930 matches
-
din piatră. Din piatră să iasă foc Și fac la inimă loc. Cântă mierla pă păduri Lucaci îi rob în lanțuri, Numai pân’ la primăvară Fi-va Lucaci liber iară. Bat clopotile-n Ardeal Fi-va Lucaci liber iar. Nu fi mierlă supărată, Nu-i robia ne-ncetată. În ultimul moment am aflat că și cunoscuta interpretă de muzică populară, d-na prof. Marinela Zegrean Istici, de la Gherla, are în repertoriu Doina lui Lucaciu. Mi-a mărturisit că a preluat-o de la un
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_si_poveste_doina_radu_botis_1386226611.html [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
Purtăm pe umeri urme de stele Și-n suflete nunți, dar fără inele. Din vârful de munte privim către deal, Corăbii de vise, strivite la mal. Și ca o scoică, în suflet c-o perlă, Văzduhului suntem când vulturi, când mierlă. N-am băut vieții ultimul pahar, Suntem un schit de piatră, rar. Purtăm cu demnitate-o cruce Și nu-ntrebăm: credința unde duce? Cu mine ești, deci nu ești o orfană Și ne-nălțăm murind cu o prihană. Suntem și
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1390135054.html [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
un pământ pierdut Uraganul Sandy, cum s-a și văzut În scurte reprize zgomotul apune, Dar e prematur pentru o minune A fost un răgaz - câteva minute! Căci iar se aud urletele slute Picurii de ploaie cad către pământ Nici mierla, nici cucul nu au crezământ Uraganul trece peste noaptea lungă Pădurea se zbate neagră și tălângă Dau năvală neguri în burgul pustiu Uraganul vine ca argintul viu Aripi din dezastre, ghiare de oțel Țipă și se zbate Sandy cel tembel
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1389209657.html [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
cu cioareci, cămăși cu poale albe, scrobite, cu veste negre de dimie și cu pălăriile rotunde și mici pe vârful capului, de ți-e mai mare dragul să-i privești. În aer, răcoare și un dulce miros de fâneață. O mierlă râde în frunziș, apoi zboară fâlfâind din aripi. De departe se aude vuietul apelor Râului Doamnei și zgomotul cascadei de la moara primarului, apa vijelioasă învârte apoi paletele turbinei de la centrala electrică a industriașului tăbăcar Ghiță Ardei. Din dinamul ei pleacă
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
temporar până la sfântă înviere din morți de la sfârșitul veacului. Iar când are bună dispoziție sufletească, ori este trist și îngândurat și îl vizitează din nou îngerul sfânt al inspirației poetice părintele stă la un potir de roua de vorbă cu mierlele și privighetorile și le mângâie aripile trudite precum odinioară Sfanțul Francisc de Assisi, precum Pan și Orfeu. După aceea, ca prin minune, încurajate de privirile blânde și caritabile ale preotului-poet păsările cerului își încearcă propria lor vocație apostolica: „Privighetoarea nu
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1475182659.html [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
Popa Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Câteodată nu mai știu ce mai e în mine viu, ce-a murit și ce-a rămas și ce păsări am în glas. Sigur ciocârlii nu sunt, mierlele s - au dus pe vânt. Nu sunt nici privighetori dar nici cuci nerăbdători să mai văduvească-o lume ca s - audă propriul nume. Câteodată nici chiar eu nu mă înțeleg,că-i greu să fii și atent la zbor, și
NICI CHIAR EU de AURA POPA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/aura_popa_1486219641.html [Corola-blog/BlogPost/380517_a_381846]
-
omenia oamenilor veniți să ajute la clacă, Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând, De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Mi-e dor de chipul tatii istovit de-atâta muncă, De bucuria din ochii lui, văzându-ne citind dintr-o carte, De povața primită
ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1484333350.html [Corola-blog/BlogPost/383488_a_384817]
-
în sărutînmugurireaIdentitateCa un ghiocelZiua pierdută-n rodiriCăutând bulbulDeznădejdeSimplă hulire -Întoarcerea-n pânteceNici o schimbare...CirculațieSună depășireaDoar clapele gânduluiTrec barieraTopograficăMăsura umbreiGlezna dintre doi fluturiși-un fir de iarbă... XXV. CAPITULARE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 414 din 18 februarie 2012. Mierle ciugulind Neaua la colțul casei Zăpor cu pene Resemnare Ștergare albe- Poveste fără sfârșit Capitularea... Zori Ora exactă Între noapte și zi Cântul de cocoș Strămoșii Sfielnici, tăcuți Dincolo rădăcina Oricărei umbre Contur Vârful de creion Mâzgălind cer de copil
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
să porți pe tine, Să-mi viețuiești în pădure, Iar piciorușele tele... De sânge să nu se spele; Sângele ce l-a pierdut Fiul meu cel răstignit. Bis: Ciocul aurit să-ți fie - Dumnezeu să mi te ție! De-atunci Mierla-i în pădure, Iubitu-și cheamă pe nume, Ca să vină lângă ea, Haina neagră să i-o ia, S-o schimbe-n voal de mireasă, C-a fost fată credincioasă.” Bis: Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: MIERLIȚA / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe
MIERLIŢA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Mierlita.html [Corola-blog/BlogPost/350490_a_351819]
-
galaxia buricului ... ?” Un alt grupaj semnificativ este intitulat, în consonanță: “Elegiile elementului Apă”. Un soi de pastel în rimă albă este poemul “Ploaie de sacâz, de chihlimbar ... ” în care poetul jinduiește cântecul de acasă: “ar fi trebuit s-aud / și mierla de Banat, cântând edenic, / în cireșul înflorit / de lângă marele nuc al blocurilor / de roșie cărămidă comunistă și de beton, / fluturându-și mâțișorii / până la electrizarea frunzelor / mici, cât paraua, / din cântecele vechi-valahe, / ale arbuștilor mereurit-pânditori, / din vecinătatea imediată ... ” Un amestec tare
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
așezau tejghele cu acareturi și cu poarta de ieșire într-o stradă paralelă, unde se sfârșea urbanismul târgoveț și începea boema mahalalei. În jos de strada aceea începea un bulevard sub umbre și parfumuri de tei și salcâmi, străjeri cu mierle privighetori și guguștiuci de o parte și cealaltă, sub care erau înșiruite bănci ocupate în taina înserării de juni cuprinși în îmbrățișări sfioase, spre deosebire de acum când ziua stau pe ele, să le tihnească sărăcia, bătrâni, iar noaptea întreagă tineri pe
EMIL VAMANU. NOI, GENERAŢIA ACEEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449469638.html [Corola-blog/BlogPost/342707_a_344036]
-
face câțiva pași? Dumnezeule, dă-mi aripi, fie ele și de struț! Lăcrămioarele, măicuțe în catedrala primăverii. Viața lor - o nesfârșită rugăciune. În zori, cântecele privighetorilor se furișează în cupele florilor de salcâm, ca o alunecare de gând în lacrimile mierlelor. Mi-am cumpărat un păun, să am și eu primăvara mea ... Am inventat un toc inteligent, care scrie singur. Oare la sfârșitul poemului va semna cu numele meu sau cu al lui? Despre anatomia oii, cel mai bine scrie tocul
IMPRESII DE WEEKEND de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419234108.html [Corola-blog/BlogPost/345132_a_346461]
-
cu sine dezgățul. Ce-am merge noi în grădina Desfătărilor, ne crește splina, Hai la Marsilia, Maria De Medici, de Cara Mia. Păstorii adoră ce-i pur, Odaliscă din Singapur. Ura-ți dă putere, steaguri și galere, Galerii de ură, mierlă în răsură, Iad în loc de rai, strigă lumea VAI, i-a răspuns Vaillant gol pe Mont Alban, avantaj pe loc, răsari busuioc, ura nu te lasă, e ca o melasă, visezi herghelii, stele mii și mii, un bănuț în palmă, fie
