471 matches
-
În aceeași rubrică apar cu titlu excepțional și note sau replici polemice, fie imprecându-i pe literații filogermani, fie demontând șicanele publicațiilor care, așa cum proceda revista „Însemnări ieșene”, „puneau în contradicție” exigența lovinesciană de „intelectualizare” a literaturii și estetismul antitezist, cu militantismul programatic al L. pentru t., care însă „nu e o revistă, ci un «magazin» literar. Teoriile mele literare n-au deci ce căuta în paginile ei.[...] Să nu ni se ceară ceea ce nu voim să dăm deocamdată.” În penultimul număr
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
argumentații juridice ale cauzei românești în domeniul istoric (Primatul statului național de George Sofronie, Oficialitatea și problemele de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate - în concepția utilitaristă și tezistă asupra artei - demisiile de la militantismul național. Comentarii și texte literare sunt consacrate unității culturale românești, tradiției și datinilor, temei obsedante a dacismului și a Marii Dacii. Ca exponenți ai acestor valori, un ciclu susținut de Ion C. Pojana promovează Figuri arădene (Teodor Botiș, Augustin Aron
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
senin, plin de armonie, ci e impregnat de mari convulsii și nedreptate, cu deosebire la adresa soțiilor și a copiilor, și că a proteja în continuare această imagine idilică despre grupul domestic este o mare inechitate socială și general umană. Datorită militantismului feminist în primul rând, dar și altor conjuncturi, violentarea femeilor și a copiilor în cadrul familial a trecut în mare măsură din „nevăzut” în „transparent”, în perimetrul cercetărilor asidue și al dezbaterilor publice. Altor tipuri de violență intrafamilială li se potrivește
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
antropologi, juriști etc.), a oficialităților și a oamenilor de cultură în general despre „valorile familiale”, începând de la apărătorii fervenți ai valorilor familiale tradiționale până la extrema cealaltă, care pledează împotriva oricărei îngrădiri și constrângeri cu privire la opțiunea de viață, contestând deci și militantismul pentru mariaj, fie el în formă mai puțin tradițională. Apărătoarele acestei poziții susțin că promovarea valorilor familiale maschează deliberat sau nu perpetuarea dominației bărbatului în spațiul domestic. Pe de altă parte, există valorile și atitudinile oamenilor, despre care discută experții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și cronici dramatice. Și-a strâns o parte din scrierile literare în volumul Moara din vale (1894), pe când altele au fost publicate postum: La Roma (1903), Schițe și nuvele inedite (1911) și comedia într-un act Militărește (1913). Contrastând cu militantismul ziaristului, proza lui e romanțioasă și convențională. Iubiri pătimașe, intrigi de serai, idile rustice, chiar evocarea unor episoade ale revoluției din 1848 se îneacă într-un romanesc foiletonistic. Culoarea istorică sau locală nu îi reușește lui R-Ș., dar limba este
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
abordează motive obișnuite ale liricii - contemplarea nemărginirii și aspirația spre o existență înaltă, tristețile provocate de singurătate, de neîmplinirile erotice, reveriile, meditațiile. Toate sunt transpuse într-o rostire simplă, chiar desuetă, cu o minimă grijă pentru elaborarea imagistică și prozodică. Militantismul național este principala temă a culegerii Cântarea suferinței (1920), alcătuită din stihuri mobilizatoare, optimiste, scrise în perioada 1916-1917, când suferința e văzută ca o forță capabilă să solidarizeze și să regenereze conștiințele. Mai târziu R. abandonează această vână lirică și
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
bîlbîită, ca și tematica tradițională a liricii (dragostea, natura, privighetorile), poeții avînd misiunea de a exprima revolta mulțimilor, nevoia unei alte vieți pentru români". De altminteri, toate poeziile dedicate Ardealului pot fi prezumate ca expresii ale unei orientări de dreapta. Militantismul protransilvan al lui Beniuc nu ar putea avea o altă explicație mai plauzibilă. În vara tragică a anului 1940, Beniuc venea la București însoțit de cîțiva alți tineri ardeleni, spre a dobîndi, din partea marilor personalități ale capitalei, semnarea unui manifest
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
din Transilvania. Și la aceștia, ca și la cei din sudul Dunării, conștiința alterității (față de cei din jur) s-a transformat, prin aceleași idei istoriciste ale originilor, în aspirații naționale. Alteritatea se definea prin latinitate, iar aceasta din urmă genera militantism politic pentru recunoașterea �naționalității" (fie și �minoritară", după cum sugerează Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO, p. 443). Dacă la nordul Dunării dezideratele au fost împlinite, în sudul Dunării ele își așteaptă încă rezolvarea. Dar drumul parcurs a fost același: lungul drum al
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
