742 matches
-
suedez și cel al românilor, sârbilor emigranți în Suedia; cel românesc - ca matrice în care s-a format - din România, ca și din R. Moldova, nordul Bucovinei, sau Banatul sârbesc. Aflăm astfel despre începuturile vieții culturale și literare a românilor minoritari din Voivodina, despre atmosfera literară a nefastului deceniu din acest areal geocultural cât și din planul mai larg al literaturii sârbe, despre frământatul exil românesc parizian pe care-l cunoaște ca student sau despre viața universitară sorboneză, despre viata culturală
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
structurate în două mari părți: - viața, activitatea de intermediar cultural, de traducător, pe de o parte și opera poetică, eseistico-publicistică, pe de altă parte. În prima parte, autoarea, mergând pe urmele unei biografii complexe, abordează probleme deosebit de spinoase: statutul de minoritar al scriitorului și specificitatea condiției de minoritar din mica comunitate de români din Banatul sârbesc într-o epocă marcată de teroare; lupta pentru supraviețuire a micii comunități a scriitorimii române din Voivodina și atmosfera literară și culturală imediat postbelică marcată
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
de intermediar cultural, de traducător, pe de o parte și opera poetică, eseistico-publicistică, pe de altă parte. În prima parte, autoarea, mergând pe urmele unei biografii complexe, abordează probleme deosebit de spinoase: statutul de minoritar al scriitorului și specificitatea condiției de minoritar din mica comunitate de români din Banatul sârbesc într-o epocă marcată de teroare; lupta pentru supraviețuire a micii comunități a scriitorimii române din Voivodina și atmosfera literară și culturală imediat postbelică marcată puternic de ideologic; opțiunea scriitorului pentru drumul
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
este cunoscută și prin alte importante contribuții de istorie si critică literară, precum Literatura română din Voivodina (Novi Sad, 2010), de culturologie, cât și ca romancier (Insularii, Iasi, 2011). Aspectele urmărite în volumul în discutie, accentele puse pe condiția de minoritar, exilat, străin a lui Ion Miloș și drama care decurge tocmai din aceasta ce duce spre strigătul identitar ,,Nu fugi din grai!”, pe zbaterea continuă și revenirea la izvoare spre a se salva de neant, confesiunile scriitorului presărate ici-colo pentru
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
bătea. Am asistat la un moment dat cum unul dintre cei doi nemți prezenți a fost atacat de un inspector din minister. Prin 1985. Ședința a fost condusă de Pavel Apostol, politruc al ministerului cu misiunea de a scoate pe minoritari din institute și l-au găsit pe Wolff. Era un inspector Ștefan Ciobanu care l-a ședința de analiză l-a tocat pe Wolff. A spus că Wolff a încălcat prevederile congresului. După câteva propoziții Păscu care era alăturea a
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
țară ce cuprindea pe viitor nu mai puțin de 17 comunități religioase, creștine și musulmane. A urmat o perioadă de creștere economică și de dezvoltare identitară pentru maroniți, chiar dacă pentru alte comunități insatisfacțiile au fost numeroase. De fapt maroniții erau minoritari în Liban, iar în plus statul îi izola în sânul lumii arabe creștine deoarece ortodocșii erau tradițional mai degrabă favorabili Damascului decât Parisului. În anul 1943, pentru a pregăti independența, a fost adoptat un pact național care împărțea competențele politice
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
țară ce cuprindea pe viitor nu mai puțin de 17 comunități religioase, creștine și musulmane. A urmat o perioadă de creștere economică și de dezvoltare identitară pentru maroniți, chiar dacă pentru alte comunități insatisfacțiile au fost numeroase. De fapt maroniții erau minoritari în Liban, iar în plus statul îi izola în sânul lumii arabe creștine deoarece ortodocșii erau tradițional mai degrabă favorabili Damascului decât Parisului. În anul 1943, pentru a pregăti independența, a fost adoptat un pact național care împărțea competențele politice
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
se alăturase forțelor aliate, armata roșie se comportă pe teritoriul românesc ca o armată cuceritoare, astfel că în România se instaurează un val de teroare care va dura mulți ani. După două guverne (Sănătescu și Rădescu) în care comuniștii erau minoritari, sovieticii vor forța mâna regelui și prin guvernul Groza își vor pune oamenii lor în toate punctele cheie. Cei care încă mai rămân în coaliție cu PCR-ul o vor face pentru scurt timp căci vor fi devorați de acesta
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
