209 matches
-
critic. C.C: Sunt curios ce va fi când se vor împlini 80 de ani de la debutul în chestiune! "Retrospective" au încercat, în ce mă privește, oameni mai serioși decât mine: Marian Popa în Istoria... lui; Grigore Codrescu într-o micromonografie a trudelor mele; Ioan Holban în Literatura.... lui de azi; Ion Rotaru în O istorie a literaturii române; Laurențiu Ulici în Literatura română contemporană, Dicționarul Academiei, Dicționarul Clujenilor. Ocazional au mai luat act de prezența mea și țin foarte mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
actuală, este conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai“. Este autoarea cărților: Literatura între revoluție și reacțiune. Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999, ediția a doua adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă (Dacia, Cluj-Napoca, 2003); Ce rost are să mai citim literatură? (Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic de opere literare românești, coord.Ion Pop (vol.I-IV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
dependenți financiar, antidinastici și anticlericali, adepți ai neutralismului și pacifismului, critici la adresa politicii proantantiste a guvernului Brătianu, membrii cercului se vor regăsi, după 1918, pe aliniamente ideologice diferite. Istoricul de artă Theodor Enescu a început, la finele anilor ’80, o micromonografie minuțioasă și documentată despre colecționarul Bogdan-Pitești, despre colecție și tribulațiile donației către stat din 1925 (Primul muzeu de artă românească modernă: colecția Alexandru Bogdan-Pitești). Din păcate, lucrarea a rămas neterminată, fiind inclusă - postum - în volumul II de Scrieri despre artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anii cei mai duri ai dictaturii. Apar interesante studii privitoare la interdisciplinaritate, prezentări îngăduite să critice, dar care respiră un netăgăduit stimul. Izbutesc să vadă lumina tiparului reușite sinteze (Diplomația, Din începuturile diplomației românești moderne, România în relațiile internaționale 1699-1939), micromonografii (Pagini din trecutul diplomației românești, Figuri de diplomați etc.), monografii consacrate raporturilor cu vecinii (ruși, polonezi, bulgari, unguri, cehoslovaci). Relațiile bilaterale acoperă o zonă nebănuit de largă (Egiptul, Iranul, Georgia, Cipru, țările arabe, țările de pe continentul american etc.). Firește, domină
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caracterul masiv laic al culturii noastre vechi” a fost ignorat (autorul ține să demonstreze, de pildă, rolul mare al „literaturii curților domnești”). Istoria... - care nu a mai continuat - cuprinde un bogat material iconografic, înțeles călinescian, ca parte integrantă a textului. Micromonografiile Titu Maiorescu (1972), Dobrogeanu-Gherea (1972) și Nicolae Filimon (1977) sunt lucrări de inițiere, scrise clar, accesibil, uneori într-o apăsată notă sociologizantă. G. Ivașcu nu este un istoric literar de formulă clasică, ci mai degrabă un comentator de subiecte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
regulă o imagine reală a repertoriului folcloric din zonele investigate, cu o atenție sporită acordată variantelor, importante pentru sesizarea procesualității în folclor. O pondere însemnată o au aici textele legate de obiceiuri. Studiile care precedă culegerile se definesc ca niște micromonografii etnofolclorice informate și atent concepute, capabile să rețină specificul zonei și să îi fixeze locul în contextul creației populare. Folcloristica Maramureșului (1971) este primul studiu de anvergură al lui P., Folclor literar românesc (I, 1957) fiind doar un text de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
român. A luat cunoștință cu filosofia lui Nietzsche încă din anii petrecuți la Leipzig. Faptul că i-a consacrat, imediat după întoarcerea de la studii din străinătate, câteva articole în "Epoca literară" (1896) a lui I. L. Caragiale, articole ce au constituit micromonografia Nietzsche publicată în 1896 prin grija scriitorului amintit, dovedește cunoașterea operei filosofului german și desigur, relativ influența acestuia din urmă asupra reconstrucției sale filosofice. Măsura în care a fost influențat de Kant, mai ales pe latura personalismului operei sale, va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semantică de sinteză, care înglobează sensurile "omului nobil", ale "omului superior", ale "supraomului". În locurile din opera sa care cuprind referiri la filosofia nietzscheană, C. Rădulescu-Motru are în vedere, dintre formele de excelență ale umanului, cu deosebire supraomul; exceptând, cumva, micromonografia Nietzsche din 1896, unde el încearcă o prezentare globală a filosofiei lui Nietzsche. Este de luat în seamă acest lucru, pentru că el dezvăluie o atitudine a autorului personalismului energetic față de posibilele sursele filosofice ale operei sale; și, de asemenea, apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ibidem, p. 154. 247 Idem, Dincolo de bine și de rău, București, Editura Humanitas, 1991, p. 168. 248 Ibidem, p. 136. 