-se simetric, dar în ordine inversă, ca într-o reflectare în oglindă, poeme dedicate nunții ca act generator al lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
înțesată cu erudiție și ideile filozofico-morale izvorăsc din cuvinte și istorioare obscene"251. "Abstrăgătorul de chintesență" va deveni, în unele episoade, și personaj, de pildă în călătoria prin gura lui Pantagruel când se găsește în postura de martor al ciudatului microcosmos, menționând totodată că "e o cinste și o laudă pentru mine să fiu prețuit ca un bun prieten, iubitor de petreceri, cu bucurie primit în toate adunările ucenicilor lui Pantagruel". Întotdeauna însă manifestă o sagacitate meritorie în a sublinia caracterul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
întru totul adevărate". Molima care-i ajunge pe curioși "în Laringia și Faringia, două orașe mari cum ar fi Rouen și Nantes, târguri înfloritoare, negustorești", jefuirea naratorului în "valea măselelor", unde acesta trăise, mulțumită proviziilor, și cel mai bine, întregul microcosmos împărțit în "ținuturile de dincoace și de dincolo de măsele (...), de partea cealaltă a dinților", unde "aerul era mai curat și viața mai plăcută"273 sunt doar câteva aspecte din nou privite în oglinda deformatoare a realității, culminând cu scatologicul episod
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lit. (1941), 695-696, Ist. lit. (1982), 779-780; Sevastos, Amintiri, 379-381; Piru, Panorama, 283-285; Demostene Botez, Lucia Mantu la 80 de ani, VR, 1969, 1; Micu, Început, 391-392; Leon Baconsky, Lucia Mantu, ST, 1972, 7; Leon, Umbre, II, 235-239; Gheorghe Iancovici, Microcosmosul Luciei Mantu, ST, 1973, 18; Constantin Ciopraga, Feminități: Lucia Mantu, CRC, 1973, 38; Maftei, Personalități, II, 159-160; Profira Sadoveanu, Destăinuiri, București, 1989, 139-143; Dicț. scriit. rom., III, 64-66. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
natură ca valoare intrinsecă și la grija față de natură. Locul nostru în natură este regândit, iar experiența vieții este percepută altfel. Dar procesul nu este doar unul psihologic, ci își are temeiul metafizic în recunoașterea interconectivității tuturor nivelurilor existenței, de la microcosmos la macrocosmos. Putem deosebi între diverse nivele ale integrării, de la indivizi care se află în ecosisteme la relații între ecosisteme și până la nivelul biosferei. O obiecție puternică față de o asemenea concepție holistă integratoare ar fi aceea că indivizii contează mai
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
burgheze, „Scânteia tineretului”, 1956, 2 375; Radu Popescu, „Familia Calaff”, CNT, 1956, 49; Boris Buzilă, „Familia Calaff”, RMB, 1956, 21 decembrie; Georgeta Horodincă, Familia Calaff și cronicarul ei, VR, 1957, 1; C. Voita, Stendhal 1957, GL, 1957, 10; Vera Călin, Microcosmosul familial, GL, 1957, 16; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 264-269; Z. Ornea, „O plimbare la Băneasa”, GL, 1962, 14; I. Sîrbu, „Vârsta de bronz”, IL, 1969, 8; Magdalena Popescu, „Vârsta de bronz”, RL, 1969, 48; Horia Vasilescu, „Duminică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
feluri de poezie: „poezia-existență”, tributară îndeosebi atitudinii romantice, în cazul căreia eul liric trăiește exclusiv înăuntrul ființei poetului, și „poezia-interpretare”, unde eul liric se arată preocupat cu deosebire de lumea exterioară, poezia născându-se aici din „proiecția lumii aparente în microcosmosul lăuntric”. Se poate observa că împărțirea propusă se suprapune peste bine cunoscuta dihotomie psihologică introvertit/extrovertit. Prima verba (I-III, 1975-1991) însumează cronicile lui U. la cărți de debut, apărute mai ales în „România literară”, unde din 1973 a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
o ramură nouă: Astrologia Naturală. Din ea, derivă meteorologia zilelor noastre. Fig.1- Constelațiile emisferei nordice erau reprezentate prin animale și oameni. Omul cuprinde în mic alcătuirea Universului în mare. De acest lucru nu se îndoia nimeni, unul fiind numit microcosmos, celălalt macrocosmos; cele două universuri reprezintă unul imaginea celuilalt. Acesta era înțelesul "Divinei Analogii" hermetice. O probă? Ciclul de creștere și descreștere a Lunii nu este același cu o anumită perioadă fiziologică a femeii? Inima noastră nu este înclinată pe
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o măsură mai mare decât celelalte perspective care se integrează abordărilor aprofundate și extinse ale studiilor de securitate. Cu excepția abordării tradiționale militare stato-centrice care nu permite integrarea genului și a securității, studiile de securitate feministe pot fi văzute ca un microcosmos al studiilor de securitate internaționale.458 Abordarea prevalentă din cadrul studiilor de securitate feministe este cea inspirată de scrierile semnate de J. Ann Tickner, abordare care are mult în comun cu studiile de securitate critice și cu securitatea umană în susținerea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cazuri nu este vorba de elemente ale naturii alese la Întâmplare, cu rol de peisaj. Elementele naturii care intră aici În joc au o valoare simbolică. Nunta fiind sinonimă cu uniunea fundamentală, cu rodirea, cu nașterea lumii, marchează, la nivelul microcosmosului uman, ceea ce se Întâmplă În natură, În macrocosm. De aceea, asocierea ploii ori a vântului la actul de mai sus prezintă o valoare simbolică, deoarece nașterea unei noi lumi, personificată prin nașterea unei ființe, nu se poate face la Întâmplare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