tratează astăzi ca o mamă vitreagă, asemenea momente, precum cele întâmplate într-o zi de toamnă târzie la Ipatele, pe meleagurile ieșene, dovedește că nu suntem numai o țară furată zi de zi, chiar dacă mulți dintre noi s-au simțit minoritari în această istorie. Comemorarea academicianului Ioan Hăulică și al celorlalți la care am asistat, într-o lume normală, cu subiect și predicat, dovedește că pământul vechii Daciii nu s-a pustiit de valori, chiar dacă trăim vremuri în care mugurii putrezesc
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
și cu pace în suflet. Astfel, adevărații creștini ortodocși pot să-și păstreze dreapta credință, chiar dacă se află în dialog sau în cooperare de ordin social-filantropic sau cultural cu alți creștini, mai ales în țări în care creștinii ortodocși sunt minoritari. De pildă, în prezent, există în Europa Occidentală peste 700 de parohii ortodoxe românești dintre care 670, pentru că nu dețin propriile lor biserici, se roagă în lăcașuri de cult închiriate sau împrumutate de la creștini catolici, anglicani sau protestanți, fără ca acești
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
desființarea impozitelor indirecte. În fața ascensiunii extremei drepte, social-democrații sînt, în majoritate, deschiși pentru o cooperare cu național-țărăniștii. Ei rămîn însă foarte divizați, aceste împărțiri exprimînd alegerea alianțelor: alianță cu național-țărăniștii sau începînd din 1936 și 1938 cu comuniștii? În 1936, minoritarii din Partidul Social-Democrat se declară favorabili unei colaborări cu comuniștii în vederea unui front unic. Cîteva alte formațiuni autorizate sînt apropiate de partidul comunist: Frontul Plugarilor, Madosz, care reprezintă forțele de stînga ale minorității ungare, sub denumirea de Uniunea Muncitorilor Maghiari
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
întregii țări. Partidul lui Goga și Cuza, Partidul Național Creștin, este slab reprezentat, cu 8,56% din voturi, obținute cu predilecție în sectoarele urbane cu populație majoritar evreiască și cu tradiție antisemită, din nordul Moldovei și al Basarabiei. La acești minoritari face apel Carol în vederea formării guvernului. Cuvîntul de ordine este "O Românie a românilor". Regele se justifică astfel în timpul unei convorbiri cu jurnalistul britanic Easterman, autorul lucrării King Carol, Hitler and Lupescu, publicată la Londra, în 1942: "Alegerea guvernului, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de reformiștii pe care îi decepționează. Generația care a fost chemată să construiască România nouă în 1950 și după aceea este o generație de învinși: democrații au pierdut în 1938-1944, partizanii unui regim pronazist au pierdut în 1944. Învingătorii erau minoritari. Reîntîlnirile cu națiunea au fost un fel de a se pune de acord asupra modalităților competiției. Această competiție are importanță în relațiile cu sovieticii și în raporturile cu Occidentul. Ea se alimentează dintr-un reflex antirus creat prin dezechilibrul de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se situează împotriva statului-partid-națiune dominant. Individul este situat în și prin comunitate. Singura diferență pe care partidul o stimulează este aceea a competiției, presupusă a se exercita în respectarea disciplinei conformiste. Ambiguitatea anilor 1970-1980 rezidă în alianța parțială dintre nemulțumirea minoritarilor și aceea a opozantului român împotriva opresiunii pînă în punctul în care interesele lor se despart. Memoriile fracturate ale fiecărei naționalități s-au reconciliat pentru timpul provizoriu al împărtășirii unei tragedii comune. Minoritatea maghiară este numeroasă l .705.810 de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru care facem pledoarie. Discursul, ca și comportamentele adiacente ce vizează coexistența, necesitatea contactelor culturale, evidența apartenențelor minoritare s-au Întețit și la noi și este de așteptat o extindere, o rafinare a acestora. Din anumite perspective, cu toții suntem niște minoritari. Ca români, devenim minoritari În anumite regiuni ale țării sau În alte țări, unii dintre noi avem o serie de deficiențe genetice sau dobândite, ținem de un cult religios sau altul și ne-nchinăm la divinități pe care le-am
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Discursul, ca și comportamentele adiacente ce vizează coexistența, necesitatea contactelor culturale, evidența apartenențelor minoritare s-au Întețit și la noi și este de așteptat o extindere, o rafinare a acestora. Din anumite perspective, cu toții suntem niște minoritari. Ca români, devenim minoritari În anumite regiuni ale țării sau În alte țări, unii dintre noi avem o serie de deficiențe genetice sau dobândite, ținem de un cult religios sau altul și ne-nchinăm la divinități pe care le-am moștenit, alții dispun de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dată de o evidentă și necesară diversitate. „Toți diferiți, toți egali!”, iată o lozincă, avansată nu demult de Consiliul Europei, pe care o adoptăm, aproape firesc, fără chiar să ne bată cineva la cap. Apar Însă și situații În care minoritarii Își clamează deschis existența sau Își cer anumite drepturi. Așa s-a Întâmplat cu unele minorități etnice (vezi cazul rromilor), desconsiderate pe nedrept Într-o anumită conjunctură istorică. S-a venit atunci cu o balanță corectivă - vezi principiul discriminării pozitive
