308 matches
-
de clasa a III-a, Iași, Taida, 2005, 158 p. [13] BABA, ADELA GABRIELA; CHIRITESCU, ELENA; STATE, MARIA, Vulpea, șoricelul și copiii: clasa a II-a: carte școlară pentru învățământul primar, Slatina, Didactic Pres, 2005, 76 p. [14] BACIU GOT, MIORIȚA; MANOLACHE, DOINA, Limba și literatura română: teste pentru gimnaziu: teste, rezolvări, bareme de notare, București, Corint, 2005, 228 p. [15] BACIU, MIORIȚA; MANOLACHE, DOINA, Limba și literatura română pentru testarea națională 2006: teste complexe, bareme de corectare și de notare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasa a II-a: carte școlară pentru învățământul primar, Slatina, Didactic Pres, 2005, 76 p. [14] BACIU GOT, MIORIȚA; MANOLACHE, DOINA, Limba și literatura română: teste pentru gimnaziu: teste, rezolvări, bareme de notare, București, Corint, 2005, 228 p. [15] BACIU, MIORIȚA; MANOLACHE, DOINA, Limba și literatura română pentru testarea națională 2006: teste complexe, bareme de corectare și de notare, programa de limba și literatura română pentru testarea națională - 2006, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2005, 234 p. [16] BACIU, RODICA-MAGDALENA; BACIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dicționar cu poze: română, franceză, engleză, germană, București, Editura Niculescu, 2005,176 p. 2006 [1] AVÎRVĂREI, VASILE; RUMEGA, FILARETA; COJOCARIU, GRETA, Limba și literatura română: clasa a IV-a: auxiliar pentru manualele alternative, Iași, Taida, 2006, 134 p. [2] BACIU, MIORIȚA; MANOLACHE, DOINA, Limba și literatura română pentru testarea națională 2007: teste complexe, bareme de corectare și notare, programa de limba și literatura română pentru testarea națională 2007, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2006, 176 p. [3] BERECHET, DANIELA; GARDIN, MARIA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și literatura română, Cluj-Napoca, Studia, 2010, 92 p. [9] ARANGHEL, LELIA, Tehnica rememorării în opera lui Ion Creangă: lucrare științifică, Craiova, [s.n.], 2010, 79 p. [10] AVÎRVĂREI, VASILE; AVĂCĂRIȚEI, VIORICA; ABC prima mea carte, Editura Taida, Iași, 2010. [11] BACIU-GOT, MIORIȚA; LUNGU, RODICA; Limba și literatura română. Bacalaureat 2011, Editura Corint, București, 2010. [12] BĂDĂRĂU, GEORGE, Dicționar de scriitori canonici români, Iasi, Institutul European, 2010, 364 p. [13] BĂDESCU, ADRIANA; DUMITRU, ALEXANDRINA; DUMITRU, VIOREL-GEORGE, Limba și literatura română: evaluare finală: clasa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
este că cercetarea mioritică mai nouă se bucură de sprijinul specialiștilor de primă competență, aceiași care au observat fenomenele la fața locului și au încercat, fără prejudecată, să le situeze în generalitatea umanului. În această direcție se înscrie cu fermitate Miorița la dacoromâni și aromâni, lucrare asumată de Nicolae Saramandu și Emilia Șt. Milicescu („Minerva”, București, 1992), care dovedește extinderea „spațiului mioritic”, acoperind toate granițele naturale ale limbii române; sau Miorița și alte studii și note de folclor românesc (Al. I.
