242 matches
-
nivel față de lunca Mureșului este de 300 m, iar față de lunca Târnavei Mici se reduce la 200 m. Energia reliefului este foarte diferită, atingând valori mari, de 241-280 m, de-a lungul culmilor Podina - Țuculeu - Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului, pe versantul stâng al Mureșului. Ea deține valori mici, de 141-160 m, în lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului - Crucea Colcerului - Dealul Zăpozii, situate în partea central-estică. Densitatea fragmentării prezintă valori cu repartiție total diferită: valorile cele mai mari
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
Bisen - Dealul Turdașului și pe versantul stâng al Mureșului, între Păgida, Ocna Mureș și Noșlac. Valorile cele mai mici, de 0,0-0,50 km/km2 se întâlnesc în partea de sud-vest, de-a lungul culmii Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului - Dealul Cisteiului, ca urmare a predominării aici a marnelor și nisipurilor. La rândul lor valorile declivității sunt concordante cu cele ale gradului de fragmentare, scăzând în mod accentuat de la est și nord-est spre vest și sud-vest. Dealurile Lopadei beneficiază de
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
se produce în jurul datei de 15 octombrie, iar ultimul la 15 aprilie. Durata intervalului fără îngheț oscilează între maxim 230 zile și minim 150 zile pe an. Precipitațiile medii anuale sunt în jur de 530-560 mm (520,4 mm la Mihalț, 525,1 mm la Fărău, 540,1 mm la Blaj, 562,6 mm la Crăciunelu de Jos), cu un maxim de 75-85 mm în luna iulie. Apele subterane (freatice și captive) sunt acumulate în depozitele paleogen-neogene și cuaternare. Apele freatice
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
au fost uciși de salvele de tun ale austriecilor. Placa memorială dezvelită la fața locului în anul 1899 menționează 200 de victime. Acțiunile antiromânești ale ungurilor s-au intensificat după Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848. Masacrul de la Mihalț din 29 iunie 1848 s-a finalizat cu împușcarea a 14 de țărani români de către trupele ungurești conduse de Stanislaus Anton von Puchner și rănirea a altor 50. Acest eveniment a atras atenția după ce a fost prezentat în ziarele "Gazeta
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin unui singur nivel general și abia în sudul localității, spre Vingard apare al doilea nivel de netezire. În analiza potențialului reliefului localității se disting: Forme bizare de relief. Dealul Vartoape cu alunecări de teren, cele doua vârfuri
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Județul Unitatea administrativ-teritorială ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ALBA Municipii Alba Iulia, Aiud, Blaj Orașe Abrud, Câmpeni, Cugir, Sebeș, Teiuș, Zlatna Comune Avram Iancu, Berghin, Bucium, Câlnic, Cetatea de Baltă, Ciugud, Cricău, Daia Română, Fărău, Galda de Jos, Gârbova, Ighiu, Jidvei, Lupșa, Lopadea Nouă, Meteș, Mihalț, Pianu, Ponor, Rădești, Râmeț, Roșia Montană, Săliștea, Săsciori, Sântimbru, Stremț, Șona, Vadu Moților, Vidra, Vințu de Jos. ARAD Municipii Arad Orașe Lipova, Nădlac, Pâncota Comune Brazii, Fântânele, Gurahonț, Hălmagiu, Pecica, Pleșcuța, Sântana, Șeitin, Zăbrani. ARGEȘ Municipii Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș Comune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
munte din Aiud (1934-1935). Cade eroic, în 1942, în luptele din Munții Caucaz. 31. Gheorghe Raț, născut în 1913, urmează stagiul militar la Escadronul 3 Vânători călare din Dumbrăveni (1933-1934). Moare în toamna anului 1944, pe drumul dintre Cistei și Mihalț după ce tancul sovietic pe care călătorea s-a răsturnat. 32. Gheorghe Roșian, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1942, la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. Începând din anul 1943, participă la operațiunile militare de pe frontul de est, fiind dat
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
legat prin râul Sungacea de Ussuri afluent al fluviului Amur. Suprafața lacului este acoperită de o specie de nufăr, cu flori roz și frunze mari de circa 1 metru. Fauna bogată este reprezentată prin pești cum ar fi: crapul lenokul, mihalțul, somnul, nisetrul, caluga etc, apoi broasca țestoasă, vidra ondrata. A fost descris de Prjevalski în 1867. HUBSUGUL ĂKOSOGOL) - lac tectonic de mare altitudine Ă 1624 m) din Mongolia, drenat de Egin Gol în râul Selenga și apoi în Baikal. ISSK-KUL
