1,006 matches
-
și în condițiile orientării către consum, se manifestă un efect de multiplicare, indus tocmai de circulația banilor în economia respectivă (Durand et al., 1996). Este adevărat, în această situație adevărații beneficiari ai banilor trimiși din străinătate nu vor fi direct migranții, ci, indirect, cei ce furnizează/produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indus tocmai de circulația banilor în economia respectivă (Durand et al., 1996). Este adevărat, în această situație adevărații beneficiari ai banilor trimiși din străinătate nu vor fi direct migranții, ci, indirect, cei ce furnizează/produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
e clandestină) nu implică indivizi cu niveluri ridicate de școlarizare (chiar dacă ei au tendința de a fi mai educați, în medie, decât cei care rămân) și nu are cum să fie asociată cu acumularea unor sume foarte mari de bani (migranții lucrează în slujbe prost plătite, nesigure, statutul clandestin presupune suportarea costurilor perioadelor de șomaj din propriile resurse etc.). Trecerea la un statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă, migrația familiei și, implicit, diminuarea comportamentului de economisire. Este cumva paradoxal, dacă ne gândim la cine sunt și ce resurse acumulează migranții, să ne așteptăm să se descurce într-un mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care îi câștigă în urma unui sejur de muncă extenuantă și economii drastice în altceva decât bunuri asociate cu un nivel ridicat de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altă capacitate de a influența un anumit tip de efect. Migrația pentru studii nu are un efect imediat asupra forței de muncă, dar are un efect „de perspectivă”; ea nu contribuie fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai degrabă ca unul dintre factorii care pot contribui la dezvoltare, iar intervenția statului să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români din Milano”, Sociologie Românească, vol. III, nr. 2. Diminescu, Dana, 1996, „Deplasările oșenilor în străinătate, un nou model de migrație”, Revista de cercetări sociale, nr. 2, București. Diminescu, Dana, 2003, „Introduction”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trei trăsături: ridiculizarea umanismelor (vechi sau noi) în numele unui cinism feroce, care refuză speciei umane orice iluzie compensatorie; suprimarea convenției prozei analitice, bazată pe distincția dintre esență și aparență, dintre „persoană” și „persona”; dar, mai ales, proiectarea personajelor ca identități migrante, ca personalități instabile, în același timp failibile și contagioase. În acest sens, romancierul se folosește de convenția narațiunilor încapsulate (câteva voci din roman se îndoiesc de obiectivitatea lui Enache, care citește și interpretează hârtiile lui Troceanu, care era fascinat de
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
de fluxul migrațional de reîntoarcere în sat, către agricultură, manifest în unele țări în tranziție. Reîntoarcerea la agricultură este, în cele mai multe cazuri, o reîntoarcere la agricultura de subzistență, autarhică. Ea produce însă și efecte în planul urbanizării, pregătind-o cultural. Migranții de la oraș la sat contribuie la creșterea nivelului de aspirații, prin raportarea la standardele de locuire și viață urbană, adesea acționând ca și agenți ai schimbării. Migrația circulatorie internațională aduce o altă provocare la adresa satului tradițional. Lumea închisă, a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tipuri de joburi, etc. În ceea ce privește persoanele de sex feminin, s-a ajuns la concluzia că acestea au slujbe part-time. În general, acest lucru se întâmplă din cauza neterminării studiilor sau axarea acestora asupra educației copiilor. Pentru o mai bună integrare a migranților pe piața muncii ar trebui să se țină cont de următoarele: însușirea limbii din țara respectivă, accesul mai ușor la permisul de muncă, dezvoltarea sistemului de credite pentru persoanele cu calificări în străinătate, o mai bună reprezentare a migranților de către
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
a migranților pe piața muncii ar trebui să se țină cont de următoarele: însușirea limbii din țara respectivă, accesul mai ușor la permisul de muncă, dezvoltarea sistemului de credite pentru persoanele cu calificări în străinătate, o mai bună reprezentare a migranților de către media, etc. Tendința ratei de creștere a capitalului este în strânsă legatură cu creșterea forței de muncă și productivitate. Cu toate astea, investițiile pot devia uneori de la tendința pe termen lung a acestora. Recent, dezbaterea politicii economice internaționale s-
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
Bourgeois, Paris, 1991) oferă un exemplu de studiu ce combină aporturile lui Meillassoux cu cele ale lui Althabe. Analiza lui despre modurile de circulație a banilor și de inserție a raporturilor de piață arată înlănțuirea de subordonări, punându-i pe migranții malieni în raport unii cu alții, cu familiile și satele lor de origine și cu cele două state, malian și francez. 31 L. Bazin, Entreprise, politique, parenté, L'Harmattan, Paris, 1998. 32 Pentru o prezentare mai detaliată, cf. L. Bazin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
zone sărace În resurse și reprezentate ca neavând șanse de dezvoltare, din motive independente de voința umană. Plecarea masivă a indivizilor mai educați și a tinerilor (cu o forță de muncă superioară) poate conduce la disoluția acestor comunități sărace, În timp ce migranții pot obține acces la condiții de mediu social și natural superioare. Având În vedere cele de mai sus, instituțiile universitare au obligația de a dimensiona corect necesarul de capital uman și de a elabora metodologii adecvate În ce privește testarea acestora la
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