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și Valorificare, 2001), unde atenția se abate spre riturile profesionale dezvăluite de colinda transilvană; ceea ce pune în discurs intenția Păstorului de a-și construi un orizont propriu de viață familială, dar și general-uman în spațiul actelor de gîndire. O altă Mioriță, de acut interes contemporan, se datorează lui Al. Husar (Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 1994), lucrare polemică, restauratoare de adevăr și realitate și care stabilește din nou și din nou punctele noastre de convergență spre mioritism, la toate nivelele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
omologabile la un nivel superior de ființare, tip coincidentia oppositorum; ceea ce este ideal pentru investigația hermeneutică eficientă. Totalul de texte depășește, prin încapsulare, mulțimea variantelor, fără să-și piardă statutul cîștigat în ansamblul tipologiei. Copacii devin pădure. Un text, o Mioriță, scoate la iveală un amănunt inedit despre „mioara năzdrăvană”; în altă parte, în legătură cu distribuirea rolurilor, sau cu însemnele profesionale ori etico-estetice ale Păstorului, cu „maica bătrînă”, alegoria, configurația cosmică, etc. Așa se ordonează semnele care înscriu, în devenire, privind modul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Așa se ordonează semnele care înscriu, în devenire, privind modul de constituire, pas cu pas, și de arătare a Dasein-ului, de situare a Ființei în clipa lui Da, în prezentul decisiv și încărcat de sens. La nivelul corpus-ului, al „miorițelor”, se operează o dublă pozitivare a actului relevat din adîncul întîmplărilor: pe de o parte „datarea” morții în clipa Dasein-ului (Ființa ființînd „aici” și „acum”), pe de alta situarea spațială în tiparul discursului formalizat, dat fiind că este vorba de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
intelectuală, temele favorite, începînd cu teoria omorului simulat și transpus în schemă ritualică, trecînd la analiza, cu acuratețe, a paradigmelor timpului mioritic („Dac-o fi să mor”, „Frate, cum îți vrei moartea?”), continuînd cu „testamentele”, „metaforele”, „cîntarea orfică” din unele Miorițe (ca post-scriptum al „blîndei liniști”), restaurarea conceptului blagian de „spațiu mioritic” (pe motiv că poema nu este doar un singur text în variante, ci o pluralitate larg diseminată și intens trăită). Multe alte aspecte sunt de reținut, de pildă, redescoperirea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
capitole excelente care onorează pe orice cercetător care se respectă. Se remarcă îndeosebi: Încercare de hermeneutică a textelor ritual-funerare. „Cîntecul Zorilor” și „Cîntecul bradului; De la ritual la ceremonial-actul ritual ca formă de comunicare. Miorița se constituie în „marele absent”. C. MIORIȚA în transhumanță mondială Și încă nu cunoaștem toate traducerile Mioriței, pentru că ceasul ne aduce oricînd surprize, precum cea oferită de domnul Dan Romașcanu din Danemarca prin gestul - pentru care amabilitate îi mulțumim și pe această cale - de a ne transmite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
grupajul „Orientaliști și orientalistică românească” din Tribuna României, „pornind din lumea feerică a datinilor noastre de iarnă”, invita „În lumea feerică a Orientului”. Traseul era bine organizat: „din Carpați În Tibet, de pe Dâmbovița pe Gange, de la Sucevița la Borobudur”, o Mioriță Întru jainism propunând ca supliment, Într-un interviu, C. Poghirc 5: „...Miorița noastră ne-a Învățat cu ideea de non-violență aproape În același timp În care Mahavira predica indienilor ahimÌa...”! Dar „feericul” mereu aplicat Orientului În chip de epitheton ornans
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a datinilor noastre de iarnă”, invita „În lumea feerică a Orientului”. Traseul era bine organizat: „din Carpați În Tibet, de pe Dâmbovița pe Gange, de la Sucevița la Borobudur”, o Mioriță Întru jainism propunând ca supliment, Într-un interviu, C. Poghirc 5: „...Miorița noastră ne-a Învățat cu ideea de non-violență aproape În același timp În care Mahavira predica indienilor ahimÌa...”! Dar „feericul” mereu aplicat Orientului În chip de epitheton ornans nu derivă cumva din non-violentarea neputinței cu care, atunci și mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Cazaban (Imagini și simboluri în teatrul lui Eugen Ionescu, Din poezia lui Ion Barbu), Vintilă Horia (Poetul Alexandru Busuioceanu), Constantin Amăriuței (Despre roman, Originea poeziei. Joc primar și Joc secund, Luceafărul românesc, Trei tipuri de exil în folclorul românesc, Adevărata Mioriță ș.a.), Virgil Ierunca (Scriitori și cărturari români în exil, Albert Camus, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, La moartea lui Lucian Blaga. Gânditorul, Mihai Beniuc la avant-garda poliției politice, Alice Voinescu ș.a.), Mira Simian Baciu (Actualitatea lui Urmuz), D.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
o mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă”, „ghimpe”, „urdă” etc. Oare nu însuși Orfeu a compus Miorița? Surprindem existența unui Orfeu al românilor. Orfismul modern îl regăsim și în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
folosind textul ca un mediu transparent care vorbește direct despre lucruri, despre locuri sau despre atitudini morale. Dacă primul volum din Lepturariu antologhează, la paginile 102-103, Mioara de V. Alecsandri, înaintea unei poezii despre lup, asta permite o lectură a Mioriței indiferentă la medierile culturale și în esență "realistă". Atenția elevilor era condusă să observe în această piesă folclorică nu simbolul identității naționale, ci o literatură despre oi. Biograficul schimbă acest contract de lectură, orientând privirea nu spre realitate, ci spre
