231 matches
-
etapei multipolare și dispersate a hiperconsumului, în care diferențierile se efectuează în funcție de o mulțime de criterii, fie ele de vârstă, de muzică sau sporturi preferate, proiecte de viață, etnicitate, orientare sexuală. În ciuda puternicelor curente mimetice și conformiste care structurează aceste microgrupuri, ele nu sunt mai puțin reprezentative pentru turbo-consumerism, datorită mai ales caracterului fluid, instabil, individualist care le este specific. Nimic nu mai seamănă cu configurațiile rigide și etajate de altădată: în aceste comunități „se intră” sau „se iese” după plac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ni se spune, într-un nimb „orgiastic”. Hedonism dionisiac manifestat nu numai în incandescența sărbătorilor și a zbenguielilor sexuale, ci, mai larg, în viața cotidiană (consum, modă, divertisment), prin emoții și sensibilități comune, dominate de „ieșirea extatică din sine” în microgrupuri. Astfel, de la viața obișnuită la marile momente de efervescență colectivă, societățile contemporane se caracterizează prin forma dionisiacă interpretată ca epuizare a principiului de individualizare și ca progresie corelativă a tribalizării afective, a emoțiilor trăite în comun, a sensibilității colective 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
principiului „fiecare cu gusturile sale”. Cu câteva excepții, divertismentul reproduce nu atât o supremație a colectivului asupra principiului individual, cât o diviziune pașnică a socialului făcută din dispersia individualistă a gustului și a comportamentelor. Deși numeroase divertismente sunt trăite în microgrupuri sau implică o ambianță colectivă, să nu pierdem din vedere faptul că locul privilegiat al plăcerilor și al destinderii e domiciliul privat. A vorbi de o spirală a comuniunilor tribale, de socialități orgiastice, de situații fuzionale care transcend comportamentele individualiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Ideea centrală avansată de apologeții lui Dionysos este că suntem purtați de un nou val de modernitate al cărui specific este de a nu mai fi marcat de individ, ci de dispariția sa în adunări punctuale, în ansambluri colective, în microgrupuri în care primează valorile plăcerii și emoțiile trăite în comun. Acolo unde predomina atomizarea individualistă s-ar impune acum o nebuloasă de mici comunități animate de intense comuniuni de afecte și de sentimente împărtășite. Micile grupuri, clanurile și rețelele, iată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
situații scoate în evidență următorii factori incriminați în mecanismele situațiilor de inadaptare: teama de nou, de schimbare, legată de incapacitatea de a răspunde sau de a face față; la baza acesteia se află anumite complexe de inferioritate; individul aparține unui microgrup cu o mare forță de coeziune interioară, de care se simte puternic legat și de care nu se poate separa; forța modelelor primare, tradiționale, în care individul s-a format și trăiește îl împiedică să accepte un alt tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la intervale variabile), iar în 1885 Gilles de la Tourette a descris boala care îi poartă numele, boală a ticurilor faciale și vocale ce reunește tulburări somatomotorii, neurovegetative, neurastenice și obsesivo-fobice, care debutează în copilărie sau adolescență. Lichidarea conflictelor din viața microgrupului pacientului, terapiile comportamentale, psihoterapia individualizată, reeducarea funcțională (tehnicile psihomotorii, Heige: relaxare musculară asociată cu gimnastică în fața oglinzii), fizio-kinetoterapie (hidroterapie, ionizări, gimnastică), farmacologia, toxina botulinică, imunomodulatoarele, chirurgia etc. sunt consemnate ca posibil eficiente în sindromul Gilles de la Tourette. Antrenamentul Autogen (AA
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
de organizare a activității de instruiretc "5. Metodele și formele de organizare a activitĂȚii de instruire" Organizarea activității școlare fie În formă frontală ori colectivă (de muncă cu Întregul efectiv al clasei, al anului de studiu etc.), fie În echipe (microgrupuri) sau individuală, ori combinatorie, ca cea sugerată de experimentul team teaching (bazată, Între altele, pe o grupare flexibilă și mobilă a elevilor, cu treceri de la activități cu grupuri mari, la acțiuni În grupuri mici, omogene și apoi la activități individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
această privință: dezvoltarea sociologiei psihologice a lui George Herbert Mead (1934, 1963), a sociometriei lui Jacob Moreno (1954, 1965), a psihologiei sociale de către Kurt Lewin (1947, 1948, 1959) ori cercetările lui Talcot Parsons (1964) care au deschis noi perspective implicării microgrupurilor În realizarea educației. Dar ceea ce a avut un impact crucial asupra formației cognitive, intelectuale a individului, a fost dezvoltarea unei noi concepții asupra genezei sociale a gândirii, a cunoașterii individuale, În general. Au rămas semnificative În această privință cercetările lui
