181 matches
-
a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această era una minoritară. La această situație s-a mai adăugat și existența mai multor minorități etnice catolice, într-un stat național unitar creat la sfârșitul Primului Război Mondial așa cum a fost cazul României. Mass-media în general și presa în special au fost "însușite" de către Biserică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost una dintre mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această confesiune era una minoritară; la situația prezentată s-a mai adăugat uneori și existența mai multor minorități etnice catolice, în unele state naționale unitare create la sfârșitul Primului Război Mondial (așa cum a fost de exemplu, cazul României). Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu implicații sumbre pentru statul asistențial În viitor. Transformările sociale aduse de mișcarea femeilor nu se reflectau Însă pe scena politică. Nu a apărut nici un „partid al femeilor”, capabil să atragă voturi și să-și impună reprezentantele. Femeile au rămas minoritare În guvernele și legislaturile naționale. Stânga s-a dovedit, În general, mai deschisă decât dreapta În promovarea femeilor În politică (dar nu peste tot: În Belgia și Franța, partidele creștine de centru-dreapta au fost ani de zile mai susceptibile de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în viața asociativă și dezvoltarea unor rețele extinse de prieteni cu statusuri cât mai diferite constituie o premisă importantă pentru creșterea individuală, comunitară și socială. În România, atât implicarea în rețele de prieteni, cât și încrederea în oameni, grupuri identitare minoritare sau instituții prezintă niveluri reduse. Capitalul social pozitiv poate fi definit ca o resursă rară, accesul la el garantând, în bună măsură, succesul oricărei strategii de dezvoltare individuală. De aici nevoia de a promova (și) capitalul social în cadrul mixului de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
motiv să reprezinte o acțiune de massă, doar câțiva indivizi de ultima speță, care au instigat populația în contra evreilor, îndemnând-o la jafuri și care bănuim că aceste elemente sunt dintre cei care au simpatizat cu mișcarea legionară. [...] V. POPULAȚIA MINORITARĂ. Numărul minoritarilor în raza acestui Inspectorat nu contează în afară de evrei care în urma îngrădirilor impuse prin noile legiuiri și statutul juridic au numai resentimente față de statul român și mai ales în urma incidentelor petrecute la Iași după cum urmează: În noaptea de 28-29
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
12,3 87,7 100 1995 10,3 89,7 100 1998 18,5 81,5 100 2001 18,5 81,5 100 2004 14,6 85,4 100 Sursa: New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007 Deși rămâne minoritară (însumând în jur de o 15 la sută din respondenți), ponderea celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]