O TRISTEŢE LUATĂ ÎN SERIOS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1396171745.html [Corola-blog/BlogPost/353728_a_355057]
-
Harul Domnului, prin preot, mă ferească de păcate. Să ne rugăm mereu la Domnul, la Duhul Sfânt și Dumnezeu, căci toate prin Cuvânt veni-vor să ne ajute când ni-e greu. RECONSTITUIRE Păstorii traci îmi năvălesc în gând, Când mierla zboară iar înspre pământ. Când roua spală limbile de clopot Ce-n dangăt mut, adăpostesc un ropot. Soarele ocru îmi pătrunde în gânduri, Care lin foșnesc adiate de vânturi. Între molcome dealuri PACEA domnește, O nouă generație izbândește. CĂLĂTORIE ÎN
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1440688648.html [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
La Steaua sfântă Îngerii se-adună, Colinde cântă O, lerui ler Cum cântă frații Vin să-l colinde Codrii, Carpații O, lerui ler Izvoarele-ntruna Vin să-l colinde Cerul și luna Vin să-l colinde Poienele, lacul Corul de mierle Neamul, săracul O, lerui ler Cântare măreață Priviți-l pe cer Domnul Eminescu Mai sus se-nalță Și cum străluce Steaua lui mare O, lerui ler Sublimă cântare Gloria lui În veci se-ntinde O lerui ler Sfinte colinde Vine
COLINDĂ LA ANIVERSAREA LUI MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1484434774.html [Corola-blog/BlogPost/368447_a_369776]
-
ce visul o desface unui dor Când în ape liniștite gândul unda o-nfioară, Un tablou, ce-n adormire vara mai așeaz-un nor, Ce-l pictează cu aripa pescărușul, lin când zboară. * Eu sunt iarba ce dansează-n mângâierea vântului. Glasul mierlei ce răsună dimineața în zăvoi. Sunt cuvântul care leagă versu-n împletirea lui Și-ți vorbește despre-o lume ce se-mparte doar la doi. * Eu sunt verii răsăritul ce îmbujorează macii Picătura-n care ploaia spală ochii codrului Când așează
EU SUNT! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1430850891.html [Corola-blog/BlogPost/379724_a_381053]
-
uit luni, din înățimi voi rostogoli bucăți de stâncă marți, mă împrietenesc cu păstrăvii, să mă învățe cum să străpung labirintul miercuri, ies pentru o gură de aer, ating frunza căzută odata cu fruntea mea, joi, prizonieră între lespezi, ascult mierla cea înspumată, vineri, post, nici soare , nici cânt, sâmbătă, din sălcii și lut, aripi de vânt... pentru că am nevoie de tine, zilele următoare, rugăciuni de iertare... nu-i așa că va fi sărbătoare? Referință Bibliografică: Sălcii și lut / Elena Spiridon : Confluențe
SĂLCII ŞI LUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Salcii_si_lut_elena_spiridon_1392938012.html [Corola-blog/BlogPost/362664_a_363993]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PRIMĂVARA Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-a plecat sufletul prin ceața pădurii să-și caute dorul pierdut în inima muntelui. Îi spusese mierla că-l zărise doinind despuiat și nătâng, pe trunchi de salcâm, la umbră de brad, fără omul drag. Pe-acolo pe unde cărarea e-n cruce, nu știa, bietul dor, încotro s-apuce. Pe-albastru de clipă nu-i era
PRIMĂVARA de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1428604823.html [Corola-blog/BlogPost/350326_a_351655]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului E plin de viață parcul și răcoare, Aleile fac slalom printre ronduri, Copacii-s înțesați de zburătoare Ce-și cântă libertatea în acorduri. Un dud își risipește bogăția, Prin iarba prăvălită de-un cosaș, O mierlă-și intonează bucuria, Dintr-un castan albit peste oraș. Par florile topite de arsură, O stropitoare-ncearcă să le-nvie, O vrăbiuță râde de căldură, Când soarbe picături din apa vie. Pe-o bancă un bunic citește ziarul, Privind din
PARCUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1468208712.html [Corola-blog/BlogPost/350638_a_351967]
-
