209 matches
-
scrisoarea XXIII, în volumul de față. Dar cercetările sale nu au rămas decât la stadiul de proiect. 4. Widengren tocmai publicase „The King and the Tree of Life in Ancient Near Eastern Religion (King and Saviour IV)”, UUÅ, 1951:4, micromonografie despre regalitatea sacră și simbolismul Arborelui Cosmic în Orientul Apropiat antic, unul dintre multiplele dosare consacrate acestei tematici. 5. Cu toate acestea, Widengren îi scria o lună mai târziu: „Cartea dvs. despre șamanism a ajuns în timpul călătoriei noastre în Turcia
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
doamna Gimbutas și-a modificat ipotezele și, dacă în anumite privințe trebuie ținut cont de ceea ce zice, în alte probleme deraiază”. 3. Alexandru Busuioceanu (1896-1961): poet, eseist, istoric al artei, elev al lui Pârvan, căruia i-a dedicat și o micromonografie: Pârvan gânditorul, București. Vezi și colecția de eseuri Ethos, Cugetarea, București, 1940. În nota comemorativă „Amintiri despre Alexandru Busuioceanu”, cf. Împotriva deznădejdii, Humanitas, București, 1992, pp. 190-194, Eliade discută mai ales valoarea poetică a operei sale. Între 1920 și 1922
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Vezi și J. de Menasce, Une encyclopédie mazdéenne, le D¶nkard, Paris, 1958. Specializat nu doar în teologie și filosofie, ci și în istorie, epigrafie, paleografie, papirologie, numismatică, și-a completat formația inițială în studii juridice, analizând dreptul sasanid în micromonografia publicată sub titlul Feux et fondations pieuses dans le droit sassanide, Paris, 1964. În această disciplină inaugurată de Anquetil Duperron, De Menasce a devenit succesor venerabil al lui Eugène Burnouf și James Darmesteter, fiind director de studii la secțiunea „Le
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
milieu du XVIIe siècles jusqu’à nos jours, par M. le Marquis d’Hervey de Saint Denys”, Compte-rendus de l’Académie des Inscriptions et Belles-Lettres 4e série (1880), tome 7 (séances de l’année 1879), pp. 137-140, și publicase o micromonografie în legătură cu același subiect: Notice sur les relations de la Suède avec la Chine et les Pays Tartares depuis le milieu du XVIIe siècle jusqu’à nos jours, Ernest Leroux, Paris, 1884. 4. Interesului lui Wikander, tot mai concentrat față de teosofie și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Prefectura județului Baia, 95/1936, f.11-13; 57 Ibidem, 90/1938, f.165; 58 Idem, Fond Școala primară Bogata, 20/1908, f.31; 59 Irina Livezeanu, op. cit. p.43; 60 A. Manolache, op. cit., p.358; 61 Mihai Niculăiasa, Comuna Rădășeni micromonografie, București, 1975; 62 Cătălin Ciolca, Cartea Fălticenilor de la A la Z , Iași, 2005, p.168; 63 "Vestitorul satelor", din 22 noiembrie 1915, p.4; 64 Ibidem, din 2-9 noiembrie 1915, p.4; 65 Ibidem, din 10-17 ianuarie 1916, p.6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
actuală, este conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai“. Este autoarea cărților: Literatura între revoluție și reacțiune. Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999, ediția a doua adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă (Dacia, Cluj-Napoca, 2003); Ce rost are să mai citim literatură? (Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic de opere literare românești, coord.Ion Pop (vol.I-IV
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să-i surprindă marelui voievod cele mai nebănuite trăsături ale personalității și să pună în valoare dimensiunile acesteia în epocă. Cercetările lui Leon Șimanschi s-au îndreptat, deopotrivă, și către istoria monumentelor de artă medievală, implicându-se în elaborarea unor micromonografii și prezentări atât laice, cât și bisericești, ambele dintre acestea fiind tipărite cu versiuni în limbi străine. A editat volumele Mănăstirea Zamca (1967), Curtea și biserica domnească din Piatra Neamț (1969). S-a manifestat pregnant și în plan publicistic, încredințând unor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
română în Ucraina (Klaus Brohmann și Gheorghe Jernovei) etc. Eseul Eminescu și concepția pedagogică de Octavian Voronca este inclus în rubrica „Orizonturi spirituale”. Alte rubrici: „Credința străbună”, „Oameni și locuri”, „Din creația cititorilor noștri”, „Cum am trăit, cum mai trăim”, „Micromonografii” (despre întemeierea unor sate bucovinene), „Cărți, publicații și calendare apărute sub îndrumarea și cu sprijinul Arboroasei cernăuțene”, „Odinioară și azi - din cronica presei”. Alți colaboratori: Dimitrie Poptămaș, N. Monteoru, Clement Antonovici, Constantin Ungureanu, Mihai Iacobescu, Petre Ciobanu, Ilie Salahor, Ion
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