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fi recunoscute și aprobate și de către alții. Faptul de a le arăta ostentativ În public, cu pretenții subînțelese de „afirmare”, eventual de a le resemnifica și transgresa În ceva pozitiv, nu poate fi trecut cu vederea. Desigur, e de datoria minoritarilor de a-și construi ocazii de afișare a ceea ce sunt. Dar e mare distanța dintre, de pildă, frumoasele festivaluri sau ospitalierele serbări câmpenești ale rromilor și circul organizat uneori de activiștii gay, prin marșuri sau alte manifestări. Mi se pare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este didactician și nu cunoaște fenomenologia internă a educației... Abuzul constă În măsura Însăși de excludere a icoanelor din școli. El se naște din absență, nu din prezență. Se profesează astfel un iconoclasm intolerant, de tip modern, ateist, indus de minoritari (de activiștii atei) la adresa unei majorități (credincioase sau, să zicem, indiferente). În fond, icoana poate fi Înțeleasă și ca un obiect cultural, având o existență oarecum neutrală. E un mediu ce „Înviază” În momentul În care cineva o ia În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
riscul nașterii unui tăvălug al excluderii simbolurilor (și nu numai a lor) din spațiul public, comun. Dacă e să mergem pe această logică a excluderii și pe considerentul că un Însemn nu este Împărtășit de absolut toată lumea, mereu vom găsi minoritari În clasă sau În școală (din punctul de vedere al gusturilor, al posibilităților de Învățare, al intereselor etc.). La rigoare, ar trebui să excludem nu știu ce teoremă de la matematică, numai pentru că ea nu place sau nu face bine unui elev sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
istorie, și la religie... Nu toate valorile oferite de școală Îi satisfac pe toți sau sunt acceptate În aceeași măsură. Trăim Însă Într-o epocă a incluziunii. Școala Îi adună sub cupola ei și pe cei majoritari, și pe cei minoritari (din punct de vedere psihomotor, intelectual ori spiritual). Interesant e faptul că majoritarii sunt Îngăduitori și respectuoși față de cei puțini; de ce nu adoptă același comportament și cei minoritari? 9.11. Culturalizarea religioasă - o coordonată a Învățământului românesc (interviu acordat lui
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Îi adună sub cupola ei și pe cei majoritari, și pe cei minoritari (din punct de vedere psihomotor, intelectual ori spiritual). Interesant e faptul că majoritarii sunt Îngăduitori și respectuoși față de cei puțini; de ce nu adoptă același comportament și cei minoritari? 9.11. Culturalizarea religioasă - o coordonată a Învățământului românesc (interviu acordat lui Nicolae Hulpoi) Care sunt direcțiile pedagogiei românești contemporane? Pedagogia românească s-a remodelat În concordanță cu sfidările actuale, atât românești, cât și internaționale; chiar discursul propriu-zis s-a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu pricina să facă rău. Ca toate ideile juste, cele de mediu și mediasferă sînt progenituri ale nenorocirii. "A suferi, spune Valéry, înseamnă să dai unui lucru o atenție majoră." Să luăm drept pildă limba franceză, medium natural. Alogenii francofoni, minoritari în țara lor, au asupra francezilor nativi avantajul de a percepe în mod dureros limba lor, fiindcă o știu ca fiind mortală. Ei înțeleg mai bine toate circumstanțele mediumului și țin mai mult la salvarea lui. Să focalizezi mediațiile înseamnă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din 1923, respectiv situația marii majorități a populației țărănimea. Deși țăranii sunt cei ce delegă puterile statului, interesele lor se află din toate punctele de vedere în urma celor de la orașe. "Pe țărani, statul real român îi tratează ca pe niște minoritari (...)" (Rădulescu-Motru, 1996: 111). În loc să fie un stat țărănesc, el este unul burghez, la fel ca cele din Apus. În loc să se orienteze pe linie empirică, o face din perspectivă normativă. Soluția era aplicarea politicii țărăniste, desemnând aici exclusiv o abordare care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ale României se află în apropierea granițelor, constituindu-se astfel în centre de expansiune a țării. Reacția lui Vulcănescu este fermă, arătând că situația nu se prezintă astfel. Dimpotrivă, datorită faptului că puterea economică și socială este ocupată acolo de minoritari, orașele din zona de graniță "constituie enclave străine care, prin influența lor asupra regiunilor din jur, atârnătoare de ele economicește, înseamnă o amenințare naturală a străinilor împotriva neamului românesc, înăuntrul înseși ale granițelor statului român" (Vulcănescu, 1991: 26). El vedea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]