de a se ridica deasupra suferinței, având revelația frumuseții naturii și a vieții prin activitate creatoare. Valoarea epica a romanelor e diminuată de dantelăria lirica, abuzivă pe alocuri. În paralel cu elaborarea prozei, R. s-a dedicat febril și consecvent militantismului umanist și pacifist, cum se întâmplă cu pledoaria din Principiile umanitariste sau din Umanitarismul și Internațională intelectualilor, ambele apărute în 1922, unde sunt analizate atitudini văzute drept singurul instrument eficace pentru solidarizarea popoarelor, în timp ce Umanitarismul biblic (1926) propagă eternă idee
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
și exotică, cultivarea livrescului, rafinamentul formal, experimentarea de tehnici noi. Poezia orașelor, lirismul de sursă intelectuală, vitalizat de freamătul existenței moderne, comunicat pe calea versului liber vor deveni ideile structurante ale programului revistei „Vieața nouă”, dirijată de Ovid Densusianu. Rezultatele militantismului acesteia nu au fost însă pe măsura eforturilor, de vreme ce s. propus aici era, în realitate, o negație a s. autentic. Ipostaza semnificativă a s. românesc s-a constituit prin poeți ca Ion Minulescu, George Bacovia, I. M. Rașcu, N. Davidescu, Mihail Cruceanu
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
unor noi germinări literare în câmpul răvășit și răscolit cu fierul al vieții noastre românești”, când menirea unui scriitor este de a fi „un generos dascăl de istorie și sociologie”. Pe aceeași linie, L. Algazi va pleda în Profeții pentru „militantismul cultural”, împotriva diletantismului și a artei pentru artă. H. Sanielevici susține teoretic această orientare prin studiile Despre stil și Literatura viitorului, afirmând că simbolismul și decadentismul sunt expresia unei „bolnăvicioase hipertrofii a senzației”, iar naturalismul, ca falsificator al adevărului, e
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
ca, adesea, lângă nume de primă mărime, paginile S. să găzduiască produse literare ale unor manufacturieri veleitari, în timp ce vehementele exortații din articolele de direcție rămâneau fără urmare și fără acoperire. Totuși, prin repetatele apeluri la inspirație națională, la patriotism și militantism cultural, la evitarea imitației servile a unor modele străine, S. a jucat un rol meritoriu în climatul cultural de început de secol. Dacă nu a impus decât „voci” literare minore, precum cele ale lui Vasile Pop, Ion Ciocârlan, I. U
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
titlu. Spre pildă, grupajul intitulat Scriitorii întâmpină semicentenarul Partidului (noiembrie 1970) sau articolele Patriotismul socialist - izvor nesecat al literaturii noastre de Aurel Mihale, Scriitorul - mesager al spiritualității poporului de Laurențiu Fulga, Idealurile Partidului - idealurile scrisului nostru de Nicolae Breban, Tradiția militantismului patriotic al literaturii române de Ion Rotaru, Literatura actuală, oglindă a marilor evenimente din viața poporului de Mihail Diaconescu, Spiritul militant al poeziei patriotice de C. Stănescu, acesta din urmă fiind cel mai activ critic dogmatic al ziarului în anii
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
propriei cariere, ceea ce se vede clar din versurile apărute în S. Aparținând, adesea, unor poeți autentici, dar dispuși la compromis, textele au, în prima fază, o turnură proletcultistă vădită, pentru ca mai târziu, în a doua etapă, să tindă spre un militantism prosocialist și patriotard, iar în cea de-a treia să cadă cu totul în mrejele cultului personalității. E vorba de poeți din toate generațiile, de la cei afirmați înainte de ultimul război mondial sau imediat după (Miron Radu Paraschivescu, Mihai Beniuc, Virgil
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
de „un comitet” din care sunt deconspirați pe parcurs inginerii Virgil Ionescu și Petre Cătunaru (acesta și cu veleități literare). Publicația, cu profil ferm definit de cultură social-ideologică și artistică, se declară - sfidând eticheta de utopie - animată de o idee-forță: militantismul pentru construirea unei conștiințe de clasă a intelectualității și pentru solidaritatea de breaslă. Promovându-se modelul francez al recent înființatei (decembrie 1923) Confédération Internationale des Travailleurs Intellectuels, se susține federalizarea tuturor asociațiilor de „muncitori intelectuali”, ca armă în lupta politică
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
idei îi însuflețeau și pe membrii Societății de Lectură „Iulia”, pe care S. o inițiază și o conduce mai mulți ani. A fost și „director onorar” al despărțământului Astrei din Cluj, iar din 1877 este ales membru onorific al Academiei Române. Militantismul său a atras însă aversiunea autorităților ungare și în 1885 se vede înlăturat de la catedră prin pensionare. Se retrage la Năsăud, unde trăiește până la sfârșitul vieții. Scrierile lui S., câte s-au păstrat în paginile revistelor „Transilvania”, „Familia” și „Amicul
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
Dragomirescu, Scrieri, 199-221; N. Iorga, O viață de om, așa cum a fost, I, București, 1934, 104-147; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 49-82; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 75-88, 187-190, passim; Călinescu, Ist. lit. (1941), 531-536; Șerban Cioculescu, Critica și militantismul, „Kalende”, 1943, 6-7; Lovinescu, Maiorescu post., 179-235; Streinu, Pagini, II, 389-399; G.C. Nicolescu, Sămănătorismul, VR, 1959, 11; Mircea Zaciu, Puncte de vedere în problema curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