drept „cel mai bizar scriitor român”, caracterizat de „imaginația somptuoasă, gustul pentru bogăția decorativă, viziunea decadenței mărețe”. În afară de A. I. Odobescu, S. consacră în volumul Clasicii noștri un amplu studiu lui Ion Creangă. Cele mai multe idei de aici vor fi reluate în micromonografia editată postum, în 1971. Deși combătuse biografismul chiar și în studiul din Clasicii noștri, exegetul își schimbă după câteva decenii atitudinea, adoptând modul de cercetare călinescian, și anume reconstituirea biografică extrem de scrupuloasă documentar. O făcuse și în monografia Calistrat Hogaș
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
satiră la Creangă (avansată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga), dominant și chiar exclusiv fiind umorul care înseamnă voie bună, sentiment gratuit. Râsul humuleșteanului nu pedepsește, „râsul lui e o petrecere pe seama limitelor naturii omenești, care sunt în primul rând limite proprii”. În micromonografia Calistrat Hogaș criticul susține, ca și Tudor Vianu, că autorul Amintirilor dintr-o călătorie e un „amator”, nu un primitiv și un homeric, așa cum afirmase E. Lovinescu, ci un homerid, un suflet civilizat, un orășean care mimează rusticitatea. Clasicismul lui
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
I. Nottara” și, din 1964, regizor la Teatrul pentru Copii și Tineret. Încă din 1926 debutează la revista „România nouă”, publică apoi versuri proprii și povești transnistrene în „Cuvânt moldovenesc”, „Dreptatea”, „Tribuna tineretului”, „Tribuna românilor transnistreni” (unde îi apare și micromonografia Satul Mahala), „Poetul”, „Itinerar” , „Viața Basarabiei” ș.a. Redactor, câtva timp, la gazeta „Gând basarabean”, e și proprietarul revistei „Pagini basarabene”. Din 1937 devine redactor al cotidienelor „Curentul” și „Evenimentul” pentru Basarabia. Figurează între membrii fondatori ai Societății Scriitorilor din Basarabia
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
recunoscute. Cu multă amabilitate mi-a pus totul la dispoziție. Beneficiam de recomandarea profesorului meu Vasile Ciurea, cu care artista a colaborat În anii tinereții sale, pe când era profesoară În orașul natal și avea expoziții personale. Urmăream să realizez o micromonografie, În care să adun date semnificative, legate de prietenia cu personalități din oraș și din țară (Lovineștii ș.a.). 560 pentru bine și frumos! Vă doresc din tot sufletul spor la muncă și sănătate deplină pentru a duce la bun sfârșit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
str. Rădășeni cred că nu se mai poate avea, deoarece casa cred că nu mai este82. 78 Am fotografiat foaia de titlu a cărții, pe care se afla autograful lui E. Lovinescu, dedicat colegului I. Roman. 79 E vorba de micromonografia Eugen Lovinescu, publicată În 1970 de Ion Negoițescu. 80 Concursul a avut loc la Fălticeni prin deceniul al treilea (1928), cu juriu ales... 81 Elena RÎpeanu, funcționară la telefoane În București, azi pensionară. Retrasă la Fălticeni, trăiește În casa scriitorului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ivească nemulțumirile iscate cu 570 D. Frițescu este autorul unei monografii Închinate școlii primare (azi generale) Nr.1, de pe str. I. Dragoslav, din păcate rămasă În manuscris, deși era gata la data când s-a serbat Centenarul. 571 Pe o micromonografie „R. Schweitzer-Cumpăna” apărută la Editura Meridiane, marele artist a avut amabilitatea să-mi adreseze rânduri pe care poate nu le merit. L-am cunoscut personal, cu prilejul unui prânz la prof. V. Tempeanu și mi-a făcut impresia unui spirit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o activitate „prestigioasă”, cum ziceți dvs. E destul de modestă chiar. Cu bune sentimente, vă dorește succes, Constantin Turcu 672 Romanul istoric al lui Constantin Sturzu. 673 De bună seamă la Arhivele Statului, Iași, unde a funcționat C. N. Turcu. 674 Micromonografia Închinată lui Constantin Sturzu - profesor, scriitor, ziarist, arheolog, cercetător de vechi documente istorice - ar fi fost dusă la bun sfârșit, după cum convenisem cu V.G. Popa. Eram În plină campanie de strângere a materialelor. A venit Însă plecarea mea la Suceava
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
totul vrednic de valoarea și renumele Mioriței”. Mircea Eliade afirma că monografia a adus contribuții „decisive” la exegeza mioritică, iar H.H. Stahl crede că lucrarea este „foarte erudită și de o deosebită seriozitate”. F. a alcătuit și o serie de micromonografii închinate altor subiecte: Doicin Bolnavu, Uncheșeii, Jertfa zidirii, Sora otrăvitoare, Nevasta vândută, Fata rău măritată, Iovan Iorgovan, Cântecul lui Brâncoveanu, Cântecul lui Oroveanu, Arborii îmbrățișați, reunite postum în Valori ale culturii populare românești (I-II, 1987-1988). Un compartiment însemnat al
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
