374 matches
-
aur, Frații Jderi, Baltagul, Mara, Arhanghelii, Ion, Adela, Rusoaica, Maitreyi, Cartea nunții ș.a.) și romanul construit în jurul unui personaj puternic individualizat (Ciocoii vechi și noi, Tănase Scatiu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De două mii de ani, Inimi cicatrizate, Întâmplări din irealitatea imediată ș.a.). Cele două direcții nu sunt conceptualizate, dar îndărătul lor pot fi identificate câteva perechi antitetice: colectivism/individualism, rural/urban, sacru/profan, mit/istorie, autohtonism/sincronism. În ciuda acestei imprecizii
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
februarie 1932 și martie 1938, sub egida Asociației Culturale „Orientări”. Director: Const. R. Crișan; redactori: I. I. Alexandrescu, B. Jordan, Octav Sargețiu. Inițial, programul enunțat de directorul publicației se menține între limitele unui tradiționalism estetic tolerant: „Suntem tradiționaliști, nu însă miopi și obtuzi față de frumos, oricum ni s-ar înfățișa ca atare”. Treptat, criteriile estetice sunt tot mai neglijate în favoarea ideologicului. Orientarea se radicalizează mai ales prin articolele cu subiecte politice, glisând între cele două extreme, dreapta și stânga, și reconstituind
ORIENTARI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288572_a_289901]
-
evadare în lumea liberă. Sinteza despre René Étiemble este prelungită de o alta, având același statut (de circulație externă exclusivă), Comparatisme et théorie de la littérature (1988), unde autorul propune insistent o reformă radicală a domeniului. Contraoferta sa presupune substituirea pozitivismului miop tradițional cu o orientare teoretofilă de nuanță nominalistă, abandonarea vânătorii de influențe în beneficiul identificării universaliilor, topoilor speculativi de mare circulație. Teoreticianul pledează pentru un ecumenism apt să răstoarne sensul polarității frustrante central/periferic și să transforme cultura într-o
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
de a fi. Tradiția funcționează ca membrană a cunoașterii teologice, ca sit invizibil al articulării conștiinței ecleziale, ca principiu de configurare a autorității Bisericii. Înțeleasă ca mediu al distilării învățăturii apostolice, tradiția liturgică face ca propovăduirea Bisericii să nu fie mioapă. Predania nu se reproduce de la sine, fără un răspuns din partea oamenilor față de îndatoririle trecutului și provocările viitorului. Responsabilitatea noastră față de Tradiție este deci nominală, căci fiecare se mântuiește după numele său. Critica din interiortc " Critica din interior" Gh. Racoveanu a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în contrariu, o negare inițială făcând logic posibilă răsturnarea. Jocul negărilor și al transformărilor în contrariu întâlnit la mai multe personaje celebre din serialele de televiziune i-a fascinat și continuă să-i fascineze pe copii. Astfel, Clark Kent, reporter miop, smiorcăit și slab, se transformă în Superman, iar David Bruce Banner, cercetător științific, se preschimbă în Incredibilul Hulk. Utilizând negarea și transformarea în contrariu, două componente ale refuzului, aceste personaje devin ne-slabe și își asumă astfel calități cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
arăta că: Neoconservatorii cred ș...ț că scopurile politicii externe americane trebuie să meargă dincolo de Îngusta și prea literara definiție a securității naționale. Este vorba de interesul național al unei puteri mondiale, definit de sensul unui destin național, nu de mioapa securitate națională (Kristol, 1983, p. xiii). Neoconservatorii resping așadar realismul, privindu-l ca pe o greșeală teoretică și periculoasă din punct de vedere politic, datorită faptului că ar submina virtutea politică a societății prin aceea că se concentrează asupra viziunii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din poveste și cum se scrie o altă poveste de către copii! Dar în afară de textele originale de autor, am dramatizat la comanda teatrelor din Brăila, Bacău, Craiova, mai multe cărți aflate în programa școlară. -,,La Medeleni” de Ionel Teodoreanu -,,Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade -,,Moara cu noroc” de Ioan Slavici -,,Elevul Sima, dintr-a VII-a” de Mihai Drumeș În încheierea ,,discursului” meu, cam lung, vă promit și alte texte cu teme la ,,moda” zilei, dar și un text S.F. ?! NOTA
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
altfel n-am cotat. * Vreau să uit ce am iertat Și să iert ce am uitat. apt ușor la Dumnezeu; desea încerc și eu. Țara-i c-un picior în groapă Și cu altul chiar pe mal, Căci iluzia-i mioapă Și toiagul ireal. 26 decembrie 2004 Dacă treci de ce e „filtru” De la Adamachi fermă, Bei un strop, mai vrei un litru, Aroma-i în epidermă. * Dar nu treci, căci reguli drepte Peste tot sunt țintuite. Și, de urci încet pe
