19,878 matches
-
grupul de patru copii, avandu-l în frunte pe Grigore, care târa o valiză nemțească, drept captură de război, aștepta pe cineva care să-i ia în primire. Curioșii care intrau în vorbă cu minorii, prezență inedită în gară, printre militarii din ambele tabere beligerante, izbucneau în râs când aceștia susțineau cu înverșunare că vin din lagărele germane. La fel și ofițerul care i-a dus la Primaria orașului. Acolo, carnetul de de deținut la Erfurt a lui Grigore, singurul care
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_iii_gheorghe_parlea_1347733284.html [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
și a jocului omului cu propria-i umbră. Nu insistăm asupra scenelor cu supralicitarea macabrului din „Satul” și „Adăpostul” și ne oprim la „Spinarea de piatră a Făgărașului 2 - o nuvelă mai dezvoltată cu acțiunea preluată din experiența sa de militar detașat la construcția Transfăgărășanului și reprezintă, aflăm din bogatul Tabel cronologic care deschide volumul, un fragment din romanul „Arme și lopeți”, care a însemnat debutul său literar la Editura Albatros din anul 1980. Este fragmentul în care se reconstituie lupta
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Ionel_necula_gheorghe_andrei_ionel_necula_1377180776.html [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
i-am răspuns. Eram foarte atent la tot ce se întâmplă în jur. N-am ațipit nici un minut când, deodată, ce să vezi? În liniștea adâncă a locului ce coborâse dinspre coama falnică a Gruiului, peste locul care adăpostea pe militarii dizlocați aici cu acest prilej și când tensiunea colonelului ce avea să fie inspectat ajunsese la limite greu suportabile din cauza emoților - era în joc calitatea de strateg pe care urma s-o dovedească fezabilitatea manevrelor și a planului tactic expus
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Grad_de_general_cu_taraf_de_lautari_.html [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
Păr.protopop Vasile Popoviciu, consilierul eparhial Ioan Evuțianu și diaconul Cornel Moga. Au fost întâmpinați de către primarul orașului Gheorghe Heghier, iar la cazarma ,,Dacia '' au fost întâmpinați de către Lt. Ing. Gheorghe Ceocea și de către lt. Col. Ghiorghiu împreună cu alți ofițeri și militari.2 La reședința episcopală Episcopul Nocolae primea zilnic foarte multe audiențe, în cadrul cărora asculta doleanțele și sugestiile multor clerici și a multor mireni. Convoca consiliul eparhial și permanența eparhială ori de câte ori era nevoie, consulta, elabora și semna foarte multe acte și
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
iar Joiana era gestantă, deci nu le mai asigura subzistența. Pe la începutul lui martie, familia minorilor încearcă un reviriment odată cu sosirea trupelor române în sat. În casa lor, deși mică, au fost încartiruiți câțiva soldați, iar sub părul din livadă militarii au improvizata o bucătărie de campanie. Zilnic copiii Dominte primeau câte o gamelă de ciorbă. Între timp a fătat și Joiana, scăpând la neprețuitul izvor de lapte. Viața însă continuă să ceară tribut abuziv familiei lui Dumitru. Unul din copii
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
mormântul mamei. Moarta încă mai păstra pe cap baticul și la gât mărgelele, își amintește, în cartea sa, Grigore Dominte, fiul. În vara lui 1944, copiii Dominte nu s-au putut evacua odată cu sătenii și au continut să conviețuiască cu militarii. Când luptele s-au întețit în zonă, un ofițer i-a obligat pe copii să se refugieze și ei. Și-au pus câteva blide într-un paner de papură, și-au luat Joiana de funie, bucătăria lor de campanie, și
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
tot felul de conflicte, avea stabilite protocoale pentru orice situație. Prin urmare, peste câteva zile, pe un teren de vreo zece hectare, aflat la marginea orașului, în prezent în posesia unei mânăstiri și care producea în mod tradițional doar scaieți, militarii flotei se apucară, în mod serios, nu așa cum știm noi, să planteze arbori. În frunte cu amiralul și, spre nedumerirea autohtonilor veniți la eveniment, împreună cu cohortele de cameramani ai tuturor televiziunilor din țară. Un grup, cel al aleșilor locali, dar
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1426698226.html [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
Să vină soldații să le dea ceva! Doamne, iartă-ne, mai rău ca ultimii cerșetori... Un reporter ia un interviu maicii stareță, cea care avea terenul în grijă pentru binele mânăstirii. Întrebată ce părere are despre această minunată inițiativă a militarilor americani, măicuța, aflată probabil în post negru de un an, își face cruce și rostește cumva profetic: - Dacă Domnul ne încearcă prin durere, datoria noastră este să-i lăudăm numele și să ne supunem... Apoi dispare din cadru părând preocupată
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1426698226.html [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