cor minunat ce-l întâmpină pe Iisus Christos, mă făceau să zâmbesc fericit. Printre butucii de viță, care-și arătau lăstarii cu micuții struguri abia îmbumbiți, semn că în acest an vom avea parte de rod bogat, am văzut două mierle îmbrăcate în voal negru, care-și strigau cu fluierături prelungi, soțiorii. Pe cele două mierlițe, în imaginația mea, le asemuiam cu mama și bunica jelind zi și noapte pe bunicul Dumitru Tetoianu - decedat la Mărășești în 1918 - și pe tata
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_taina_marin_voican_ghioroiu_1364546859.html [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
gard, certându-mă parcă pentru faptul că o lăsasem singură pe bunica... sunt multe amintiri frumoase. Autoarea, obișnuită cu lumea copilăriei, ne aduce și în această carte multă inocență, prospețime, o naivitate blândă, versuri despre animăluțe dragi. Ne vorbește despre mierle, căței, bondari, pisici, șoricei... folosește cele mai frumoase cuvinte, versurile sunt melodioase și ușor de reținut, îți vine aproape să cânți... Ce mai aduce nou această carte? Învățăminte, lecții de viață, bucuria cu care ne întâlnim cu personaje dragi și
POVEŞTILE COPILĂRIEI, AUTOR ANGELA BACIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423853758.html [Corola-blog/BlogPost/367439_a_368768]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > 4 SONETE- (I) Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sonet de cvartet Primăvara cântă Cucul, dintre frunze de salcie. Mierla-i ține companie, de când înfrunzește nucul. Apoi glas de Ciocârlie fluieră-n pădurea deasă, când Cocorii vin acasă și cântă de bucurie. Matinal, codrul răsună zi de vară până-n seară, pe soare și vreme bună. Iubirea renaște iară și perechi
4 SONETE- (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1427664116.html [Corola-blog/BlogPost/341010_a_342339]
-
văzduh și-mbălsămând cuprinsul mă cheamă sus la ele să simt al primenirii primăvăratec duh. E-atâta de lumină, cum n-a mai fost vreodată și, sus, pădurea verde mă cheamă către ea, foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată, când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea. În asfințit, când ziua se duce la culcare, văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur, e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai gingaș și
A NINS CU FLORI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1430583090.html [Corola-blog/BlogPost/366505_a_367834]
-
din Întâlniri spirituale), critică eseistica, Ed. InfoRapArt, Galați, 2013; ■ Simbioze lirice, Antologie de poezie Anamarol (vol. 4), Ed. Anamarol, București, 2014; ■ Antologiile revistei Singur (poezie), Ed. Singur, Târgoviște, 2014 (selecție realizată de Grigore Timoceanu, Ștefan Doru Dăncuș și Eugen Evu); ■ Mierle într-un lan de maci (Antologie literar-artistică Napoca Nova), Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2014 (coordonator antologie Voichița Pălăcean-Vereș); ■ Anotimpuri românești VARĂ (poezie), Ed. Singur, Târgoviște, 2014; ■ Anotimpuri românești TOAMNĂ (poezie), Ed. Singur, Târgoviște, 2014; ■ Anotimpuri românești IARNĂ (poezie), Ed. Singur
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_marin_1495474553.html [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
un Părinte, așezat pe-un fotoliu dincolo de creste. Încă aștept fulgerul să-mi dea de veste... Hristos a Înviat! Se aprinde-n inimă lumina Coborând în noi de Sus. Când sevele înverzesc tulpina Înviază-n suflete Iisus! Cântă pădurea-n mierle, prin copaci, Înseninând cerul spre apus De parcă au înflorit ogoarele de maci, Când înviază-n suflete Iisus. Cântă iarba în mieii de prin lunci O aud cum crește și prin sat, Când din Tainele Porunci Hristos a Înviat! Se aprinde
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_al_florin_tene_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]