1 Eminescianismul lui Arghezi va fi probat și de Pompiliu Constantinescu, în interpretarea căruia transpar fără dificultate marele poet, liricul de propensiune cosmică, neliniștit și interogativ, creatorul de limbă, demiurgul modern al cuvântului, romanticul sfâșiat lăuntric de mari întrebări, poetul microcosmosului și al jocului infantil. Arghezi este un inovator prin material și expresie, creatorul unui univers poetic original, recognoscibil ca atare. Precizarea de principiu a criticului are claritatea și concizia aforismului: „Orice mare poet își creează un univers de teme, de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dezvoltarea acestui punct de vedere, T. îi indică mai întâi „cheia de boltă”, susținută de principiul sintezei, al integralității, realizat pe cale de tripartiții. Totul în lume se manifestă, în viziunea esteticianului, triadic; în opera de artă Mihail Dragomirescu vede un microcosmos, având drept componente un fond, o formă și un factor unificator: armonia. Frumosul artistic ar fi o sinteză a sufletului cu natura, înfăptuindu-se în opera genială, care e o categorie specială în ansamblul fenomenelor din univers, împărțite în trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
mouseion―, Templu al Muzelor, chintesență a caracterului educațional al muzeului de astăzi. Mult mai târziu, În perioada Renașterii, Întâlnim o altă formulă premergătoare instituției actuale: cabinetul de curiozități (studiolo, cabinet de curieux, kunstkammer, wunderkammer) - o veritabilă alegorie a memoriei, un microcosmos de obiecte arhivate după considerații de specificitate, valoare estetică, raritate. Tot În Renaștere, apar și marii colecționari de artă (Lorenzo di Medici, Papa Sixtus al IV-lea), dar și galeriile de artă (Galeria Uffizzi era accesibilă publicului Încă din secolul
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
N. Gogol remarca: „Ruga mamei apără de orice primejdie pe apă și pe uscat.” Mama rămâne o mare enigmă, un mister: „Multe minuni sunt în univers, dar capodopera creațiunii este tot inima unei mame” (E. Bersot). Inima mamei este un microcosmos în sine, căci aici poți găsi tot ce este mai prețios în lume. Ad. Stifter nuanța acest lucru, afirmând că: „Inima de mamă este singurul loc din lume unde vă puteți refugia, chiar atunci când părul vă e cărunt. Ferice de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
care a indicat calea către Areopagit, deși, acesta din urmă, pentru o lungă perioadă l-a eclipsat de fapt, mai ales în teologia apuseană, lăsându-l realmente pradă uitării”<footnote F. Heiler, Die Ostkirchen, München-Basel, 1971, 281; cf. L. Thunberg, Microcosmos and Mediator. The Theological Anthropology of Maximos the Confessor (Lund: Gleerup, 1965), 433. footnote>. În lucrarea sa principală asupra apofatismului, De vita Moysis, Sfântul Grigorie scrie: „Dacă cineva cere o explicație, o parafrază conceptuală și o expunere a naturii divine
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
o multitudine de interese organizate, fiecare în competiție cu interesele rivale din acea arie de interese speciale. Studiul cel mai renumit al lui Dahl examinează politicile de educație, partidele politice și dezvoltarea urbană în New Haven, Connecticut, văzut ca un microcosmos al politicilor americane în general.1 Într-o societate eterogenă care utilizează instituții politice complexe și fragmentate, rezultatul normal este o diviziune largă a puterii, ceea ce ajută la promovarea unei participări populare ample odată cu întărirea stabilității sociale. Dar nu toți
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a tuturor indivizilor, indiferent de convingerile lor religioase ori spirituale. Sigur că în acest fel instituțiile religiei au fost slăbite. Autoritatea lor în a explica universul, mersul istoriei, norma societății a pălit. Ele nu mai dau sens integral macrocosmosului și microcosmosurilor umane. în timp, această libertate a putut conduce la indiferentism religios, la provincializarea religiei în societățile europene, la memoria din ce în ce mai palidă a culturii creștine a Europei. Iată tot atîtea consecințe negative, din punct de vedere spiritual, ale modernității. Pe deasupra, omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de Voința divină Atunci s-a născut individualitatea omului, avîndu-și sursa în separarea de Dumnezeu, de unde decurge proliferarea multiplicității. A fi liber, în termenii lui Berdiaev, înseamnă a învinge sau a absorbi obiectivările, a-ți realiza subiectivitatea de om total, microcosmos și microtheos totodată Acesta este pentru el sensul creației. Activitatea creatoare a omului constă în trans-obiectivare, în transfigurare a realului. Credinciosul care face din credința lui un act creator realizează în mod acut, potrivit lui Berdiaev, incompatibilitatea între ideea creștină despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai intens ori mai potolit în orizontul acestei condiții. Se simte chemată să realizeze un raport de participare sau de uniune cu divinul care și-a dat omul drept chip. Gîndirea simbolică are nesfîrșite modalități de a prezenta omul ca microcosmos, globalitate de actualizat a lumii și ca depășire a ei. Abia înglobînd în sine lumea, teritoriu al condiționărilor, se pășește în libertatea infinită. Libertatea umanului nu e caracterizată cu adevărat nici măcar prin raportare la totalitatea universului, ci la Autorul lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]