imediat sub pătură, dar cum aceasta era rece l-a chemat și pe băiat lângă ea. Amândoi produceau căldura necesară pentru a se încălzi cât de cât. Au început să discute despre teatru, dar discuția s-a deplasat spre prietena militarului. Maria era frumoasă au constatat amândoi, mai mult nu știau nici ei! După ce s-au încălzit puțin și în cameră era plăcut și-au adus aminte de vinul rămas în sticlă. Acum erau destul de liniștiți și le rămânea libertatea să
SĂRBĂTORI DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_sarbatori_de_i_mihai_leonte_1357542318.html [Corola-blog/BlogPost/348935_a_350264]
-
multimiliardari în dolari sau în euro. REVOLUȚIE? Nu! EVENIMENTE. O imensă cacialma: minciună, intoxicare, jaf, profit pentru cei avizați și pierderea irecuperabila a unor bunuri din patrimoniului național. Caramitru & Co., urlând din balconul luminat a la giorno, au dirijat tirul militarilor care au mitraliat și au incendiat Bibliotecă Universitară. Cum de nu i-a pălit și pe ei vreun glonț rătăcit? Poate așa tăceau... că de, „tăcerea e de aur”, nu? Așa au tăcut, mai tarziu gălăgiosul Dan Iosif și alți
DUPA DOUAZECI DE ANI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/_dupa_douazeci_de_ani_.html [Corola-blog/BlogPost/344855_a_346184]
-
Românilor de Pretutindeni, realizatorul Titi Dincă, de la TVR, împreună cu o echipă de filmare, dr. Denisa Popovici, împreună cu mai mulți membri ai Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, Televizunea Craiova, 50 de moldoveni de la Rădăuți, scriitori, jurnaliști, ofițeri ai Ministerului de Interne, militari.” Stau și mă întreb dacă, nu cumva, acolo, sus, în astre, sosirea mea la Târgu-Mureș, în urmă cu 37 de ani, a fost „proiectată” tocmai pentru ca, într-o zi frumoasă, să mă aplec asupra cărții protosinghelului Teoctist Moldovanu, atât de
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1375680712.html [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
veniți că turcii ne prăpădesc”. Ar fi fost chiar un gest recuperator absolut să cinstim memoria primului Ostaș căzut pentru Patria Română, sub Steagul Tricolor al Principatelor Unite! Poate că citind aceste rânduri, cineva dintre istoricii noștri, fie ei și militari, vor osârdi printre rapoartele vremii și ne vor restitui gestul suprem al Primei Jerfe! Nu,(!) se aude o altă voce stridentă, a unui procesator de Românie Mare doar pe hârtiile creponate! Să fie în august, când Armata Română, victorioasă după
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mircea_chelaru_1414617600.html [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
formă de prafuri din sertarele dispozitivului. Asistența aplaudă uimită și foarte încântată. Toți sperau, să fie avansați în grad să mai primească vreun ordin pentru un război, sau poate chiar comanda unui eșalon superior. Adică tot ce poate visa un militar de carieră. Doar Amiralul avea vise mult mai înalte. Era, oricum, din familia imperială și...
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
ar fi preferat o noapte de marș în schimbul celor câteva minute rămase de petrecut în compania drăgălașelor fete. Noaptea a devenit apăsătoare pentru toți; soldații marcați fiind de dezamăgire, sobofițerul purtând povara evaluării prostiei de a scoate, de capul lui, militarii răzvrătiți în afara unității, Sclipuț, tablagiul, trăind spaima a ceea ce va avea să urmeze iar fetele, „ah ! fetele... ” trăind sentimentul părăsirii de către iubit, tocmai atunci când totul părea să fie în armonie. * Spre surprinderea lor, s-au ales numai cu mustrări, în cadrul
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475743997.html [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
cu un nou comandant, plutonierul Lămâie, un subofițer în vârstă, uscățiv, cu fața galbenă și priviri lucioase. Odată primită, porecla potrivită îi detremină pe ceilalți să-ți ignore, până la uitare, numele ce îl porți. Determinarea este și mai accentuată la militarii în termen obligați să se adreseze oricărui superior cu : tovarășe ... „ gradul ”. Mai întâi și mai întâi, Lămîie și-a prelucrat subordonații promițându-le marea cu sarea : ținute ștoc, ciorapi noi, învoiri și permisii fără număr, dacă vor percuta la comenzile
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475743997.html [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
prejos decât cei de la transmisiuni, al căror comandat se fălea cu ei, disprețuindu-le plutonul lor, o adunătură de șoferi, și furieri, plus mecanicul și bucătarul. Totul ar fi mers pe acest făgaș dacă un alt subofițer, cu ținută de militar german, nu ar fi jinduit la funcția de comandant de pluton : - Ați belit-o ! Lămâie s-a lăudat, la comandant, că „rachetiști face din voi ”! - S-o facă pe mă-sa rachetistă ! - Ați primit ceva din tot ce v-a
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475743997.html [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
așa cum se face, tinerilor li s-ar aplica un tratament cu electroșocuri rezultatul obșinut ar fi același dar într-un timp extrem de scurt. Tradiția se cerea împlinită. Noul comandant trebuia să poarte un nume. Un nume care să-l caracterizeze. Militarii din subordine l-au botezat Ciuș pentru că l-au îndrăgit, pentru că avea urechile mult prea mari, pentru că avea un comportament imprevizibil ; când nici nu te așteptai își da aere de comandant fără să fie cazul, ca mai apoi să redevină