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
cum laude (1942). Încearcă inițial să continue tradiția familiei, profesând avocatura la Sibiu. Ocupă ulterior postul de subdirector al Oficiului de Studii din Ministerul Economiei Naționale, iar după război își continuă activitatea ca profesor de limba română la școli din Mihalț, județul Alba (1953-1960), și Florești, județul Ilfov (1960-1967), de unde s-a și pensionat. Între cele două războaie a activat în cadrul Grupării intelectuale „Thesis” din Sibiu, al cărei președinte a fost Al. Dima, deținând funcția de secretar. În calitate de colaborator permanent, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a proiectat și construit la Ceahlău, pe pârâul Schit
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
în lac a unui număr de 13 specii de pești, din care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole crește din zona barajului înspre
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
, Ion (4.IV.1901, Mihalț, j. Albă - 11.V.1958, Cluj), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei și al lui Victor Breazu, țărani. A absolvit liceul la Blaj, apoi Facultatea de Litere și Filosofie la Cluj (1924). Remarcat de G. Bogdan-Duică (al carui continuator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
Aprilie 1950, ora 12. Unde au fost uciși și de ce constatarea morții s-a făcut după șapte ani, la Cluj? Suru Moldoveanu - Teiuș, Alexandru Maxim - Ulmeni, Nicolae Nițescu Nicolae - Ciudești, Alexandru Popa, Ion Rohn - Timișoara, Mihai Angheluță - București, Ion Beldean - Mihalț, Alba, Emil Dalea - Galda de Jos, Mihai Florin - Întregalde, Petre Mărginean - Obreja-Alba, Emil Oltean - Galda, Florian Picoș - Galda de Jos, Victor Vandor - Întregalde. * Tata avea un fel de curiozitate; n-am intuit urmarea de la început. Voia neapărat să știe dacă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de sub autoritatea simbolică a pajurei imperiale, speculată cu promptitudine de austrieci. Au contat mult, cu siguranță, și resentimentele provocate de violențele sociale În care au fost implicați țărani români și gărzi naționale maghiare. Așa a fost cazul incidentelor sângeroase de la Mihalț și de la Luna, popularizate prin presă și amplificate de zvonuri terifiante. Deși năsăudenii erau feriți, pentru moment, de asemenea amenințări, ei au fost animați, În mod firesc, de sentimente de solidaritate cu conaționalii agresați, ca și de resentimente xenofobe Îndreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
violența străinului poate fi interpretată, explicată și condamnată, În timp ce poziția noastră este Întotdeauna justificată, cu ajutorul schemelor de gândire specifice ideologiei naționaliste. În iunie 1848, Constantin Romanu-Vivu XE "Romanu-Vivu" Îi scrie lui Nicolae Bălcescu XE "Bălcescu" , referindu-se la incidentul de la Mihalț: Barbaria lor șa maghiarilorț nu se poate descrie, că În seclul cel Întunecat nu s-au pomenit asemenea crudelități. Cu toate aceste terorismuri, românii rămân români. Și ce s-a Întâmplat, vina e a noastră șa liderilor revoluționariț, că noi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și ne-au dovedit cu fapta că ei sunt tot aceia care veniră din Mongolia. Cu atât mai rău pentru dânșii, că noi vom trăi Încă politicește, iară ei vor pieri. Așadar, un eveniment particular, cum a fost ciocnirea de la Mihalț (care a dus la moartea unui grup de țărani români, Împușcați de trupele trimise să restabilească ordinea În zonă), este „explicat” și devine inteligibil În lumina imaginii negative referitoare la maghiari, ca și a autoimaginii românești pozitive. El servește la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