249 G. Deleuze, Nietzsche et la philosophie, PUF, Paris, 1988, p. 211. 250 A se vedea în acest sens chiar micromonografia Nietzsche a lui Rădulescu-Motru, îndeosebi cap. XI: Despre știință și cap. XII: Obiectivitatea științifică. 251 Nietzsche, Op. cit., p. 119. 252 Idem, Știința voioasă, în vol. Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, București, Editura Humanitas, 1994, p. 129. 253 Nietzsche, Dincolo de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Din culegerea de eseuri Teatrul și teatrele se remarcă îndeosebi interesul pentru modalitățile în care avangarda a încercat să reformuleze conceptul de teatralitate pe baza destructurării textului dramatic și a diminuării funcției cuvântului (capitolul Strategii artistice ale postmodernismului) și o micromonografie ce readuce în atenția specialiștilor activitatea omului de teatru Haig Acterian. De o importanță deosebită pentru istoria literară românească sunt edițiile amplu comentate din scrierile lui Ronetti-Roman și Mihail Dragomirescu. SCRIERI: Dimitrie Cantemir, București, 1962; Viziuni și forme teatrale, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
care transcende prin semnificațiile sale momentul social-istoric vizat în primă instanță, un roman existențial, cu dimensiune metafizică, cu trimitere la chestiuni dintre cele mai neliniștitoare pentru condiția umană. Volumele Fănuș Neagu și Eugen Simion - ambele editate în 2001 - sunt consistente micromonografii critice cu destinație didactică, întocmite conform uzanțelor impuse editorial. În Căruța lui Moromete (2001) sunt adunate texte critice (cronici, articole) apărute în presa literară. SCRIERI: Cazarma cu ficțiuni, București, 1993; Marin Preda - incomodul, Galați, 1996; Fănuș Neagu, Brașov, 2001; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
înzestrat cu o patimă a frumosului” (Mircea Zaciu). Perspectiva din care abordează fenomenul românesc este cuprinzătoare, interesul lui îndreptându-se deopotrivă spre istoria românilor (inclusiv a celor din Basarabia, Transnistria, Pind și Macedonia) și spre limba și literatura lor. De la micromonografii - Umorismo romeno (1939), Damian Stănoiu (1940), Mihail Eminescu (1943), La Junimea e le correnti antijunimiste (1943), Alecsandri (1946) va trece la lucrări ample, ca Grammatica della lingua romena (I-III, 1949), Storia della letteratura romena (1955) și Novecento letterario romeno
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
Ciuleandra, pentru raftul al doilea Adam și Eva, Răscoala și Gorila, iar pentru raftul al treilea Crăișorul Horia, Jar și Amândoi. Semnificativă rămâne, oricum, deschiderea metodologică față de teorii precum psihocritica lui Charles Mauron. S. va comprima ulterior textul într-o micromonografie, Liviu Rebreanu (2003), o lucrare de factură similară fiind și Augustin Buzura (2001). În fine, Arena actualității (2000) este cartea lui cea mai polemică, mai atașată la disputele zilei: de la „carențele criticii actuale” la chestiunea existenței postmodernismului românesc, de la impasul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
prozei „realiste”, care provoacă mult mai bine observația lui lucidă și pătrunzătoare. Însă „prețul” pe care îl plătește în schimbul unei asemenea clarviziuni se relevă într-un anume conservatorism al gustului, ca și într-o survolare cam grăbită a „discursului” operei. Micromonografiile Constantin Noica (2000) și Titu Maiorescu (2003) realizează o evadare din actualitatea imediată. Fără a produce o mutație radicală în receptarea celor doi scriitori, lecturile cuprind puncte de vedere originale și nu de puține ori polemice. SCRIERI: Semnele realului, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
și culturală națională: „Tribuna”/ „Tribuna poporului” din Arad (1897- 1912) cu programul ei „activist” în politică și tradiționalist / antimodernist în literatură, reflexul Unirii de la 1 Decembrie 1918 în presa literară a Aradului, presa literară arădeană prezentată într-o suită de micromonografii etc. Și volumul Însemnări despre scriitori (1987) intră în acest perimetru, căci majoritatea articolelor oferă informații noi despre relațiile unor scriitori cu revistele și publicul cititor al zonei (Ion Creangă, Duiliu Zamfirescu, O. Goga, Ion Minulescu, Lucian Blaga, Camil Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
dramatică a populației acestuia: astfel, între anii 1948 și 1962, Ludoșul este ultima comună din regiunea Hunedoara, determinată să se colectivizeze. Efectele colectivizării sunt vizibile și astăzi. Din 1968, Ludoșul face parte din județul Sibiu (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale). Dintre evenimentele culturale, trebuie amintit în 1932 înființarea unei biblioteci sătești de către Astra, prima astfel de bibliotecă din ruralul județului Sibiu. 2.2.3 Populația Diverse surse istorice mai mult sau mai puțin precise arată evoluția populației Ludoșului de-