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
loc distinct în argoul penitenciar, datorită multitudinii semantice și coloraturii expresive. De exemplu, sexul femeii e numit: scoică, bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă etc. Poate că unii din acești termeni au fost scoși din uz în ultima vreme, dar mai mult ca sigur au apărut alții noi, poate chiar mai expresivi. La fel, argoul definește clar ierarhiile dintre deținuți
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la drum de seară, a lua-o, darac, frecuș Scoabă = cuțit, pumnal. Similar: șuriu Scoică = sexul femeii. Similar: bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă Sifon = denunțător. Similar: ciripeală, cloncănit, păcură, smoală, trîmbiță, a bate din buze, jet, a vărsa gușa, a măcăni, a vomita, caiafă, canar, țamblagiu Smardoi = deținut descurcăreț care are poziție avantajoasă în închisoare Specială = băutură (interzisă în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
MIORIȚA NOASTRĂ, revistă apărută la New York, lunar, de la 1 martie 1988, având subtitlul „Pentru întreaga familie”. Din anul 2000 a devenit publicația Academiei de Artă și Știință „Miorița”. Este fondată și condusă de profesoara și scriitoarea Elisabeta Păunescu. Revista încearcă să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
dezvoltare, aceia sunt libertarienii tuturor guvernelor pe care I-a avut România postdecembristă. Aceștia îi apar Mihaelei Miroiu iresponsabili, căci ei intră în dialog cu veșnicia, nu cu viitorul economiei know-how. De altfel, ei sunt bucățică ruptă din popor, căci Miorița însăși, e simptomatică pentru comportamentul românului față confratele său concurent. În loc să se asocieze pentru a întrece termenul de referință ciobanul cel bogat, cei doi se asociază ca să suprime acest termen, scăpând astfel de grija nevoii de evoluție. Mihaela Miroiu este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
își tipărește majoritatea articolelor culturale și teologice, iar împreună cu Theodor Damian fondează publicația „Romanian Medievalia”. Colaborează, de asemenea, atât la revistele exilului: „Unirea” (Viena), „Universul liber” (Hollywood), „Micro Magazin” (New York), „Lupta” (Providence), „Vestitorul român canadian”, „Tricolorul” (Toronto), „Acțiunea românească” (New York), „Miorița noastră” (New York), „Lumea liberă”, „Observator” (München), „Luceafărul românesc” (Montreal), cât și la unele publicații din țară: „Tribuna”, „Ateneu”, „Glasul Bisericii” ș.a. Se observă ușor „deschiderea” nediferențiată a programului literar al lui A., căci un spirit minimal de selecție ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
MIORIȚA BACIU GOT își obține doctoratul în filologie în 1982, cu teza Argoul românesc. Activează ca inspector general de limba și literatura română în Ministerul Educației în perioada 1990-2007, iar din anul 1995 este președinta Secretariatului Național al Învățământului Catolic din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un drum șerpuit săpat în stâncă, ocolit în singurătăți pe sub vulturi". Există în roman două lumi între care se află interferențele: una simbolică, mitică, și alta epică. Romanul Baltagul este un "poem al naturii și al sufletului omului simplu", o "Mioriță în dimensiuni mari" (G. Călinescu). Cercetând sursele culturale ale romanului, exegeții au identificat idei și motive mitologice românești în baladele Salga, Dolca, Miorița. Vitoria Lipan este un personaj mitic, o figură reprezentativă de erou popular, având calitățile omului simplu de la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cele două milenii de dinaintea lui Iisus, lasă ca urme: stindardul primei legiuni romane - un berbec -, mitul grec al lânii de aur, țapul ispășitor - chiar dacă nu e chiar berbec din punct de vedere biologic - al Vechiului Testament; și adaug, riscând nițeluș, Miorița noastră. Era Peștilor, dominată de creștinism, construiște Noul Testament, cu apostoli pescari, cu pești Înmulțiți dar și prinși În mod miraculos, și chiar simbolul primilor creștini: un reprezentant al acestui grup biologic. Iar era Vărsătorului e doar prefigurată de evanghelii: Cina
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
literară, actualități din viața școlărească a Cernăuților, lunar poșta jocurilor și poșta redacției... Semnau cadre didactice, elevi, dar și membrii colectivului de redacție. Materialul de publicat se cerea a fi trimis pe adresa T. Bănățeanu, Cernăuți, str. Vasilco nr.3. Miorița nr. 3-4 din 1 martie 1940, la poșta redacției informa că întrucât „interesul cititorilor este prea mare pentru revistă” - adică „este foarte mare când o primesc gratuit, însă mic când cititorul trebuie s-o plătească” - numărul acesta nu mai apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cititorilor este prea mare pentru revistă” - adică „este foarte mare când o primesc gratuit, însă mic când cititorul trebuie s-o plătească” - numărul acesta nu mai apare într-un tiraj de 1000 exemplare, ci de 500. Și de data aceasta Miorița publică proză: „Un centenar o sută de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, de N. Neagu; „Examenul „ de Ștefan C. Cosmin, „Prietenia” de Gh. Ionașcu, „Mama” de Lidia C. Puiu, „Ne cheamă Țara”, de Emilian I. Franchievici, și poezie:C.I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]