M. Ivanov și mai ales de Lucian Blaga, al cărui articol din 1921, Revolta fondului nostru nelatin, va impulsiona, fără voia autorului, supralicitarea de către o anumită presă a ponderii componentei dacice din ființa națională. Convergent cu ortodoxismul lui Crainic este militantismul ortodox al lui Radu Dragnea, foarte activ colaborator al „Gândirii” în 1927-1930, susținător al ideii că întreaga cultură românească ar trebui să se întemeieze pe Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, adoptată drept catehism al ortodoxiei mondiale în sinodul din
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
preocupărilor criticului, mai ales atenția dată călinescianismului. Textele din Interviuri neconvenționale (1982) fixează starea de spirit a literaturii române prin câțiva lideri ai ei din trei generații, față în față cu mizele timpului, în vreme ce Exactitatea admirației (1985) evidențiază mai pregnant militantismul pentru protocronism, ca și preocupările de istoric literar ale lui U., formula sa de revizuire a valorilor, reacția polemică față de tratamentul demolator aplicat de dogmatici, în epocă, lui Tudor Arghezi și G. Călinescu. Articolele privitoare la cele două cazuri (Mărțișorul
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
din toate cercurile și mediile, fie ele aflate la putere ori în opoziție. Opțiunea lui politică precisă, interpretarea de detaliu a cutăror „cazuri” sau evenimente pot, desigur, întruni acordul unor cititori și suscita rezerva altora, dar moralitatea impecabilă, fermitatea convingerilor, militantismul pentru un set de valori morale rămân de necontestat și impun oricui. Cam rigid pe alocuri, „iacobin”, maximalist, inclement și neacomodant, publicistul T. a supărat pe mulți. Alții - de pildă, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Mircea Mihăieș - l-au apreciat la
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
concreteței materiale cu inefabilul, a obișnuitului existenței cu partea ei, ascunsă, de miracol. Pe măsură ce se maturizează, lirismul lui U. câștigă în substanță și se decantează. Acest fenomen se produce chiar și în poezia patriotică sau în aceea care tematizează revoluția, militantismul (există, în acești primi ani ai „dezghețului ideologic”, o încercare mai generală, în literatură ca și în artele plastice, de a da o față estetică subiectelor cerute oficial). Poeme cu titulatură reprezentativă coagulează tradiția locului - Maramureșul istoric, care e „Sicilia
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
Argeș”, „Ateneu”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Flacăra”, „Săptămâna” ș.a. În calitate de publicist și cronicar literar, Z., polemist redutabil, adeseori incomod prin subiectivitatea și retorica agresivă a intervențiilor, se va opri la ceea ce crede că ilustrează relația dintre specificul național românesc, ortodoxie și militantismul cultural, dar va semna și numeroase pagini de circumstanță, oportuniste, într-un stil grandilocvent, patetic, ca în Accente și profiluri (1983) sau în articolele din Un om pentru istorie (1985), având în centru „personalitatea unică” a lui Nicolae Ceaușescu ș.a.
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
teoreticianului literar ca amplificare și modulare în chei retorice diverse a aceleiași esențe poematice. Publicistica lui V., întinsă pe trei decenii, din 1913 până în 1945, acoperă ariile tematice fundamentale ale jurnalisticii românești din epocă, de la cronica literară și culturală la militantismul politic și de la manifestul artistic incendiar la reportajul monden. Scriitorul a început prin a face cronică literară la „Rampa”, creionând, într-un stil viguros și percutant, fundalul literelor române ale începutului de secol ca spațiu de receptare și gestație a
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
sub strașina-nvechită...”) degradării lui ulterioare. Asemuirea chietudinii rustice de altădată cu liniștea schiturilor anunță poetica gândiristă: „Plutea pe noi o pace adâncă, robitoare, / Ca peste-un schit ce pururi ar sta în rugăciune”. Din Țara Zimbrului... preia din sămănătorism militantismul național, inclusiv șabloanele acestuia. Influențat aici mai mult de Coșbuc, adoptând și procedee utilizate de Vasile Alecsandri în Ostașii noștri, V. oferă o nouă culegere de „cântece de vitejie”. Construite impecabil, asemenea celor din prima carte, dar într-o materie
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
pref. edit., București, 1983; Nicolae Labiș, Poezii, pref. edit., București, 1985; Mihail Sorbul, Patima roșie, pref. edit., București, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1990; Tudor Mușatescu, Titanic vals, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Dan Cristea, Militantismul artei, LCF, 1974, 33; Gabriel Dimisianu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 41; Aurel Martin, „Misiunea scriitorului contemporan”, CNT, 1974, 44; Nicolae Manolescu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 48; I. D. Bălan, „Misiunea scriitorului contemporan”, CREL, 1976, 2; Mihai Ungheanu
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]