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau gaz. Locuitorii se aprovizionează cu apă de la cele patru izvoare existente în sat. În 1992, 11 gospodării au instalație de alimentare cu apă, 9 gospodării beneficiază de canalizare și 150 folosesc butelii de gaz (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale). Ludoșul suferă prin lipsa unor legături de transport regulate cu comunele și orașele înconjurătoare. Astfel, cel mai apropiat nod de cale ferată este la Apoldu de Jos, la 8 km. Singura legătură cu Sibiul este cursa Sibiu-Broșteni și retur
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Această frecvență este total nesatisfăcătoare pentru locuitorii Ludoșului. Există și o hotărâre a Consiliului Județean Sibiu, pentru intrarea în exploatare a unei curse Sibiu-Gusu, în zilele săptămânii, dar ea nu a fost pusă în aplicare (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale). Ludoșul este electrificat din 1938 când, prin eforturile oamenilor din sat acest lucru a fost realizat înaintea celorlalte sate din zonă. Electrificarea alături de centrala telefonică analogică sunt astăzi singurele facilități legate de infrastructură care există în sat. Școala din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Voicu, coordonatoarea acestui program în România. BIBLIOGRAFIE *** Anuarul Statistic al României. 2004. http://www.insse.ro/anuar 2004/ zip r2004/ cap3-fmun.pdf. *** 1998. Comuna Ludoș, județul Sibiu. Lucrare coordonată de Consiliul județean Sibiu și Clubul Lions Sibiu. *** Comuna Ludoș (județul Sibiu). Colecția "Micromonografii locale", 1997-1998, Sibiu: Editura Imago, Consiliul Județean Sibiu, Clubul Lions Sibiu. *** Encyclopedia of Community. 2003. SAGE Publications. 4 Sep. 2009. <http://sage-ereference.com/community/Article n93.html>. *** The Handbook of Rural Studies. 2006. SAGE Publications. 4 Sep. 2009. <http://sage-ereference.com
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sălile de clasă. Preocupările dascălilor, redate prin publicațiile școlii sau cele personale, au reliefat poziția acestora bine conturată în cadrul intelectualității provinciei, unele nume înscriindu-se în galeria celor care au contribuit substanțial la ridicarea nivelului cultural al zonei. La baza micromonografiilor școlare s-au aflat lucrări generale de istorie a învățământului, dar și istorii întocmite, de-a lungul vremii, de profesori de la principalele licee din zonă. Făcând abstracție de tonul uneori apologetic, aceste lucrări au conferit informații de un real folos
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
română în Ucraina (Klaus Brohmann și Gheorghe Jernovei) etc. Eseul Eminescu și concepția pedagogică de Octavian Voronca este inclus în rubrica „Orizonturi spirituale”. Alte rubrici: „Credința străbună”, „Oameni și locuri”, „Din creația cititorilor noștri”, „Cum am trăit, cum mai trăim”, „Micromonografii” (despre întemeierea unor sate bucovinene), „Cărți, publicații și calendare apărute sub îndrumarea și cu sprijinul Arboroasei cernăuțene”, „Odinioară și azi - din cronica presei”. Alți colaboratori: Dimitrie Poptămaș, N. Monteoru, Clement Antonovici, Constantin Ungureanu, Mihai Iacobescu, Petre Ciobanu, Ilie Salahor, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
de lucru prin Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol (1973) și Vasile Pârvan (1975) -, se regăsesc, potențate de o interpretare și o structurare adecvate, în sinteze monografice și în ediții de anvergură. Studiul Mihail Kogălniceanu istoric (1974; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române), micromonografia Mihail Kogălniceanu (1984) și ediția academică dedicată scrierilor istorice reprezintă punctul de plecare obligatoriu al oricărei noi abordări științifice a activității marelui înaintaș. Imaginea de arhitect inspirat, de constructor temeinic, într-un cuvânt de fondator al României moderne, ca și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
lui Romulus S. Molin. Revista se dorește un compendiu al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
omagiale ori de altă natură, care să lumineze forța partidului. Apar acum, la Editura P.M.R., cu recenzii În Întreaga presă, monografiile Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ana Pauker, iar câteva luni mai târziu: Vasile Luca și Teohari Georgescu. La Editura Tineretului apar micromonografii despre alți eroi ai clasei muncitoare: Vasile Roaită de S. Bratu, Elena Pavel de Aurora Roșca, Petre Gheorghe de V. Vâlcu. Momentul este prielnic și relevării succeselor. O serie de articole bilanțiere scot În evidență operele fundamentale care alcătuiesc miezul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dovedea lipsită de perspicacitate, acordînd atenție „țărilor asiatice din zona Golfului”, deși străinii participanți la revoluție au fost În majoritatea lor europeni, arabii fiind mai degrabă de partea dictatorului. Marius Oprea publică la sfîrșitul lucrării un indice biografic care conține micromonografii ale celor care coordonau represiunea. În aceste pagini, talentul literar al autorului se manifestă din plin (pp. 541-574). Din noianul de informații am selectat doar cîteva: N. Briceag, singurul judecat după 1990, a dispus execuția unui cetățean fiindcă Îl deranjase
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]