văduvița galbene pe burtă; mreana mustăcioasă și ușoară la gust; pana de somn Îndulcit și cu usturoi; scrumbiile de Dunăre sau de mare alese cu spi narea doldora; carasul, roșioara și obleții argintii lăsați de Dum nezeu pentru saramura rumânului; mihalțul pentru ficații lui mari, prăjiți În tigaie; nisetrul, păstruga, chefalul și rânduni ca-de mare pentru gurile chiar cele mai sătule; iar când voiam să fug din București, mă aștep tau cegile grase de la Popina, fripte pe grătarul lui Mihai din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gărzilor secuiești și la preluarea administrației Transilvaniei. Cu toate că Dieta maghiară votase desființarea iobăgiei, nobilii maghiari din Transilvania au împiedicat aplicarea legii, voind să-și prelungească vechile privilegii pe seama iobagilor români. S-a ajuns la lupte și asasinate în masă: la Mihalț au fost omorâți 13 țărani români, iar la Luna 20. Centrul de rezistența al românilor s-a fixat în Munții Apuseni, având drept conducător pe Avram Iancu, „Crăișorul munților”, și pe prefecții Simion Balint, Nicolae Solomon, Ion Axente Sever, Ion
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
valoare de peste 100 000 euro. MONICA DIANA PAVEL Restricții pescărești l Pentru 2004-2005 Ordinul nr. 207/2004 privind prohibiția pescuitului cuprinde precizări cu privire la perioadele și zonele în care interdicția se aplică în cazul anumitor specii de pești. Astfel, la văduviță, mihalț, șip și viză se va lua „vacanță“ între 12 aprilie 2004 - 11 aprilie 2005. La știucă, prohibiția se va institui în perioada 15 februarie - 25 martie 2005, în intervalul 12 aprilie - 10 iunie corespunzător anilor 2004 și 2005 pescuitul fiind
Agenda2004-16-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282316_a_283645]
-
m,) ocupată actuale M.F.P. de clă- dire (m,) ─────────────────────────────────────────────────���──────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Albă Iulia Albă Iulia, str. 40.278 174,7 596,4 Matelar 2. C.S.V. Berghin Berghin 40.280 211 2.441 3. C.S.V Mihalț Mihalț 40.281 164,3 664,9 4. C.S.V. Întregalde Benic 40.282 227,4 931,45 5. C.S.V. Sântimbru Sântimbru 40.283 230,0 480 6. C.S.V. Teiuș Teiuș 40.284 272 452,4 7. C.S.V. Aiud Aiud, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
ocupată actuale M.F.P. de clă- dire (m,) ─────────────────────────────────────────────────���──────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Albă Iulia Albă Iulia, str. 40.278 174,7 596,4 Matelar 2. C.S.V. Berghin Berghin 40.280 211 2.441 3. C.S.V Mihalț Mihalț 40.281 164,3 664,9 4. C.S.V. Întregalde Benic 40.282 227,4 931,45 5. C.S.V. Sântimbru Sântimbru 40.283 230,0 480 6. C.S.V. Teiuș Teiuș 40.284 272 452,4 7. C.S.V. Aiud Aiud, str. 40
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Hopîrta 9. Rădești 3. Livezile 10. Rîmeț 4. Lopadea Nouă 11. Rimetea 5. Lunca Mureșului 12. Stremț 6. Mirăslău 13. Teiuș 7. Noșlac 14. Unirea 3. JUDECĂTORIA BLAJ cu sediul în municipiul Blaj MUNICIPIU 1. Blaj COMUNE 1. Cenade 6. Mihalț 2. Cergău 7. Roșia de Secaș 3. Cetatea de Baltă 8. Sîncel 4. Crăciunelu de Jos 9. Șona 5. Jidvei 10. Valea Lungă 4. JUDECĂTORIA CÎMPENI cu sediul în orașul Cîmpeni ORAȘE 1. Abrud 2. Cîmpeni COMUNE 1. Albac 11. Mogoș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Carassius carassius 6. Caras Carassius auratus gibelio 7. Cega Acipenser ruthenus 8. Cosac Abramis sp. 9. Cosaș Ctenopharingodon idella 10. Clean Leuciscus cephalus 11. Crap Cyprinus carpio 12. Lin Tinca tinca 13. Lipan Thymalus thymalus 14. Lostrița Hucho hucho 15. Mihalț Lota lota 16. Morun Huso huso 17. Morunaș Vimba vimba carinata 18. Mreana Barbus barbus 19. Nisetru Acipenser gueldenstaedti 20. Novac Hypophthalmichthys nobilis 21. Oblete Alburnus alburnus 22. Păstrăv Salmo sp. 23. Păstruga Acipenser stellatus 24. Plătica Abramis brama danubii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
624/2005 - prin care se intenționează protejarea anumitor specii de pești cu valoare economică. Actul normativ instituie o adevărată prohibiție pentru o perioadă de 3 ani, în acest interval fiind interzis pescuitul în scop comercial al știucii, linului, caracudei și mihalțului, precum și, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, a rechinului de Marea Neagră. Totodată, în același scop al protejării unor specii admise la pescuitul comercial și/sau sportive, se modifică dimensiunile minime în centimetri ce permit reținerea din următoarele specii: biban - 20
Agenda2005-32-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284042_a_285371]