care transcende prin semnificațiile sale momentul social-istoric vizat în primă instanță, un roman existențial, cu dimensiune metafizică, cu trimitere la chestiuni dintre cele mai neliniștitoare pentru condiția umană. Volumele Fănuș Neagu și Eugen Simion - ambele editate în 2001 - sunt consistente micromonografii critice cu destinație didactică, întocmite conform uzanțelor impuse editorial. În Căruța lui Moromete (2001) sunt adunate texte critice (cronici, articole) apărute în presa literară. SCRIERI: Cazarma cu ficțiuni, București, 1993; Marin Preda - incomodul, Galați, 1996; Fănuș Neagu, Brașov, 2001; Eugen
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
și, mai cu seamă, au făcut școală. Dintre toți scriitorii însemnați ai medievalității românești, C. s-a oprit, într-o cercetare aparte, doar asupra stolnicului Constantin Cantacuzino. Despre activitatea acestuia a scris, împreună cu Ramiro Ortiz (fiecare semnalându-și exact participarea), micromonografia Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (1943). Substanța acestui studiu, ca și a introducerii pe care a alcătuit-o pentru ediția din 1944 la Istoria Țării Rumânești (realizată în colaborare cu Dan Simonescu), intitulată Stolnicul Constantin
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
și din România. Încă de când era elev publica notițe de lectură în gazeta raională din Lipcani (1957-1958). În anii de studenție colaborează activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Au urmat culegerile de articole Disocieri (1969), Alte disocieri (1971), Focul sacru (1975), care învederează un critic cu vocație, cultivat, deschis spre literatura autentică și spre orientările
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
cu romanele Bietul Ioanide (1953) și Scrinul negru (1960), inegale ca valoare. Neobosit, istoricul literar publică monografiile Nicolae Filimon (1959), Gr. M. Alecsandrescu (1962), după ce textul acestora apăruse în revista „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, ca și micromonografiile Al. Odobescu, Vasile Alecsandri și I. Eliade Rădulescu și școala sa. Cu puțin înainte de dispariția sa, apar volumul de versuri Lauda lucrurilor (1963) și culegerea Cronicile optimistului (1964), ultima conținând, pe lângă eseuri scânteietoare, și articole conformiste, în spiritul realismului socialist
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
lui Romulus S. Molin. Revista se dorește un compendiu al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
literară din perioada comunistă (Istoria literaturii române, Editura Academiei R.S.R., București), care, în cel de-al treilea volum (Epoca marilor clasici), se ocupă de „Junimea” (Al. Piru îi consacră 50 de pagini) și de T. Maiorescu ( G. Ivașcu scrie o micromonografie de 70 de pagini). Putem constata că T. Maiorescu se afla în atenția cercetătorilor mai mult decât „Junimea” în ansamblul său, dacă ne raportăm la numărul studiilor și articolelor. în concluziile capitolului despre Maiorescu, editat și în volum, G. Ivașcu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dovedea lipsită de perspicacitate, acordând atenție „țărilor asiatice din zona Golfului”, deși străinii participanți la revoluție au fost în majoritatea lor europeni, arabii fiind mai degrabă de partea dictatorului. Marius Oprea publică la sfârșitul lucrării un indice biografic care conține micromonografii ale celor care coordonau represiunea. în aceste pagini, talentul literar al autorului se manifestă din plin (pp. 541-574). Din noianul de informații am selectat doar câteva: N. Briceag, singurul judecat după 1990, a dispus execuția unui cetățean fiindcă îl deranjase
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și mai "la zi", cronica literară a dlui Mircea Iorgulescu din revista 22. În numărul din 29 ianuarie-4 februarie, cronicarul se ocupă de două cărți absolut meritorii ale dnei Sanda Cordoș: Literatura între revoluție și ficțiune din Biblioteca Apostrof și micromonografia Alexandru Ivasiuc de la Editura Aula. Este de semnalat, scrie dl Iorgulescu "o radicală schimbare de perspectivă în privința literaturii din perioada comunistă. Tonul de anatemă sau de rechizitoriu a fost cu desăvîrșire abandonat, literatura de pînă la răsturnarea regimului comunist nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15545_a_16870]
-
de mâine". Portretele și evocările au apărut în volumul Morții vii (1938), nota comună surprinsă și reliefată de Banciu în definirea celor despre care scrie fiind dârzenia în apărarea limbii, a tradițiilor și credinței românilor. Cel mai amplu portret, o micromonografie, este conținut de volumul Dr. Alexandru Bogdan (1926), consacrat unui strălucit intelectual transilvănean, în Disprețuiții „ciobani valahi" (1944), este evocat curajosul țăran Nicolae Oprea, care, în timpul a trei călătorii întreprinse la Viena, a apărat, cum s-a priceput, ortodoxia în fața
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]