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În esență, aceasta se bazează pe interschimbul de informații și idei, de experiențe și reflecții, de interpretări și sugestii rezolutive, de opinii și convingeri, de impresii și atitudini, pe interacțiunile sociale care se stabilesc În interiorul clasei de elevi ori al microgrupurilor sau Între perechi. Este vorba de schimburi și influențe de reciprocitate care, În cele din urmă, se structurează prin procesarea În comun (prin implicarea membrilor grupului), prin elaborarea Împreună a unor noi achiziții Împărtășite În comun (constructivismul social). Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bazate pe mecanismele activității mintale individuale) divizate și ele În: a) libere; b) sub direcția profesorului; c) programate. 2. Metode de activitate În doi (În perechi sau duale): a) profesor-elev (tutore-elev); b) elev-elev. 3. Metode de activitate În echipă (În microgrupuri de dimensiuni inferioare unei clase de elevi), care se pot referi la: a) grupuri efectuând aceeași activitate și b) grupuri efectuând sarcini sau munci diferite. 4. Metode de activitate cu grupul/clasa de elevi: a) Metode de muncă frontală profesor-clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau direcționare de probleme, pregătitoare și de redirecționare, de depersonalizare, factuale, afective, anonime etc. În mod concret, desfășurarea În condiții optime a acestei metode presupune Îndeplinirea unor condiții și anume: a) clasa de elevi să se Împartă În mai multe microgrupuri (echipe) funcționale, fiecare cu același număr de participanți; b) grupurile inițial formate vor fi eterogene sub aspectul potențialului de implicare a membrilor săi; c) În cadrul fiecărui grup, În mod discret, profesorul desemnează un elev cu sarcina de a contraargumenta În
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
participanților În cadrul acestora, pentru a o compara cu situația finală (Cazacu, 2003, p.180). În desfășurarea ei, metoda focus-grup poate să parcurgă următoarele etape: 1. Profesorul anunță subiectul activității și sarcina de lucru cu secvențele (sarcinile) ei succesive. 2. Fiecare microgrup Își desfășoară activitatea independent; discută liber asupra fiecărei sarcini. Prin interacțiunile intragrup se ajunge la epuizarea subiectului și formularea unei concluzii. În cazul În care grupul este prea inert și ajunge prea repede la consens, intervine elevul-oponent care caută să
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
documentare” perechile se Întorc În echipa inițială, unde dezbaterile continuă de pe poziții Îmbogățite cu idei, opinii și argumente noi; - În această etapă are loc și o inversiune a rolurilor și perspectivelor. Cei care și-au consolidat o anumită poziție În microgrup, trec pe o poziție contrară, Încercând să susțină punctul opus de vedere Într-un mod cât mai convingător; - abandonându-și rolurile de avocat al unei poziții sau alteia, echipele trebuie să alcătuiască, În scris, un raport care să se bazeze
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unei clase/studenții unei grupe pot să primească diferite cazuri spre cercetare. Fie că se aplică o procedură sau alta, important este ca, la sfârșitul fiecărui studiu care s-a Întreprins, să se treacă la analiza și evaluarea activității desfășurate; microgrupurile să-și prezinte rezultatele, să realizeze un schimb reciproc de informații și opinii și să tragă concluziile cuvenite pentru acțiunile similare din viitor. Pentru economie de timp, analiza se poate efectua separat, la nivelul fiecărei echipe, urmând ca În ședința
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deosebit de utilă pentru ameliorarea randamentului muncii elevilor și a diminuării insucceselor școlare. În acest sens se poate recurge la utilizarea unui sistem de fișe cu exerciții de diferite grade de dificultate, care urmează să fie efectuate fie individual, fie În microgrupuri omogene sau eterogene. În ultimul caz, elevii mai buni Învață Învățând pe alții („Învățarea prin Învățare”), iar elevii mai slabi Învață de la colegii lor; - exersarea În situații (contexte) cât mai diferite cu putință, oferă posibilități mai bune de transfer al
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să se transforme În lacune majore, optimizarea activității de instruire, cunoașterea ritmului fiecărui elev, cantitatea de informații și a volumului de sarcini căruia Îi pot face față, orientându-se astfel spre aplicarea unor măsuri diferențiate de ajutorare pe indivizi sau microgrupuri. 7. VERIFICAREA ȘI APRECIEREA REZULTATELOR Rezultatele, ca efect al Învățării, al instruirii, apar sub formă de informații, cunoștințe elaborate, calități și trăsături de personalitate. Raportarea rezultatelor la obiectivele anterior stabilite duc la constatarea gradului de reușită al lecției. Timpul afectat
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
venit în vizită în România, la Buziaș, a rămas impresionat de cele văzute, concepția acestui centru - modulat, lipsit de elemente punitive - fiind „împrumutată“ de pe pământ american. Totu-i nou, în culori calde, miroase a proaspăt. Copiii vor fi reuniți în microgrupuri: maximum 15. Nu sunt gratii, ci numai garduri pentru delimitarea proprietății. Gazon englezesc. Cazarea, în camere de câte trei locatari. Săli de studiu. Săli pentru hobby. Pedagogul va avea, la doi pași de elevi, o garsonieră. Totu-i cablat telefonic