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
nemaipomenit de frumos. Era prins cu cureaua domnului Jones. Ceea ce însemna că acesta era obligat să-și folosească ambele mâini ca să-și țină pantalonii. Asta îi dădea destul de mult de lucru. Alte câteva informații despre domnul Jones: era îndesat și miop. Ochii săi clipeau foarte des, refuzând să-și accepte miopia. Avea trei inițiale: B. C. Jones, esquire. B venea de la Beauvoir și C de la Chanakya. Erau nume istorice, nume cu care să faci impresie, iar domnul Jones, deși deloc impresionant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
olimpian. Fiecare din noi participă la această paradă. Istoricul este influențat de evenimentele prezentului, care recreează veșnic trecutul. S-ar fi gândit la acestea cu toată seriozitatea, deși parada se desfășurase de ceva timp fără ajutorul lui. Totuși, din cauză că era miop, din cauza ceții și din cauză că încerca să-și țină pantalonii, n-a văzut trupul unui oarecare Vultur-în-Zbor, care plutea către țărm, adus de flux; și astfel Dolores O’Toole a fost scutită de corvoada de a-l asculta. Uneori oamenii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cap și un lanț de aur pus de-a curmezișul vestei. îNu avea însă nici un ceas de aur la capătul lui.) într-un anume fel, se gândi Vultur-în-Zbor, în aceste locuri prea puțin atrăgătoare el păstra un aer de demnitate. Miop, stângaci, vorbăreț, mare-n limbă, mustind de demnitate, cu măreția rănită a săracilor. Lui Vultur-în-Zbor îi amintea de o locomotivă veche văzută odată, la vremea ei un uriaș debordând de aburi, care acum, ruginea pe o linie moartă. Aparența puterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
astfel de accident, din prostia unei asistente? Ce m-aș fi făcut? Ce talente i-aș fi făcut eu tâmpitei ăleia care n-a știut să-l salveze? Să-mi salveze copilul? Va plânge, privindu-mă încordată, cu ochii ei miopi, cu lacrimile șiroindu-i pe obraz. Voi întinde mâna și o voi mângâia pe umeri. Apoi îmi voi trece mâna pe obrazul ei umed. Nu știu ce să-i spun. Nu din milă am mângâiat-o. Va face un pas și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-n buzunar Dar n-am habar în a le scrie Și sunt actorul cabotin Ce-și uită replica pe scenă Sunt taurul și sunt ucis Hebdomadar într-o arenă Un pictor parkinsonian Ce-împroașcă pânza cu vopsele, Un astronom buimac, miop, Holbându-se pierdut la stele Sun fals precum o tobă spartă Sunt putred ca un măr stricat, Ratarea unei lumi banale În mine parcă-am adunat Să fugi dacă îți ies în cale Din fața mea să te ferești Și numai
Autoportret. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_840]
-
Frați de Cruce de la toate unitățile grupului F.D.C. „Ștefan Vodă cel Mare și Sfânt”, nr. 47 Bacău. Țara era zguduită de război și răvășită de secetă și de pierderea provinciilor Bucovina de Nord, Basarabia, Ardealul de Nord și Cadrilaterul, iar „miopul” I. Antonescu aruncă în chinuri și bezna celulelor tineretul naționalist care nu făcea altceva decât că se pregătea ca ostași fideli ai neamului pentru zilele viitoare. Această faptă nedreaptă și păgubitoare pentru viitorul neamului își avea resortul în miopia sa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
acela, doctorița Lina, în alte privinți, ar fi fost cu totul lipsită de orice prestigiu personal sau doftoricesc. Forma ei de pămătuf simpatic, gâtul scurt și gras, bustul scurt și gras, pântecul rotunjior, fața urâtă, desigur: cu ochii mici și miopi, fără culoare, cu tenul stricat, nasul bun, turtit puțin la vârf și gura lată pe dinți ce nu se arătau, deși țepeni la spart alune, acest tot, nu era defel impunător. Dar Lina azi avea aerul acela "la treabă" și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Lina îl înghesuia cu explicații. - N-ai să te astîmperi! țipă Nory, frecîndu-și genunchiul. Drept răspuns Mini întoarse spre ea fața, pe care, cu mijloace necunoscute dar sigure, simțirea așternea expresia bucuriei. Nory dete din umeri, cercetînd-o cu ochii ei miopi, înfruntînd-o cu nasul ei batjocoritor, prea achilin, sceptic. Lina păru deodată stînjenită: - Mă rugase Hallipa să iau fata ceea, o zi, două, la mine . . . dar e greu cu Rim . . . Totuși i-am propus, dar m-a refuzat net: are unde
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
