1,339 matches
-
mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său asupra forței) determină consumul de oxigen al miocardului. In general costul metabolic al încărcării presionale este mai mare decât al încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza aortică decât în insuficiența aortică). In hipoxie poate fi produs maximum 10% din necesarul de ATP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza aortică decât în insuficiența aortică). In hipoxie poate fi produs maximum 10% din necesarul de ATP. Mai mult, un aport crescut de oxigen, cerut de activitatea intensificată a miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică acțiunea relaxantă exercitată asupra mușchiului neted arterial de către adenozina produsă din ATP în cardiomiocite și eliberată de aici în interstițiu. Statusul hipoxic al miocardului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică acțiunea relaxantă exercitată asupra mușchiului neted arterial de către adenozina produsă din ATP în cardiomiocite și eliberată de aici în interstițiu. Statusul hipoxic al miocardului nu se referă la presiunea parțială scăzută a oxigenului, ci la un aport de O2 insuficient față de necesar. In cardiomiocitul hipoxic au loc multiple modificări metabolice corelate (fig. 32). In primul rând inhibarea retrogradă a lanțului respirator scade gradientul protonic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ioni. Existența diverselor canale ionice voltaj dependente în sarcolemă permite producerea de potențiale de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele sistemului excito-conductor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mecanică), dacă este izolată sau în serie scurtă de două-trei extrasistole grupate, sau poate fi parte dintr o alterare de ritm persistentă. 12.3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul fibrelor miocardului ventricular contractil are următoarele caractere: amplitudine 90-105 mV, potențial de repaus aproximativ -80 mV, prag de declanșare între -70 și -60 mV, durată de ~300ms (scade cu creșterea frecvenței de descărcare; ~150 ms la 200 bătăi pe minut). Principalele modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
canale de potasiu (transient outward current, Ito). In faza 2 repolarizarea se întrerupe și apare un platou, datorită activității canalelor de tip L (prag de deschidere între -30 și -40 mV). Potențialul de acțiune are un platou mai lung în miocardul ventricular profund față de cel sub-epicardic pentru că astfel este împiedicată conducerea retrogradă a excitației în regiunile depolarizate anterior (reintrare). Apariția în condiții patologice a unor circuite de reintrare duce la aritmii severe. In faza 3 deschiderea altor tipuri de canale de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nivel de sincițiu miocardic se definește perioada refractară funcțională, care este de 0,15 s pentru atrii și de 0,25 0,30 s pentru ventricule. Existența unei perioade refractare lungi, de ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în nodul atrio-ventricular (0,01 m/s în fibrele joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s; 30 ms întârziere), 0,5 m/s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
potențialului transmembranar, fețele membranei se încarcă precum plăcile condensatorului pe care se aplică o tensiune electrică). Astfel apare o adevărată hartă sinoptică a distribuției sarcinilor electrice pe fața externă a sarcolemei, care se modifică permanent în cursul activității ciclice a miocardului în funcție de “geografia” zonelor în repaus, depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din volumul conductor reprezentat de spațiul extracelular miocardic. Ca urmare, acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu valorile normale. Sunt evaluate amplitudinea și aspectul undelor (cursa de timp); pentru segmente este identificată orice deflexiune suplimentară (suprapusă), pozitivă sau negativă. In scop diagnostic compararea cu trasee patologice tipice poate fi deosebit de eficace. 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
patologice tipice poate fi deosebit de eficace. 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea calciului citosolic de la valorile sub-micromolare din repaus la ~10-5 M, prin două mecanisme: influx din exterior prin canale de tip L și eliberare din reticulul sarcoplasmic, indusă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități poate fi descrisă de diagrama presiune-volum (fig. 41). Această dependență a forței de contracție a miocardului de gradul de întindere se mai numește reglare heterometrică (intrinsecă), în opoziție cu reglarea homometrică (extrinsecă) de către numeroși factori neuro-umorali. Ca urmare, legea fundamentală a inimii (Frank-Starling) stabilește că ventriculul este capabil, în limite fiziologice, să pompeze tot sângele pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
condiții normale lucrul mecanic efectuat pentru a produce energe cinetică () este neglijabil (<1%) dar poate crește mult în stenoza aortică (chiar până la 50%), datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
rezultă prin denervare completă. Stimularea simpatică are efect pozitiv cronotrop și inotrop, cu intensificarea metabolismului miocardic și a consumului de oxigen, fiind astfel asigurat un debit cardiac și un lucru mecanic crescut. Efectele simpatice sunt mediate de noradrenalină. Creșterea contractilității miocardului (efect inotrop pozitiv) de către catecolamine este mediată de β1 adrenoceptori post-sinaptici, care cresc cAMP, cu creșterea influxului de calciu în timpul potențialului de acțiune. Foforilarea PKA-dependentă a fosfolambanului înlătură efectul tonic al acestuia de inhibare a pompei reticulare de calciu, ducând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sinoatrial (efect cronotrop pozitiv) este de asemeni mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă scădere a permeabilității pentru K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop pozitiv). Acetilcolina eliberată din terminațiile nervoase vagale scade frecvența de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]