Agenda2004-21-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282436_a_283765]
-
ana, Elena Badea Deoarece o clasă de elevi reprezintă un microgrup social în care pot exista o mare diversă de personalități, nu întotdeauna accesibile, părinții copiilor care merg la școală trebuie să îi pregătească pe aceștia, astfel încât ei să cunoască aceste roluri pe care le pot juca mare parte din colegii
Părinți de succes: Faceți cunoștință cu Prințul, Curteanul, Furiosul… by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/70710_a_72035]
-
Luminița Marcu Orgoliile din romanul lui Ion Scorobete sunt de natură intelectuală, povestea sa se desfășoară într-un centru universitar dintr-un oraș fictiv, Tamira, în inima unui microgrup de studiere a plasmei. Personajele care se înfruntă sunt deci din aceeași familie cu acelea ale lui David Lodge și împărtășesc același tip de orgoliu brevetist, i-am putea spune. Deosebirea cea mare este că lumea exterioară universității din romanul
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
Mihai Floarea Puterea de dupa decembrie 1989 (monocroma politic, după opinia mea retrospectivă, întrucît a fost mereu lipsită de un program autentic de scoatere a României din înapoiere, avînd de apărat/promovat numai interese de microgrupuri, izolate cumva amniotic - dacă mi se permite metaforă - de restul populației), ne-a oferit și ne ofera, din abundență, pîine și circ, potrivit preceptului formulat de Iuvenal în Satirae 10, 80 sq.: șPopulusț duas tantum res anxius optat, panem et
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
crește, cu atât simpla normalitate, individuală, familială și colectivă, se apreciază, căpătând luciul și valoarea metalului nobil. Și cu cât agresiunile exterioare se întețesc (penuria totală, halucinantă de alimente, întreruperea curentului, căldurii, apei, demolările tot mai ,sistematice"), cu atât solidaritatea microgrupului se întărește, pe deasupra inerentelor diferențe dintre generații. ,Cititori" grăbiți și neatenți ai acestei cărți au speculat grațios pe marginea unui așa-zis conflict generaționist, cu contestarea părinților ,colaboraționiști" și alte gesticulații de puritate juvenilă. Nici vorbă de așa ceva. Ca o
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
fete, veniți din Iași și din celelalte orașe ale județului, dar mai ales din comunele ieșene. Timizi și dezorientați, fiecare cu zestrea lui biologică intelectuală, comportamentală și sufletească, alcătuiau un conglomerat de personalități ce urma să se constituie într-un microgrup școlar cu bineștiute rosturi formative și educative. Privindu-i acum, după atâția ani, lui Dumitru Dascălu îi vine greu să recunoască în femeile și bărbații pe care îi are în față pe adolescenții deșirați de acum aproape un sfert de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
activității didactice: - metode de activitate individuală (liberă - lucrul cu manualul, lectura silențioasă; sub îndrumarea profesorului - observația dirijată, exercițiul; programată exercițiul); - metode de activitate în perechi (profesor-elev - conversația, expunerea cu oponent; elev-elev - conversația, gândițilucrați în perechi-comunicați); - metode de activitate în echipe/microgrupuri: grupuri care desfășoară aceeași activitate; grupuri care desfășoară activități diferite; - metode de activitate în grupuri mari (dezbaterea academică); - metode de activitate cu întreaga clasă, colective: unilaterale sau bilaterale; d) după criteriul funcției fundamentale: - metode de predare-învățare: de transmitere/asimilare de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
participanți împățiți în 5-6 echipe funcționale, fiecare cuprinzând căte 6 persoane. Creată de către J. Donald Phillips de la Michigan State University, metoda este una deschisă spre posibilități de utilizare largi de la practica școlară curentă la activitățile de pregătire cu adulții. În cadrul microgrupurilor formate, se desemnează câte un conducător de discuții, cu rol de moderator, activitatea de echipă desfășurându-se pe trei coordonate: pregătirea, desfășurarea și valorificarea producției de idei. Reuniunea Phillips 66 se întinde temporal pe durata a două ore și presupune
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Vizitele la diferitele locuri de muncă/instituții oferă baza cognitivă, dar dispariția motivațională este încă fragilă. Intervin astfel 4. Factorii conjuncturali care acționează aleatoriu, nesistematizat, intermitent. Aceștia sunt cei care influențează major opțiunea școlară și profesională și se referă la: - microgrup ( prieteni, vecini, rude) care-i influențează pe tineri în luarea unei decizii (de exemplu: să meargă câți mai mulți la aceeași școală profesională sau liceu). Această contagiune de microgrup poate avea efecte benefice (confortul relațional) sau negative (insatisfacția în profesia
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]