moșie, urmă Lina, totul era la rost. - Fericită ființă care găsește că totul e la roșii. Despre rosturi!. Ce-ți fac finii? - și surâsul cel mai iscusit tivi buzele subțiri ale lui Nory. - Care fini? se încruntă Lina, strângând ochii miopi. - Nepoții! Progeniturile Elenei și a lui Mika-Le! Triumfătoare, Nory privi pe Mini încremenită, și după ce azvârli înapoi cu gestul obicinuit șuvițele părului scurt, care lunecau pe frunte, cercetă efectul cuvintelor ei aspra Linei. Efectul era puternic, în adevăr, dar neplăcut
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o decoreze departe pe tigvă, blond închis cu fire lungi și grase, așa de periate că păreau lipite. Nasul cu două proeminențe, lung și subțire, mustața rară, din fire mâncate parcă de molii, pe gură cu rânjet neplăcut. Ochii albaștri miopi, subt ochelari de baga, gâtul lung, strâns în gulerul așa de bine scrobit încît adeverea plictiseala Linei, care trebuia să cumpere aproape unul pe zi și nu găsea decât anevoie așa de înalte. Redingota era periată de prea multe ori
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
flori, de lăcrămioare, Ai împărțit tăcerea pe din două Și mi-ai răspuns: Nu m-ai chemat tu, oare? Zvârcoliri de cristalin Hai toamnă cu miros de mandarin Mă iartă și mă spală de păcate, Trăiesc în zvârcoliri de cristalin Miop, arid, cu pleoapele uscate. Te fac părtașă-n suferința mea îți vând un pont din lada cu secrete, De câte ori iubirea va durea înseamnă că trăiești pe îndelete. Tu ești fiorul ultimilor flori Și dependentă doar de clorofilă, Ești vara care
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Voinov sună din nou, lung. Ușa se întredeschide încet, încet, cu maximă precauție. Nu e Jeny, ăsta nu e stilul ei. Nu, bineînțeles, nu e Jeny. E perechea, simetricul masculin, pacientul mototol. Un pensionar palid, timid. Livrea prăfuită, valet blând, miop, ochi de broscoi casnic. — A, dumneavoastră, da da, poftiți. Domn’ doctor n-a venit încă. Da’ vine repede domn’ Marga. Puteți aștepta. Apasă butonul, izbucnește de peste tot lumina marilor candelabre. A, e seară, s-a și făcut seară! Parcă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Soldații? repetă neîncrezător. Imposibil! Nu, nu e posibil... Aș fi știut - își șterse ochelarii cu o batistă pe care o scoase tremurând din buzunarul din spate al pantalonilor și îl privi pe Gacel în față cu ochii lui mici și miopi. Ascultă-mă! - adăugă, și tonul său părea sincer. Ministrul a menționat posibilitatea de a-ți aresta familia ca să facem un schimb cu Abdul-el-Kebir, dar generalul s-a împotrivit și nu s-a mai pomenit nimic de asta... Jur! — Ce ministru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
fac câteva greșeli înainte să ajung la prosopul meu. — Am crezut c-o să te așezi lângă tipul ăla de colo, râde Jake, arătându-mi un bărbat corpolent, cu o burtă atât de mare, că pare sprijinită pe genunchi. Sunt cam mioapă, mărturisesc eu. Odată eram în vacanță în Australia, cu prietenul meu Robert - el este homosexual, și am mers pe o plajă frecventată numai de tipi cu aceeași orientare, așa că mi-am dat jos sutienul, că oricum nu se uita nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
sectele acelea europene,” zise Amparo. „Draga mea, puritatea e un lux, iar sclavii iau ceea ce găsesc. Dar se răzbună. Azi au capturat mai mulți albi decât poți să-ți Închipui. Cultele africane originare aveau slăbiciunea tuturor religiilor, erau locale, etnice, mioape. În contact cu miturile cuceritorilor, ei au retrăit un vechi miracol: au redat vitalitatea cultelor misterice din al doilea și al treilea secol al erei noastre, din bazinul mediteranean, Între o Romă care se dezagrega Încet, Încet și fermenții ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nimic, Însă mă ridicasem și mă deplasam urmând impulsurile care-mi erau transmise de grup. O vedeam, nu prea departe de mine, pe Lorenza care rătăcea mimând recunoașteri pătimașe cu unul sau cu altul, cu capul Înălțat, cu privirea voit mioapă, cu umerii și sânii neclintiți și drepți, cu un mers distrat, de girafă. La un moment dat, șuvoiul ce se scurgea firesc mă imobiliză Într-un colț În spatele unei mese, iar Lorenza și Belbo erau cu spatele la mine, În fine se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
face ! Noi să fim sănătoși, așadar, și în rest ne-om descurca - conchide românul, oropsit de soartă, dar totuși optimist. Această tendință de evitare a responsabilității nu este, la rîndul ei, un dat de „mentalitate” al românilor, ci o strategie mioapă și iresponsabilă a unor români de a căuta explicații simple și atotcuprinzătoare ale vieții sociale în afara acestei vieți sociale, în instanțe metafizice greu de cuprins, dar ușor de rostit. Faptele sociale se explică însă doar prin alte fapte sociale, au
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]