localități. Cu atât mai mult rezultă că în noțiunea de migrație nu intră nomadismul, excursiile, turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
octombrie 2009) că rezultatele privind reîmpatrierile au fost modeste, în Atti parlamentari Camera Deputati, XVI legislatura, all.b, p. 7328. 68 Conform interpelării 5/01729 Melis-Turco-Ferranti, prezentată în Camer deputaților, în Comisia afaceri sociale în 30 iulie 2009. 69 Caritas/Migrante, op. cit., pp. 36 și 256. 70 La 31 decembrie 2008 statisticile oficiale vorbeau de 5 263 de italieni rezidenți în România: www.adevarul.it. În același timp se par că sunt 30 000 de oameni de afaceri care acționează pe
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Așadar, oameni care nu porniseră deloc de la ideea că vor să schimbe imaginea României, ci numai de la ideea de a se afirma în interesul propriu sau al familiei, au avut un efect socio-istoric mai amplu și benefic. S. A.: În Occident, migranții au avantajul găsirii și însușirii unui ethos despre care am mai vorbit: conjuncția fericită între interesul egoist individual și interesul general. Între multitudinea de interese egoiste concurente (nivelul microsocial: individ, familie), coagularea lor în vectori de interes mezosocial ("grupurile de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ei își trimit agoniseala din străinătate pentru a-și susține familiile și a le integra în circuitul consumismului ceea ce contribuie la un pseudo-boom economic (dar cine stă să vadă că e pseudo?). Nu știm câtă vreme va mai continua pendularea migranților pentru muncă, fiindcă sunt semne că mulți se stabilesc în țările unde muncesc. Chiar dacă acolo economia va intra în recesiune, tot le va purta cineva de grijă dacă au acte în regulă, tot le va fi mai bine ca "acasă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
muncă, fiindcă sunt semne că mulți se stabilesc în țările unde muncesc. Chiar dacă acolo economia va intra în recesiune, tot le va purta cineva de grijă dacă au acte în regulă, tot le va fi mai bine ca "acasă". Oricum, migranții au rezolvat prin simpla plecare probleme altfel irezolvabile, cred, pentru orice guvern românesc. Altă șansă pe care au avut-o toți guvernanții din România, nu mai vorbesc de românii individuali afectați de asta, este susținerea financiară considerabilă pe care au
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Boundaries: Gender and Politics of Restructuring”, în I. Bakker (ed.), The Strategic Silence, Zed Books, Londra, pp. 46-60.. Brown, Wendy, 1988, Manhood and Politics, Rowman & Littlefield, Totowa. Bryce, J., 1921, Modern Democracies, vol. 3, Praeger, New York. Buijs, G. (ed.), 1993, Migrant Women: Crossing Boundaries and Changing Identities, Berg Pulishers, Oxford. Burdeau, Georges, 1949, Traité de Science Politique, Librairie générale de droit et de jurisprudence, Paris. Bystydzienski, Jill (ed.), 1992, Women Transforming Politics: Worldwide Strategies, Indiana University Press, Bloomington. Caldeira, Teresa, 1998
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dar în viitor, printr-o diferită folosire a resurselor valutare care intră în țară, ar putea contribui și la o dezvoltare economică a satului însuși prin implementarea unor unități economice lucrative. Pentru aceasta este nevoie însă și de conlucrare între migranții sezonieri și autoritățile locale și⁄sau naționale. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Surse: Prelucrări ISAR după Populație și societate, 2/1998, l6, Schimbări de domiciliu, INS, 2001, 2002, 2003, 2004 și Anuarul statistic al României, INS, 2004, 80 Graficul 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și minimum migratoriu în 1989. În prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70. Tabelul 1. Dinamica ratelor migratorii la tineri (migranții la 1000 de locuitori) Vârsta migranților 1972 1982 1989 1996 2001 2004 15-19 ani 20,3 13,8 6,4 11,0 12,5 15,6 20-24 ani 48,2 48,5 23,9 25,0 22,8 31,6
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70. Tabelul 1. Dinamica ratelor migratorii la tineri (migranții la 1000 de locuitori) Vârsta migranților 1972 1982 1989 1996 2001 2004 15-19 ani 20,3 13,8 6,4 11,0 12,5 15,6 20-24 ani 48,2 48,5 23,9 25,0 22,8 31,6 25-29 ani 37,1 40,4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ale numărului de migranți rurali în aproape fiecare an (cu excepția lui 1997); - cele mai importante scăderi ale numărului de migranți rurali au avut loc în 1993 și în 1995 (la jumătate, față de 1992); - după 2002 se prefigurează creșteri constante ale migranților rurali față de anul 1992. Dinamica intrărilor în rural în ultimii ani arată un trend ascendent, cu excepția anului 1993 când are loc o scădere negativă față de 1992. Anul 1997 s-a dovedit a fi primul vârf de lance în ceea ce s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și adulții (3,8% din totalul populației rurale ocupate, în 2002, respectiv 52 139 de persoane). Bărbații din rural care își aveau locul de muncă în altă țară, în 2002, erau în număr de 44 960 (peste 60,5% din migranții externi). Factorii care au influențat alegerea țării de destinație au fost: regionali, economici, instituționali și combinate ale acestora. În ultimi 15 ani, factorii care au prevalat∗ s-au schimbat în funcție de : Gradul de deschidere/închidere a cadrului instituțional în raport cu imigrația din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Saturarea piețelor muncii în anumite țări; Accesibilitatea spațial-geografică a țării de destinație; Profitabilitatea micului comerț; Oportunități temporare date de un context conflictual internațional (de exemplu, cazul Iugoslaviei). Tabelul 2. Migrația circulatorie pe țări de destinație (1990-1999) Țara de destinație Ponderea migranților Germania 21% Italia 17% Ungaria 15% Spania 5% Turcia 5% Israel 4% Grecia 3% Franța 2% Iugoslavia 2% Austria 1% Alta 25% Total 100% Sursa: OIM, 2001, apud op. cit. În general se constată formarea unor lanțuri de sate din care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]