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475743997.html [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
instituția admirației. Poate că în acest sentiment de admirație, de prețuire, de respect se găsește sâmburele armoniei dintr-o societate. Calin Hentea, în lucrarea Imaginile mișcate ale propagandei , (Editura Militară, 2006) în capitolul intitulat „Ambasadori sau mercenari”, referindu-se la militarii romani din teatrele de operații, constată: „Cert este că tocmai conștiința acestei inferiorități materiale este unul dintre cele mai puternice motoare motivaționale de afirmare a competențelor profesionale intelectuale sau chiar fizice a militarilor români în fața colegilor din armatele mai mari
VRAJBĂ ŞI INSTITUŢIA ADMIRAŢIEI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/Vrajba_si_institutia_admiratiei.html [Corola-blog/BlogPost/343168_a_344497]
-
intitulat „Ambasadori sau mercenari”, referindu-se la militarii romani din teatrele de operații, constată: „Cert este că tocmai conștiința acestei inferiorități materiale este unul dintre cele mai puternice motoare motivaționale de afirmare a competențelor profesionale intelectuale sau chiar fizice a militarilor români în fața colegilor din armatele mai mari și mai țări ale lumii. A-ți face treaba -oricât de rutiniera ar fi aceasta - la fel de bine și poate chiar într-un mod mai simplu decât ceilalți, iată o ambiție care îl animă
VRAJBĂ ŞI INSTITUŢIA ADMIRAŢIEI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/Vrajba_si_institutia_admiratiei.html [Corola-blog/BlogPost/343168_a_344497]
-
și pasiune. Erau o dragoste și un respect reciproc. I-a iubit așa cum știa el s-o facă... A predat la „Beit Halohem” („Casa Luptătorului”), unde a avut ca studenți câteva cazuri de oameni pierduți, răniți în războaiele țării, erau militari care nu mai puteau face aproape nimic, și pe care el i-a readus la viață, cu ajutorul picturii. A predat, de asemenea, la Universitatea Populară, aici, în Tel Aviv. Ca și la Muzeul din Herțlia, unde noi am locuit în
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_prin_aburul_roni_caciularu_1394189449.html [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
acela de roți și din când în când mai oprea într-o gară, unde stăteam și câteva zile fără să ne mișcăm. Nimeni nu avea voie să coboare din tren. Ușile erau blocate și la fiecare vagon era câte un militar cu o pușcă care ne păzea ca pe hoții de cai. După aproape două săptămâni de mers în neștire, trenul s-a oprit iar. Militarul din capătul vagonului a început să urle ca un disperat într-o rusă scâlcită, ordonându
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
voie să coboare din tren. Ușile erau blocate și la fiecare vagon era câte un militar cu o pușcă care ne păzea ca pe hoții de cai. După aproape două săptămâni de mers în neștire, trenul s-a oprit iar. Militarul din capătul vagonului a început să urle ca un disperat într-o rusă scâlcită, ordonându-ne să coborâm și să ne aliniem lângă vagon. Când a deschis ușa vagonului, de afară a venit un val de abur de ne a
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
reia acea alură de doamnă de prim rang avută o viață întreagă, doar că mâinile nu o ajutau. Erau strâns legate la spate cu o sfoară primitivă, într-un nod marinăresc prost făcut și în grabă. În fața ei erau câțiva militari pe care evita să-i privească. Într-o secundă marginea zidului pe care ea îl urmărea cu o atenție sporită, se clătină și se prăbuși cu zgomot. Clădirea alunecase la orizontală, iar cerul își schimbă brusc poziția într-o parte
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scrierea_unei_istorii_cristea_aurora_1380988246.html [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
infinit, transformând într-o ofrandă silită poarta de pe marginea neuitării. Pleca din zariștea pământească, altoindu-și lacrimile pe tulpina unui catafalc însângerat, scriind o istorie macabră pe care o refuza cu înverșunare, zbătându-se în neputință, uimită de violența lumii. Militarii își făcură treaba cu o poftă pasională, apocaliptic-răzbunători, dornici de fapte năprasnice care să demonstreze tuturor îndârjirea grație căreia avea să fie redată libertatea. Gândi cu ultimele puteri: „Ce tineri! Ce băieți! Acești puști au ucis un șef de stat
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scrierea_unei_istorii_cristea_aurora_1380988246.html [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
numai!) cinci poezii; intuiția poetului în a depista o nouă sensibilitate și un mod particular de comunicare a ei pot face cât o bibliotecă . Mihai Eminescu, în Epigonii , la un bilanț al “scripturilor române”, îl evocă în dubla ipostază de militar și oștean: L-ale țării flamuri negre Cîrlova oștirea cheamă / În prezent vrăjește umbre din al secolilor plan. Poetul necuvintelor îl vede: Întemeietor nu de stat, ci de limbă Cârlova este. Geniul lui e o pricină de perpetuă tristețe națională
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_carlova.html [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]